![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/14272305\/3\/laurentiu-plosceanu-copy-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\n“Ponderea firmelor str\u0103ine \u00een pia\u0163a construc\u0163iilor este de 30%. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 businessul de construc\u0163ii ar trebui s\u0103 fie preponderent local, \u00een orice \u0163ar\u0103 aceast\u0103 pondere este \u00eengrijor\u0103tor de mare. Opri\u0163i pogromul \u00eempotriva oamenilor de afaceri din Rom\u00e2nia!\u201c Mesajul gre-cului Alexandros Ignatiadis, proprietar al companiei Octagon, reune\u015fte vocea antreprenorilor rom\u00e2ni din construc\u0163ii, ajun\u015fi subcontractori pentru firmele str\u0103ine care c\u00e2\u015ftig\u0103 tot mai multe contracte \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nO firm\u0103 din trei din sectorul construc\u0163iilor din Rom\u00e2nia nu are capital rom\u00e2nesc, iar cele mai importante 35 de firme str\u0103ine au realizat 40% din cifra de afaceri a primelor 100 \u015fi 65% din profit. \u015eeful asocia\u0163iei antreprenorilor rom\u00e2ni din construc\u0163ii (ARACO), Lauren\u0163iu Plosceanu, atrage aten\u0163ia c\u0103 interesul firmelor autohtone pe pia\u0163\u0103 nu mai este reprezentat, iar dialogul cu autorit\u0103\u0163ile, de\u015fi exist\u0103, nu produce efecte palpabile pentru capitalul rom\u00e2nesc.<\/p>\n
\n\u201eAntreprenorii rom\u00e2ni nu mai pot lucra individual \u015fi rezista pe cont propriu, ci trebuie s\u0103 se protejeze prin intrarea \u00een asocia\u0163ii patronale sau profesionale \u015fi clustere. E un moment \u00een care trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din lec\u0163ia scorului de la ultimele alegeri parlamentare. Cu acel 70% ob\u0163inut la scru-tinul din 2012 \u015fi cu implicarea AmCham \u015fi a Consiliului Investitorilor Str\u0103ini, guvernul a uitat c\u0103 mai exist\u0103 entit\u0103\u0163i profesional-patronale \u00een Rom\u00e2nia. Practic, nu a mai avut nevoie s\u0103 se consulte cu ele, de\u015fi a f\u0103cut-o formal f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 cont de ceea ce au spus. Pre\u0163ul \u00eel pl\u0103tim \u015fi \u00eel vom pl\u0103ti \u00een continuare. Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 mult mai mult pentru c\u0103, dac\u0103 lucr\u0103m separat \u015fi fiecare este o voce discret\u0103 \u00een zona de comunicare politic\u0103, foarte pu\u0163ine mesaje vor ajunge la urechile celor care iau decizii. O consolidare a modului asocia-tiv \u00een care putem ac\u0163iona este mai mult dec\u00e2t necesar\u0103.\u201c<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nDe\u015fi tema efectelor lobby-ului pe l\u00e2ng\u0103 autorit\u0103\u0163i este un subiect slab reflectat \u00een presa local\u0103, acesta \u0163ine de luni bune prima pagin\u0103 a presei de pe peste ocean. Un articol publicat recent de revista Weekly Wonk ar\u0103ta schimbarea de paradigm\u0103 dup\u0103 care func\u0163ioneaz\u0103 asocia\u0163iile \u015fi organiza\u0163iile active \u00een promovarea propriilor interese de natur\u0103 comercial\u0103 \u00een rela\u0163ia cu statul, cit\u00e2nd chiar un reprezentant al multina\u0163ionalelor specializat \u00een corporate affairs: \u201e\u00cen urm\u0103 cu 20-25 de ani, preocuparea noastr\u0103 era s\u0103 \u0163inem guvernul departe de afaceri \u015fi s\u0103 putem s\u0103 ne vedem de treab\u0103. Apoi, ne-am g\u00e2ndit s\u0103 transform\u0103m guvernul \u00een partenerul nostru. De la \u00abL\u0103sa\u0163i-ne \u00een pace!