{"id":121665,"date":"2015-05-11T10:42:58","date_gmt":"2015-05-11T10:42:58","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=121665"},"modified":"2015-05-11T10:42:58","modified_gmt":"2015-05-11T10:42:58","slug":"revenirea-creditarii-se-lasa-in-continuare-asteptata-desi-inflatia-si-dobanda-de-politica-monetara-se-afla-la-minime-istorice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=121665","title":{"rendered":"Revenirea credit\u0103rii se las\u0103 \u00een continuare a\u015fteptat\u0103, de\u015fi infla\u0163ia \u015fi dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 se afl\u0103 la minime istorice"},"content":{"rendered":"

\nSoldul creditelor acordate de b\u0103nci popula\u0163iei \u015fi companiilor era la sf\u00e2r\u015fitul primului trimestru de 210 miliarde de lei (47 miliarde de euro), \u00een sc\u0103dere cu peste 3% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, potrivit datelor BNR. Pentru al doilea trimestru, bancherii au fost optimi\u015fti \u015fi au previzionat c\u0103 cererea de credite va cre\u015fte.<\/p>\n

\nGuvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, nu consider\u0103 pierdut pariul cu creditarea \u015fi \u015fi-a exprimat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anului speran\u0163a c\u0103 \u00een 2015 vom vedea o cifr\u0103 pozitiv\u0103 pentru creditarea total\u0103, cre\u015fterea \u00eemprumuturilor \u00een lei urm\u00e2nd s\u0103 com-penseze sc\u0103derea creditelor \u00een valut\u0103. Is\u0103rescu s-a declarat de mai multe ori nemul\u0163umit de ritmul \u00een care b\u0103ncile acord\u0103 \u00eemprumuturi, pornind inclusiv de la maniera \u00een care abordeaz\u0103 clien\u0163ii.<\/p>\n

\nCreditele \u00een lei cumulau 95 miliarde de lei la finele lunii martie, ceea ce \u00eenseamn\u0103 un avans anual de 7,5%. De\u015fi credi-tarea \u00een lei a crescut de la o lun\u0103 la alta, nu a reu\u015fit s\u0103 acopere pr\u0103bu\u015firea \u00eemprumuturilor \u00een valut\u0103 \u015fi sumele scoase \u00een afara bilan\u0163urilor \u00een procesul de cur\u0103\u0163are a portofoliilor de credite neperformante. Creditarea \u00een valut\u0103 a sc\u0103zut cu 11% \u00een ultimul an. \u00cen martie, stocul finan\u0163\u0103rilor acordate \u00een valut\u0103 a ajuns la echivalentul a 116 miliarde de lei (26 miliarde de euro), sc\u0103derea fiind determinat\u0103 de restric\u0163iile BNR, dar \u015fi de faptul c\u0103 b\u0103ncile au r\u0103mas f\u0103r\u0103 resurse \u00een valut\u0103 importante.<\/p>\n

\nPonderea \u00eemprumuturilor \u00een lei a urcat la 45% din totalul creditului acordat sectorului privat, comparativ cu 35,6% \u00een 2012, iar BNR sper\u0103 \u00een continuare c\u0103 men\u0163inerea tendin\u0163ei ascendente a acestora va determina intrarea dinamicii anuale reale a creditului total \u00een teritoriu pozitiv. Creditele \u00een lei au continuat s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren \u00een condi\u0163iile propag\u0103rii reducerilor succesive ale ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 asupra ratelor dob\u00e2nzilor la creditele noi acordate companiilor \u015fi popula\u0163iei.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen luna mai, Consiliul de administra\u0163ie al BNR a surprins pia\u0163a printr-o nou\u0103 sc\u0103dere a dob\u00e2nzii-cheie, de la 2% la 1,75%, pentru a patra oar\u0103 \u00een acest an, dup\u0103 ce \u00een 2014 banca central\u0103 a t\u0103iat dob\u00e2nda-cheie de cinci ori. \u015ei asta nu e tot. BNR a revenit la strategia din toamna anului trecut \u015fi a crescut \u00een luna mai din nou dozajul clasic: a optat pentru un pachet de trei proceduri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitur\u0103, abordare mai rar practicat\u0103 \u00een trecut. Astfel, pe l\u00e2ng\u0103 t\u0103ierea dob\u00e2nzii-cheie, BNR a aruncat \u00een lupta pentru creditare \u015fi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) \u015fi a \u00eengustat coridorul format de facilitatea de credit \u015fi de depozit din jurul dob\u00e2nzii-cheie \u2013 adic\u0103 dob\u00e2nzile la care b\u0103ncile se \u00eemprumut\u0103 de la BNR \u015fi respectiv plaseaz\u0103 bani la banca central\u0103 pe termen de o zi.
\nAccelerarea relax\u0103rii monetare a venit \u00een contextul sc\u0103derii anticipate a infla\u0163iei \u201e\u00een jur de 0%\u201c, al nivelului redus la care au cobor\u00e2t dob\u00e2nzile \u00een Europa \u015fi al men\u0163inerii credit\u0103rii totale \u00een teritoriul negativ.<\/p>\n

