De doi ani, vanzarile de detergenti “manuali” bat pasul pe loc. Tendinta, la prima vedere ingrijoratoare pentru producatori, e o consecinta directa a exploziei pe care creditul de consum a inregistrat-o in ultimii doi ani. Dar vanzarile in stagnare la detergenti manuali inseamna, de fapt, cresteri in alta parte. Daca e adevarat ca gradul de civilizatie al unei natiuni e dat de consumul de sapun, pasta de dinti ori detergenti, atunci suntem de trei-patru ori mai putin de civilizati decat locuitorii Uniunii Europene. Statisticile arata ca un roman consuma anual 2,6 kilograme de detergent, fata de 7-10 kilograme pe an, cat consuma un cetatean din Uniunea Europeana. Totusi, desi cumparam putin detergent in general si din ce in ce mai putin detergent “manual” in special, producatorii stiu, cand se uita la statisticile europene, la structura vanzarilor ori la evolutia creditului de consum \u0096 care a explodat incepand cu 2003 – ca n-au de ce sa se ingrijoreze. Statisticile europene arata o diferenta de consum intre Romania si Uniunea Europeana care, inevitabil, va continua sa se micsoreze. Structura vanzarilor indica o pondere mai mica a detergentului “manual”, e adevarat, dar o crestere a ponderii detergentului pentru masini automate. Iar creditul de consum, care ramane combustibilul afacerilor cu electrocasnice, alimenteaza, prin ricoseu, si vanzarile de detergent. Vorbim, acum, de o piata estimata la 100 de milioane de euro in 2005 pe care s-a produs, in ultimii doi ani, cel putin o mutatie semnificativa. Brand managerul Dero, Oana Davidoglu, spune ca in 2002 detergentul pentru masini automate detinea 38% din volumul pietei. A crescut cu aproape 20% de procente in numai doi ani: “La sfarsitul lui 2004 se situa la 56%”, spune ea, iar tendinta se mentine, fiind consemnata de cifrele ACNielsen de anul acesta: vanzarile de detergenti automati au crescut cu 38% in termeni de volum si cu aproape 50% ca valoare in intervalul 2004-2005 (septembrie-octombrie 2004 \u0096 iulie-august 2005) fata de perioada anterioara (septembrie-octombrie 2003 \u0096 ianuarie-aprilie 2004). Cresterea e si o consecinta a expansiunii generale a pietei: in 2005 s-a inregistrat, potrivit ACNielsen, o crestere cu aproape un sfert (23%) in volum si aproape o treime (33,6%) in intervalul 2004-2005 (septembrie-octombrie 2004 \u0096 iulie-august 2005) fata de perioada anterioara (septembrie-octombrie 2003 \u0096 ianuarie-aprilie 2004). Pe de ata parte, evolutia vanzarilor de detergenti automati este si un rezultat al cresterii numarului de romani care au schimbat vechile masini de spalat cu masini noi, automate, pentru care au avut nevoie de al fel de detergenti. Un studiu realizat de Synovate in colaborare cu Electrolux anul acesta, in iunie, arata ca 86% dintre cei 300 de romani din mediul urban intervievati au raspuns ca au masina de spalat automata. Sigur, esantionul nu este reprezentativ la nivelul intregii tari, dar arata ca totusi ca masina de spalat ne-automata isi pierde locul in locuintele romanilor care traiesc in mediul urban \u0096 si, odata cu ea, si detergentul corespunzator. Totusi, lucrurile se vor schimba mai greu in cealalta “jumatate de Romanie”, adica in mediul rural, in care traiesc 47% dintre romani. Potrivit unei cercetari privind conditiile de viata intocmite in 2002 de Centrul Roman pentru Politici Economice, 67% dintre romanii din mediul rural nu au masina de spalat in locuinta iar 84% nu au nici macar baie. Iar pentru schimbari semnificative in infrastructura locala e nevoie timp. Totusi, aceasta \u0093jumatate de Romanie\u0094 este luata in calcul de retelele de electrocasnice, pentru ca \u0093din ce in ce mai multe locuinte din mediul rural vor fi racordate la apa curenta si, implicit, vor putea fi dotate cu masini de spalat\u0094, considera reprezentantii Atex, retea in care vanzarile de masini de spalat s-au dublat in 2005 comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. O alta mutatie din piata detergentilor, mai putin semnificativa, e legata felul in care-si cumpara romanii cele 2,6 kilograme de detergent, media anuala corespunzatoare la nivel national. Si aceasta, ca si precedenta, tine de evolutii de pe alte piete. Daca vanzarile mai mari la detergentii automati in detrimentul celor “manuali” sunt o consecinta a dezvoltarii galopante pietei de electrocasnice, atunci schimbarile in privinta obiceiurilor de cumparare a unor tipuri anume de ambalaje in defavoarea altora e legata de mutatiile de pe piata de retail. Marile magazine “fura” constant din vanzarile celor de cartier. Romanii s-au indragostit de supermarketuri si hypermarketuri \u0096 iar asta inseamna ca merg la cumparaturi ceva mai rar, dar cumpara ceva mai mult decat o faceau acum cativa ani. Obisnuita cutie de detergent de 600 sau 900 de grame pierde din popularitate, cumparatorii orientandu-se spre ambalaje mari (de 1,5 kg, 3 kg, 6 kg) sau chiar foarte mari (intre 9 kg si 12 kg). \u0093Acest lucru se datoreaza faptului ca pretul este mai bun (n.r. – comparativ cu alte ambalari), pentru ca sunt foarte multe promotii pe aceste cantitati\u0094, spune Andreea Mihai director de marketing la Carrefour, care se asteapta la o crestere a popularitatii combinatiei 2 in 1 \u0096 detergent cu balsam de rufe. Totusi, pana la ora inchiderii editiei, pe marginea acestui subiect nu a comentat \u0096 cu exceptia Unilever – nici unul din marii jucatori de pe piata de detergent (Procter&Gamble, Henkel sau Evyap). Toate aceste schimbari din piata au efect asupra planificarilor de productie. Intrebarea care se pune acum e cati dintre cei care fac planificari de bugete sau productii pot estima corect ce efecte vor avea planul BNR de a tempera creditul de consum. De doi ani, vanzarile de detergenti "manuali" bat pasul pe loc. Tendinta, la prima vedere ingrijoratoare pentru producatori, e o consecinta directa a exploziei pe care creditul de consum a inregistrat-o in ultimii doi ani. Dar vanzarile in stagnare la detergenti manuali inseamna, de fapt, cresteri in alta parte. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[770],"class_list":["post-1217","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-fmcg-ce-iese-din-clabucii-creditului-de-consum"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1217","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1217"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1217\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":82937,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1217\/revisions\/82937"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1217"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1217"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1217"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}