\u00bb am ajuns la \u00abHaide\u0163i s\u0103 lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 la aceea\u015fi mas\u0103!\u00bb. \u015eeful meu spunea c\u0103 am ajuns s\u0103 facem ast\u0103zi lucruri pe care nu le credeam vreodat\u0103 posibile\u201c.<\/p>\n
\nAnaliza arat\u0103 c\u0103 influen\u0163a crescut\u0103 a asocia\u0163iilor \u015fi a organiza\u0163iilor care promoveaz\u0103 interesele corpora\u0163iilor a crescut at\u00e2t de mult \u00een ultimii ani \u00eenc\u00e2t acestea \u201eau ajuns s\u0103 cople\u015feasc\u0103 orice poten\u0163ial\u0103 for\u0163\u0103 oponent\u0103\u201c. \u00cen SUA, de exemplu, dintre organiza\u0163iile din top 100 dup\u0103 cele mai mari bugete alocate lobby-ului, 95 sunt companii care func\u0163ioneaz\u0103 dup\u0103 principii comerciale. Iar bugetele alocate \u00een prezent promov\u0103rii anumitor interese \u00eenseamn\u0103, cumulat, 2,6 miliarde de dolari, mai mult dec\u00e2t bugetul din anul 2000 al Camerei Reprezentan\u0163ilor \u015fi Senatului la un loc. Pentru fiecare dolar cheltuit de sindicate \u015fi de asocia\u0163ii care promoveaz\u0103 interese ale comunit\u0103\u0163ilor, multina\u0163ionalele cheltuie al\u0163i 34, conform The Atlantic.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia, organisme precum Camera de Comer\u0163 Rom\u00e2no-American\u0103, AmCham, Consiliul Investitorilor Str\u0103ini (FIC) \u015fi Coali\u0163ia pentru Dezvoltarea Rom\u00e2niei au devenit tot mai apropiate de structurile de decizie de la Bucure\u015fti, fapt confirmat de \u00eensu\u015fi pre\u015fedintele FIC, Mihai Bogza, totodat\u0103 pre\u015fedinte al consiliului director al Bancpost. FIC grupeaz\u0103 cele mai importante multina\u0163ionale care activeaz\u0103 pe pia\u0163a local\u0103, precum OMV Petrom, Automobile Dacia, Orange, GDF SUEZ Energy Rom\u00e2nia, Bancpost, Raiffeisen Bank, HP, GSK sau Holcim. Pre\u015fedintele FIC constat\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a dialogului \u00eentre guvernul Rom\u00e2niei \u015fi reprezentan\u0163ii mediului de afaceri \u00een ultimul an, \u00een principal sub aspectul structur\u0103rii acestui dialog. Astfel, au loc lunar \u00eent\u00e2lniri \u00eentre reprezentan\u0163i ai Coali\u0163iei pentru Dezvoltarea Rom\u00e2niei, din care face parte \u015fi FIC, \u015fi premierul Victor Ponta, \u00eenso\u0163it de reprezentan\u0163i ai guvernului.