\nCirca 3 miliarde de lei le va da BNR b\u0103ncilor din luna mai prin reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele \u00een lei, de la 10% la 8%, \u00een speran\u0163a c\u0103 le va convinge s\u0103 dea \u015fi mai mult drumul la creditare. Ultima interven\u0163ie a b\u0103ncii cen-trale pe partea de rezerve minime a fost \u00een noiembrie 2014, c\u00e2nd a redus ratele RMO pentru pasivele \u00een valut\u0103 de la 16% la 14%, cele \u00een lei fiind men\u0163inute, dup\u0103 ce fuseser\u0103 ajustate \u00een septembrie, de la 12% la 10%. \u00cen 2014 a fost reluat pro-cesul de relaxare a ratelor rezervelor minime obligatorii pe care b\u0103ncile sunt obligate s\u0103 le constituie la banca central\u0103, dup\u0103 aproape trei ani \u00een care acestea au fost \u201e\u00eenghe\u0163ate\u201c. Coridorul simetric a fost \u00eengustat \u00een luna mai la plus\/minus 1,5 puncte procentuale. Astfel, rata dob\u00e2nzii aferente facilit\u0103\u0163ii de creditare (Lombard) s-a redus la 3,25%, iar rata dob\u00e2nzii pentru facilitatea de depozit a fost men\u0163inut\u0103 la 0,25%.<\/p>\n

\nToate acestea au fost semne clare \u015fi mult a\u015fteptate de relaxare monetar\u0103 destinate \u00eencuraj\u0103rii credit\u0103rii. Iar c\u00e2mp de ac\u0163iune mai exist\u0103. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 inundarea b\u0103ncilor cu lichidit\u0103\u0163i \u015fi continuarea trendului de reducere a dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 vor reu\u015fi s\u0103 aduc\u0103 creditarea total\u0103 pe plus.<\/p>\n

\nBanca central\u0103 a folosit la maximum p\u00e2rghia RMO pentru a lupta cu creditul \u00een valut\u0103 \u00een perioada de boom, iar apoi la \u00eenceputul crizei pentru a elibera lichiditate \u00een pia\u0163\u0103. Ratele RMO urmeaz\u0103 s\u0103 fie reduse p\u00e2n\u0103 la un nivel european, de circa 2%, \u00een cel mult un an \u015fi jum\u0103tate, dup\u0103 cum a indicat guvernatorul BNR. \u201eVolumele importante implicate de reducerea ra-telor RMO \u015fi impactul poten\u0163ial asupra cursului de schimb fac necesar\u0103 o abordare gradual\u0103 a procesului, posibil pe o perioad\u0103 de 1 an – 1 an \u015fi jum\u0103tate, ceea ce este \u00eenc\u0103 un motiv pentru care intrarea \u00een ERM II \u00een 2016 \u015fi, pe cale de consecin\u0163\u0103, trecerea la euro \u00een 2019 sunt obiective foarte ambi\u0163ioase\u201c, a declarat recent Is\u0103rescu.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u00cen viziunea b\u0103ncii centrale, perspectiva unei rate a infla\u0163iei apropiate de zero \u00een urm\u0103toarele trei-patru trimestre face ca deciziile de politic\u0103 monetar\u0103 s\u0103 stimuleze activitatea de creditare \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103 sprijine cre\u015fterea economic\u0103 sustenabil\u0103 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 men\u0163in\u0103 \u00een teritoriu real pozitiv ratele dob\u00e2nzilor la depozite.<\/p>\n

\nDecizia BNR de a t\u0103ia din nou dob\u00e2nda-cheie, p\u00e2n\u0103 la 1,75%, va stimula b\u0103ncile s\u0103 continue procesul de reducere a costului creditelor \u00een lei \u015fi va descuraja intr\u0103rile de capitaluri speculative, care ar avea impact asupra aprecierii leului, cu consecin\u0163e nefavorabile asupra competitivit\u0103\u0163ii exporturilor \u015fi acceler\u0103rii defla\u0163iei, dup\u0103 cum sus\u0163in anali\u015ftii.<\/p>\n