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eAceste \u00eent\u00e2lniri se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103 o agend\u0103 prestabilit\u0103 \u015fi anun\u0163at\u0103 din timp \u015fi suplimenteaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirile tematice pe probleme punctuale, realizate \u00eentre diversele gru-puri de lucru din cadrul FIC sau al Coali\u0163iei \u015fi reprezentan\u0163i ai ministerelor. Am constatat totodat\u0103 \u015fi o cre\u015ftere a transparen\u0163ei legislative, \u00een sensul c\u0103 majoritatea proiectelor de acte normative ini\u0163iate de guvern sunt prezentate pe site-urile ministerelor ini\u0163iatoare, iar reprezentan\u0163ii FIC au posibilitatea s\u0103 \u00ee\u015fi exprime punctele de vedere \u00een legatur\u0103 cu acestea \u015fi s\u0103 participe la dezbaterea lor. Am remarcat \u015fi o anumit\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a rezultatelor dialogului, multe dintre observa\u0163iile noastre fiind \u015fi luate \u00een considerare\u201c, spune pre\u015fedintele FIC, Mihai Bogza, preciz\u00e2nd c\u0103 \u00eei place s\u0103 cread\u0103 c\u0103 schimbarea de atitudine se leag\u0103 de alinierea treptat\u0103 la practicile UE, \u00een care consult\u0103rile structurate cu mediul de afaceri \u00een adoptarea unor decizii cu impact economic \u201ereprezint\u0103 normalitatea \u015fi nu excep\u0163ia\u201c.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/14272305\/4\/mihai-bogza-octav-ganea-copy-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nPre\u015fedintele ARACO sus\u0163ine \u00eens\u0103 c\u0103 mare parte din agenda guvernamental\u0103 este condi\u0163ionat\u0103 de acceptul Fondului Monetar Interna\u0163ional \u015fi Comisiei Europene, c\u00e2t\u0103 vreme statul rom\u00e2n a contractat \u00een 2009 un \u00eemprumut record de aproape 20 de miliarde de euro de la finan\u0163atorii externi, ajuns la scaden\u0163\u0103 \u00een 2012 \u015fi cu termen de rambursare \u00een 2019. F\u0103r\u0103 acordul celor dou\u0103 institu\u0163ii, orice m\u0103sur\u0103 propus\u0103 de guvern poate r\u0103m\u00e2ne la stadiul de simpl\u0103 idee. \u201eDeciziile guvernamentale sunt din ce \u00een ce mai pu\u0163in importante. Sunt decizii de fond care se iau prin FMI sau Comisia European\u0103 \u015fi prin corpora\u0163iile care transmit mesaje c\u0103tre aceste institu\u0163ii, care sunt preluate \u015fi la care guvernul nu mai poate s\u0103 fac\u0103 niciun fel de opozi\u0163ie. Estimez c\u0103 \u00een urm\u0103torii ani rolul guvernelor se va diminua \u015fi mai mult \u015fi evi-dent c\u0103 se va recunoa\u015fte c\u0103 nu tr\u0103im \u00eentr-o democra\u0163ie, ci \u00een corporatocra\u0163ie, un regim dictatorial \u00een care companiile cu putere economic\u0103 \u015fi financiar\u0103 controleaz\u0103 \u0163\u0103rile Europei de Sud-Est\u201c, spune Lauren\u0163iu Plosceanu.<\/p>\n
\nCompaniile cu capital autohton care grupeaz\u0103 peste un milion de angaja\u0163i se reuneau \u00een aprilie 2013, sub conducerea omului de afaceri Ioan Niculae, pentru a cere drepturi egale cu cele ale multina\u0163ionalelor \u00een fa\u0163a autorit\u0103\u0163ilor de la Bucure\u015fti. Mai bine de 500 de antrepre-nori umpluser\u0103 sala unui centru de evenimente din nordul capitalei la inaugurarea Forumului Investitorilor Autohtoni, o ini\u0163iativ\u0103 prin care firmele locale doreau s\u0103 devin\u0103 