\nGuvernatorul BNR a explicat c\u0103 peste tot \u00een lume, at\u00e2t \u00een Europa de Vest, c\u00e2t \u015fi \u00een \u0163\u0103rile vecine, dob\u00e2nzile nominale sunt sensibil mai sc\u0103zute dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia \u015fi, \u00een multe cazuri, dob\u00e2nzile sunt reale negative. \u201eDin acest motiv am \u0163inut s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103, \u015fi cu aceast\u0103 sc\u0103dere de dob\u00e2nd\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 trei-patru trimestre vom avea o rat\u0103 a infla\u0163iei \u00een jur de zero, rata real\u0103 a dob\u00e2nzilor \u00een Rom\u00e2nia se men\u0163ine nu doar pozitiv\u0103, dar a\u015f spune \u00een parametrii pe care i-am avut p\u00e2n\u0103 acum. \u2028Noi avem \u00een modelul nostru o rat\u0103 real\u0103 \u00een jur de 1,5 – 2%. Nu o \u0163intim, dar o presupunem ca fiind rezonabil\u0103.\u201c<\/p>\n

\nPe m\u0103sur\u0103 ce BNR a diminuat dob\u00e2nda-cheie, banii au \u00eenceput s\u0103 se ieftineasc\u0103 pe pia\u0163a monetar\u0103. \u00cens\u0103 bancherii s-au gr\u0103bit s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 mai pu\u0163in pentru depozitele atrase \u015fi au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 ieftineasc\u0103 \u00een acela\u015fi ritm creditarea, \u00eencer-c\u00e2nd astfel s\u0103 \u00ee\u015fi consolideze marjele de profit.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDepozitele noi \u00een lei ale persoanelor fizice erau bonificate la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie cu o \u2028dob\u00e2nd\u0103 medie de 2,3% pe an, un minim istoric, cu un punct procentual sub nivelul de acum un an, \u00een timp ce dob\u00e2nda medie la credite s-a redus cu 1,7 puncte procentuale, la 7,1%, conform datelor b\u0103ncii centrale.<\/p>\n

\nAstfel, marja de c\u00e2\u015ftig (diferen\u0163a dintre dob\u00e2nda la credite \u015fi cea la depozite) la creditele \u015fi depozitele noi s-a redus cu o jum\u0103tate de punct procentual \u015fi a ajuns sub cinci puncte procentuale, dar bancherii au fost mai reticen\u0163i s\u0103 reduc\u0103 \u015fi presiunea dob\u00e2nzilor asupra clien\u0163ilor existen\u0163i. Creditele \u00een sold ale popula\u0163iei afi\u015fau dob\u00e2nzi de 8,75% pe an \u00een martie, \u00een timp ce depozitele erau bonificate cu 2,5%, de unde rezult\u0103 o marj\u0103 de c\u00e2\u015ftig de peste 6% pentru b\u0103nci. Marjele sunt mai mici \u00een cazul companiilor.<\/p>\n

\n\u00cen ultimii ani, b\u0103ncile au acordat \u00eemprumuturi din ce \u00een ce mai mari autorit\u0103\u0163ilor publice, \u00een timp ce economia real\u0103 a r\u0103mas f\u0103r\u0103 finan\u0163are. Creditele acordate de b\u0103nci statului cumulau 90 miliarde de lei (echivalentul a 20 miliarde de euro) la finalul primului trimestru, \u00een cre\u015ftere cu 10 miliarde de lei fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, ponderea acestora \u00een totalul creditului intern urc\u00e2nd astfel la 30%, cu trei puncte procentuale peste nivelul din martie 2014. Creditul guverna-mental a crescut de nou\u0103 ori \u00eentr-un interval de \u015fapte ani, \u00een timp ce \u00eemprumuturile de retail \u015fi corporate au crescut cu doar o treime. O parte din cre\u015fterea soldului creditului privat vine \u015fi din deprecierea leului din perioada de criz\u0103, av\u00e2nd \u00een ve-dere c\u0103 aproximativ 60% din credite sunt \u00een valut\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Infla\u0163ia a atins minim istoric dup\u0103 minim istoric \u015fi se \u00eendreapt\u0103 spre 0%, iar BNR a continuat s\u0103 relaxeze politica monetar\u0103, uneori \u00een varianta accelerat\u0103, \u00eens\u0103 revenirea credit\u0103rii totale \u00een teritoriul pozitiv se las\u0103 \u00een continuare a\u015fteptat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[557,188,184,8790,12025,9781],"class_list":["post-121665","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-creditare","tag-economie","tag-inflatie","tag-politica-monetara","tag-relaxare","tag-revenire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/121665","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=121665"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/121665\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=121665"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=121665"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=121665"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}