o voce unitar\u0103, dar care nu a bifat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent vreun succes notabil. \u201eTrebuie s\u0103 recunoa\u015ftem \u00eent\u00e2ietatea str\u0103inilor, care au fost mai de\u015ftep\u0163i dec\u00e2t noi pentru c\u0103, v\u0103z\u00e2nd vidul legislativ, au \u00eenfiin\u0163at Consiliul Investitorilor Str\u0103ini, or-ganiza\u0163ie al c\u0103rei lobby se vede \u00een actele normative adoptate \u00een ultimii ani. Dac\u0103 noi avem curajul s\u0103 spunem ceva se nume\u015fte trafic de influen\u0163\u0103, dar dac\u0103 spun al\u0163ii (companii cu capital str\u0103in – n.r.) se nume\u015fte lobby\u201c, spunea atunci Niculae, \u00een prezent condamnat la \u00eenchi-soare tocmai pentru finan\u0163\u0103ri ilegale asociate traficului de influen\u0163\u0103.<\/p>\n
\nTot Niculae vorbea atunci de un atac furibund al \u201eorganelor statului rom\u00e2n \u00eempotriva celor care \u00eendr\u0103znim s\u0103 credem c\u0103 Rom\u00e2nia poate fi constituit\u0103 nu doar din angaja\u0163i, dar \u015fi din antreprenori\u201c. Imaginea Forumului Investitorilor Autohtoni, denumit de pres\u0103 Consiliul Investitorilor Rom\u00e2ni, a fost \u00eens\u0103 afectat\u0103, dincolo de sanc\u0163iunile aplicate recent lui Ioan Niculae, \u015fi de condamn\u0103rile sau trimiterea \u00een judecat\u0103 a altor antreprenori locali, printre care George Copos, Dan Adamescu, Gruia Stoica sau Dorinel Umbr\u0103rescu. Camera de Comer\u0163 \u015fi Industrie a Rom\u00e2niei a fost, de asemenea, implicat\u0103 \u00eentr-un scan-dal care i-a diminuat credibilitatea, dup\u0103 ce pre\u015fedintele institu\u0163iei a fost \u015fi el condamnat \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 la patru ani de \u00eenchisoare cu executare pentru trafic de influen\u0163\u0103 \u00een februarie 2015, dup\u0103 ce ar fi cerut o mit\u0103 de un milion de euro.<\/p>\n
\nGeorge Mioc, un antreprenor de origine rom\u00e2n\u0103 care a emigrat \u00een anul 1975 \u015fi s-a stabilit \u2028\u00een SUA, atr\u0103gea aten\u0163ia recent \u2028\u00eentr-un editorial publicat \u00een Business Magazin despre importan\u0163a acestei institu\u0163ii pentru capitalul autohton: \u201eUita\u0163i-v\u0103 \u015fi la AmCham cum reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi promoveze interesele. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u00eendemnul meu c\u0103tre oamenii de afaceri rom\u00e2ni este: Lua\u0163i-v\u0103 \u00eenapoi Camera de Comer\u0163 \u015fi Industrie a Rom\u00e2niei! Scandalurile legate de Mihai Vlasov \u2013 care \u015fi-a luat Rolls-Royce cu banii CCIR \u015fi st\u0103tea \u00eentr-o locuin\u0163\u0103 a institu\u0163iei \u2013 arat\u0103 ce corupt\u0103 era aceast\u0103 structur\u0103 care, \u00een mod firesc, trebuia s\u0103 reprezinte interesele zecilor de mii de oameni de afaceri. \u2028G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 ce ar putea reu\u015fi o camer\u0103 de comer\u0163 condus\u0103 de un lider onest \u015fi dedicat promov\u0103rii intereselor mediului de afaceri\u201c.<\/p>\n
\nVocile capitalului autohton mai sunt acum reprezentate de organiza\u0163ii precum Uniunea General\u0103 a Industria\u015filor din Rom\u00e2nia (UGIR), Consiliul Na\u0163ional al \u00centreprinderilor Private Mici \u015fi Mijlocii din Rom\u00e2nia (CNIPMMR), Confedera\u0163ia Patronal\u0103 Concordia, reunite \u00een Asocia\u0163ia Confedera\u0163iilor Patronale din Rom\u00e2nia (ACPR), prin mesaje lunare adresate opinie publice.<\/p>\n
<\/p>\n
\nLauren\u0163iu Plosceanu atrage aten\u0163ia c\u0103 \u00een sectorul construc\u0163iilor multe dintre companii au fost cump\u0103rate total sau par\u0163ial de juc\u0103torii str\u0103ini sau au devenit parteneri de afaceri ale acestora, iar competi\u0163ia direct\u0103 \u00eentre firmele locale \u015fi cele cu capital str\u0103in a disp\u0103rut. \u201eDe exemplu, \u00een sectorul de infrastructur\u0103 nu mai exist\u0103 firme rom\u00e2ne\u015fti care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 joace rolul de antreprenor general pentru proiecte majore. Avem companii din Spania, Turcia, Italia, Austria \u015fi alte state europene care efectueaz\u0103 lucr\u0103rile\u201c. Supraexpunerea poli-tic\u0103 \u015fi dezvoltarea nesustenabil\u0103 a firmelor locale a determinat restr\u00e2ngerea sau dispari\u0163ia \u00een unele cazuri.<\/p>\n
\n\u201eSunt multe firme care au ajuns s\u0103 fie pl\u0103tite cu ani de zile de \u00eent\u00e2rzieri ca urmare a interferen\u0163elor politice, iar acestea sunt primele care au intrat \u00een insolven\u0163\u0103. Perioada medie de \u00eencasare a crean\u0163elor este de nou\u0103-zece luni, un fenomen extins la nivelul \u00eentregii pie\u0163e. La atitudinea abuziv\u0103, constructorul este nevoit s\u0103 se conformeze \u015fi s\u0103 returneze o parte din bani factorilor de decizie.\u201c Pre\u015fedintele ARACO remarc\u0103 \u015fi faptul c\u0103 anumite caiete de sarcini sunt \u00eentocmite de o manier\u0103 menit\u0103 s\u0103 descalifice orice companie din Rom\u00e2nia, d\u00e2nd exemplul recent al construc\u0163iei unei s\u0103li polivalente din Bucure\u015fti de c\u0103tre Prim\u0103ria Capitalei \u2013 \u201ese vedea clar \u00een condi\u0163ii c\u0103 sunt prefera\u0163i cei de la Arena Na\u0163ional\u0103 (Max Boegl \u2013 n.r.)\u201c.<\/p>\n
\nDup\u0103 Plosceanu, firmele cu capital str\u0103in \u015fi-au f\u0103cut loc pe pia\u0163\u0103 miz\u00e2nd pe palmares, c\u00e2t\u0103 vreme au un istoric mai bogat, \u015fi flexi-bilitate, \u00eensemn\u00e2nd disponibilitatea de a onora orice fel de cereri \u2013 \u201eDe ce a fost construit pasajul din B\u0103neasa de c\u0103tre firma Lena c\u00e2nd pre\u015fedintele comisiei era portughez? De ce a fost construit podul Vidin-Calafat de o firm\u0103 spaniol\u0103 care s-a prezentat cu un pre\u0163 mult subevaluat? Contractul Bechtel de ce s-a dat? C\u00e2nd se bat elefan\u0163ii, furnicile mor. Sunt multe firme locale care pe fondul investi\u0163iilor sc\u0103-zute ale statului \u015fi al \u00eencas\u0103rilor cu \u00eent\u00e2rziere condi\u0163ionate de anumite practici nu au mai putut face fa\u0163\u0103. \u00cen 2013, una din patru firme era \u00een insolven\u0163\u0103\u201c.
\nConform datelor furnizate de AmCham, bilan\u0163ul anului 2014 a relevat peste 60 de documente de pozi\u0163ie elaborate de grupurile de lu-cru \u00een care activeaz\u0103 membrii organiza\u0163iei \u00een domenii precum: fiscalitate, energie, mediu, s\u0103n\u0103tate, fonduri structurale \u015fi achizi\u0163ii publice, pia\u0163a muncii \u015fi educa\u0163ie, concuren\u0163\u0103 \u015fi ajutor de stat, ICT sau pie\u0163e de capital.<\/p>\n
\nDintre acestea, peste 25 de recomand\u0103ri cheie au fost re-flectate \u00een legisla\u0163ia deja adoptat\u0103 sau \u00een proiecte legislative – \u201eS-a eviden\u0163iat efortul membrilor \u00een elaborarea de recomand\u0103ri \u00een domeniul fiscalit\u0103\u0163ii, av\u00e2nd \u00een vedere proiectul de rescriere a Codului fiscal \u015fi a celui de procedur\u0103 fiscal\u0103, a\u015fteptat de mult timp de comunitatea de afaceri.\u201c<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/14272305\/5\/nemoianu-daniela-copy-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nDaniela Nemoianu, pre\u015fedintele AmCham \u015fi partener \u00een consultan\u0163\u0103 de afaceri \u00een cadrul KPMG Rom\u00e2nia, spune c\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iei dintre organiza\u0163ie \u015fi guvern din ultimul an se leag\u0103 \u015fi de proiectele derulate \u00een contextul Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI \u00eentre Statele Unite \u015fi Rom\u00e2nia, respectiv asumarea de c\u0103tre guvernul Rom\u00e2niei a unor angajamente menite s\u0103 sporea-sc\u0103 transparen\u0163a actului guvernamental prin consultare: \u201eO foarte mare importan\u0163\u0103 o au cele dou\u0103 memorandumuri aprobate prin hot\u0103r\u00e2re de guvern care pun \u00een aplicare planurile de ac\u0163iune privind m\u0103suri de bun\u0103 guvernare \u00een economie, precum \u015fi organizarea unor eveni-mente de educare cu privire la importan\u0163a elabor\u0103rii analizelor de impact \u00eenainte de adoptarea proiectelor legislative, ambele proiecte beneficiind de sprijinul Ambasadei SUA la Bucure\u015fti\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
\nLauren\u0163iu Plosceanu remarc\u0103 faptul c\u0103 dialogul firmelor cu guvernul Rom\u00e2niei este mai mult un monolog, disponibilitatea de consul-tare cu capitalul str\u0103in de pe pia\u0163\u0103 fiind mult mai ampl\u0103 dec\u00e2t capacitatea de a asculta \u015fi de a r\u0103spunde nevoilor capitalului rom\u00e2nesc, \u00een condi\u0163iile \u00een care cele dou\u0103 capitaluri se afl\u0103 \u00een competi\u0163ie direct\u0103 \u00eentr-o pia\u0163\u0103 globalizat\u0103 \u00een care companiile concureaz\u0103 dup\u0103 reguli simi-lare. \u201eProblema se pune \u00een a g\u0103si zona de compromis necesar pentru ca dezechilibrele dintre capitalul str\u0103in din ce \u00een ce mai activ \u015fi un capital rom\u00e2nesc din ce \u00een ce mai clar divizat s\u0103 nu ajung\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 \u00een care mecanismele s\u0103 se gripeze. Remarc disponibilitatea poate prea mare a guvernului \u00een a asculta \u015fi a negocia uneori aproape exclusiv cu FIC \u015fi AmCham.\u201c \u015eeful ARACO admite c\u0103 cele dou\u0103 institu\u0163ii au o capacitate de r\u0103spuns mai rapid\u0103 pe teme de interes public, \u00eens\u0103 sus\u0163ine \u015fi c\u0103 presa reflect\u0103 cu prec\u0103dere mesajele asocia\u0163iilor care reprezent\u0103 interesele companiilor str\u0103ine.<\/p>\n
\nPotrivit informa\u0163iilor transmise de Consiliul Investitorilor Str\u0103ini, \u00een afara \u00eent\u00e2lnirilor lunare cu reprezentan\u0163ii Executivului, exist\u0103 \u015fi consult\u0103ri suplimentare de c\u00e2te ori apare o tem\u0103 suficient de important\u0103 pentru comunitatea de afaceri. \u201eNu cred c\u0103 dialogul pe politici economice pe care \u00eel desf\u0103\u015foar\u0103 FIC se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria de lobby, pentru c\u0103 vizeaz\u0103 \u00een general \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea mediului de afaceri, \u015fi nu a situa\u0163iei unuia sau altuia dintre actorii din pia\u0163\u0103. (…) Nu este vorba de urm\u0103rirea unor interese \u00eenguste ale unora dintre membrii FIC \u00een dauna unor competitori sau a intereselor statului, ci de ceea ce numim binele public. \u00cen ce prive\u015fte rezultatele, acestea sunt \u00eenc\u0103 limitate. Privim aceste proiecte ca pe ni\u015fte procese aflate \u00eenc\u0103 \u00een desf\u0103\u015furare, ale c\u0103ror rezultate vor deveni vizibile treptat\u201c, sus\u0163ine pre\u015fedintele Consiliului Investitorilor Str\u0103ini, Mihai Bogza.<\/p>\n
\n\u00centrebat dac\u0103 \u00eemprumuturile contractate de statul rom\u00e2n de la Comisia Euro-pean\u0103 \u015fi de la Fondul Monetar Interna\u0163ional au sporit pozi\u0163ia Consiliului pe pia\u0163a local\u0103, Bogza spune c\u0103 nu a influen\u0163at \u00een niciun fel influen\u0163a organiza\u0163iei, ci a constituit \u201eun ajutor financiar necesar \u00een perioada de \u00eenceput a crizei \u015fi a crescut credibilitatea interna\u0163ional\u0103 pentru programele de reform\u0103 desf\u0103\u015furate de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti\u201c. La polul opus, \u015fefa AmCham, Daniela Nemoianu, spune c\u0103 impli-carea Fondului Monetar Interna\u0163ional prin finan\u0163area acordat\u0103 statului rom\u00e2n a intensificat rela\u0163iile guvernamentale cu asocia\u0163ia, iar com-paniile membre AmCham poart\u0103 un dialog activ cu delega\u0163ia FMI privitor la deciziile care vizeaz\u0103 Rom\u00e2nia: \u201eProgramele de asisten\u0163\u0103 financiar\u0103 ale institu\u0163iilor interna\u0163ionale au avut un rol benefic asupra procesului de consultare, cre\u00e2nd contexte suplimentare de dialog tripartit: guvern – mediu de afaceri – institu\u0163ii financiare. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 recomand\u0103rile FMI pentru guvern au inclus \u015fi teme de interes pentru membrii AmCham, am \u00eencercat de fiecare dat\u0103 s\u0103 aducem la cuno\u015ftin\u0163a reprezentan\u0163ilor FMI recomand\u0103rile AmCham ce au vizat m\u0103surile promovate de FMI\u201c.<\/p>\n
\nRecent, Confedera\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Patronatelor din Rom\u00e2nia (CNPR) a sus\u0163inut, prin vocea vicepre\u015fedintelui Anca Vlad, proprietar al distribuitorului de medicamente Fildas \u015fi al re\u0163elei de farmacii Catena, c\u0103, spre deosebire de capitalul autohton, cel str\u0103in reprezint\u0103 doar o cincime din total \u015fi constituie un capital nesigur, \u201ecare poate fi ast\u0103zi aici, iar m\u00e2ine dincolo\u201c.<\/p>\n
\nPre\u015fedintele Asocia\u0163iei Oamenilor de Afaceri din Rom\u00e2nia (AOAR), Cristian P\u00e2rvan, declara, cit\u00e2nd raportul ANAF pe 2014, c\u0103, din cele 70.000 de inspec\u0163ii desf\u0103\u015furate anual, doar 1.246 au vizat marii contribuabili. \u201eUnde sunt restul?\u201c, se \u00eentreba el retoric. \u015eeful AOAR constat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o problem\u0103 de asociativitate \u00een r\u00e2ndul companiilor cu capital autohoton \u2013 \u201epatronatele au fost g\u00e2ndite de la \u00eenceput, din 1990, cu zero for\u0163\u0103, de asta au fost constuite de stat; patronatele sunt slabe pentru c\u0103, din p\u0103cate, antreprenorul rom\u00e2n nu a fost sus\u0163inut niciodat\u0103, ci a fost privit ca un du\u015fman\u201c \u2013, \u00een timp ce companiile str\u0103ine nu folosesc astfel de structuri, ci intervin prin intermediul ambasadorilor \u015fi mini\u015ftrilor din statele de origine.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/14272305\/2\/cristian-parvan-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nP\u00e2rvan d\u0103 exemplul reac\u0163iei omului de afaceri Gerald Schweighofer, CEO al Holzindustrie Schweig-hofer, cel mai important juc\u0103tor din pia\u0163a local\u0103 a lemnului, care a trimis o scrisoare premierului Victor Ponta, \u00een care amenin\u0163a cu m\u0103suri negative \u00een cooperarea bilateral\u0103 dintre Austria \u015fi Rom\u00e2nia dac\u0103 varianta revizuit\u0103 a Codului silvic cu o component\u0103 puternic\u0103 antimonopolist\u0103 ar fi intrat \u00een vigoare. \u201eCompaniile locale nu au fost capabile s\u0103 constituie forme asociative adev\u0103rate \u015fi pentru c\u0103 unii se tem de evenualele repercusiuni, cei care vorbesc urm\u00e2nd s\u0103 suporte represalii din partea organelor de control\u201c, completeaz\u0103 P\u00e2rvan. Vicepre\u015fedintele CNPR, Anca Vlad, spune c\u0103 omul de afaceri rom\u00e2n e mult mai preocupat de businessul s\u0103u \u015fi de sutele sau miile de angaja\u0163i dec\u00e2t de dialoguri cu autorit\u0103\u0163ile, iar oamenii angaja\u0163i pe pozi\u0163ii de corporate affairs \u00een companii autohtone nu au puterea de a intermedia procesul de lobby pe l\u00e2ng\u0103 autorit\u0103\u0163i.<\/p>\n
\nPatronatele locale spun c\u0103 au ob\u0163inut promisiunea premierului la mijlocul lunii aprilie de a avea consult\u0103ri lunare, similar celor desf\u0103\u015furate cu FIC \u015fi AmCham. De aceast\u0103 promisiune se leag\u0103 intrarea \u00een normal a unui proces \u00een care p\u00e2n\u0103 mai ieri contau doar organ-ismele cu capital str\u0103in, profit\u00e2nd la maximum ani la r\u00e2nd de lipsa de solidaritate a antreprenorilor locali \u015fi de preocuparea pentru capra vecinului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Antreprenorii autohtoni au intrat \u00eentr-un conflict deschis cu ceea ce ei numesc ministerul multina\u0163ionalelor \u2013 for\u0163a de lobby a companiilor str\u0103ine care a ajuns s\u0103 domine mediul de afaceri local. Vocea capitalului str\u0103in din Rom\u00e2nia este ast\u0103zi mai puternic\u0103, iar Consiliul Investitorilor Str\u0103ini \u015fi AmCham num\u0103r\u0103 periodic proiectele proprii care devin legi.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[255,466,201,544,435,7226,83,7981,32861,9,16355,293,475,7205,1070,6281,31102,7246,7895,18388,77,444,80,9789,173,98,13285],"class_list":["post-121930","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-antreprenori","tag-capital","tag-companii","tag-conflict","tag-consiliu","tag-constructii","tag-deschidere","tag-firme","tag-fortare","tag-guvern","tag-interese","tag-intrare","tag-investitori-straini","tag-legi","tag-lobby","tag-lupta","tag-mediul-de-afaceri","tag-minister","tag-multinationale","tag-pondere","tag-proiecte","tag-promovare","tag-refuz","tag-reprezentanti","tag-romani","tag-romania","tag-voce"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/121930","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=121930"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/121930\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=121930"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=121930"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=121930"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}