{"id":121663,"date":"2015-05-11T08:56:00","date_gmt":"2015-05-11T08:56:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=121663"},"modified":"2015-05-11T08:56:00","modified_gmt":"2015-05-11T08:56:00","slug":"70101010-formula-viitorului-financiar-al-romanilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=121663","title":{"rendered":"70+10+10+10 – formula viitorului financiar \u2028al rom\u00e2nilor"},"content":{"rendered":"

\n“Momentan nu m\u0103 preocup\u0103 siguran\u0163a mea financiar\u0103 de peste 20-25 de ani, ci mai degrab\u0103 cea de peste cinci ani. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 odat\u0103 cu prima angajare mi-am f\u0103cut pensie privat\u0103, consider c\u0103, deocamdat\u0103, este suficient. Voi reevalua acest lucru mai t\u00e2rziu. C\u00e2t despre economii, nu pot spune c\u0103 am \u00eenceput s\u0103 economis-esc \u00een mod constant. Dac\u0103 fac economii, sunt pentru nevoile din anul curent, nu pentru cel viitor, deocamdat\u0103 am apelat la servicii bancare de tipul depozite la termen \u015fi nu mai mult\u201c, spune Alexandra, o t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 de 26 de ani, angajat\u0103 a unei companii multina\u0163ionale de testare de software din Bucure\u015fti. Chiar dac\u0103, potrivit ei, nimic nu o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 apeleze la astfel de servicii, ea nu le consider\u0103 necesare \u00een acest moment \u015fi prefer\u0103 s\u0103 se concentreze pe lucruri de care are nevoie \u00een prezent: \u201eo cas\u0103, o ma\u015fin\u0103, lucruri de care tre-buie s\u0103 m\u0103 ocup acum \u015fi nu la pensie. Probabil p\u00e2n\u0103 la pensie voi pl\u0103ti rate la cas\u0103, dar voi apela \u015fi la o pen-sie privat\u0103\u201c. <\/p>\n

\nNici pentru Simona, un medic pediatru \u00een v\u00e2rst\u0103 de 36 de ani ce lucreaz\u0103 \u00een cadrul unui spital de stat din provincie, siguran\u0163a financiar\u0103 de peste 25 de ani nu reprezint\u0103 o prioritate: \u201eNu m\u0103 g\u00e2ndesc la pen-sie, sigur se vor g\u0103si c\u00e2\u0163iva b\u0103nu\u0163i \u015fi pentru mine atunci. Cel mai mult m\u0103 preocup\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate, a mea \u015fi a familiei mele\u201c. T\u00e2n\u0103rul medic nu economise\u015fte \u015fi spune c\u0103 rata pentru locuin\u0163\u0103 \u015fi o vacan\u0163\u0103 pe an sunt motivele ce au \u00eempiedicat-o s\u0103 investeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00eentr-un produs de economisire. Pentru Alex, manager de proiect \u00een cadrul unei multina\u0163ionale din industria IT, lucrurile stau diferit. \u201ePrincipalele mele obiec-tive sunt: stabilitatea financiar\u0103, educa\u0163ia \u015fi s\u0103n\u0103tatea, m\u0103 preocup\u0103 \u015fi subiectul pensiei, doar c\u0103 \u00eel v\u0103d sub o alt\u0103 form\u0103, nu cea actual\u0103 sus\u0163inut\u0103 de stat. Nu cred c\u0103 statul va fi \u00een stare s\u0103 sus\u0163in\u0103 sistemul actual mai mult de zece ani\u201c. Alexandra \u015fi Simona fac parte din cele dou\u0103 treimi ale angaja\u0163ilor din Rom\u00e2nia ce manifest\u0103 o atitudine predominant pasiv\u0103 fa\u0163\u0103 de viitorul lor financiar, care are drept efect lipsa de implicare \u00een construc\u0163ia propriei bun\u0103st\u0103ri, potrivit unor studii ale valorilor \u015fi caracteristicilor comportamentale realizate de Dorin Bodea, director general al companiei de training, cercetare \u015fi consultan\u0163\u0103 Result Management.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201eEi se raporteaz\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 la propriul viitor prin ceea ce am putea numi triunghiul fatalism-pesimism-resemnare \u00een asociere cu credin\u0163a \u00een noroc \u015fi \u00een soart\u0103. Rezult\u0103 un mecanism psihologic pervers, de autoprotec\u0163ie, ce reduce rolul activ al unei persoane \u00een construc\u0163ia propriului viitor. Indiferent de ce se \u00eent\u00e2m-pl\u0103, expresii precum \u00abasta e\u00bb, \u00ab\u015ftiam eu\u00bb sau \u00aba\u015fa i-a fost scris\u00bb, \u00abn-a avut noroc\u00bb descriu existen\u0163a cotidi-an\u0103 a aproximativ dou\u0103 treimi dintre rom\u00e2ni\u201c. Perspectivele imediate \u015fi ancorarea puternic\u0103 \u00een prezent carac-terizeaz\u0103 motiva\u0163iile majorit\u0103\u0163ii angaja\u0163ilor rom\u00e2ni, iar credin\u0163a \u00een destin \u015fi \u00een noroc exprim\u0103 o mentalitate \u00eenve-chit\u0103 care ne arat\u0103 de ce viitorul pe termen lung nu \u0163ine de noi, ci de divinitate eventual, explic\u0103 Bodea. Potrivit aceluia\u015fi studiu, Alex s-ar \u00eencadra \u00een profilul minorit\u0103\u0163ii pentru care lucrurile sunt mai nuan\u0163ate: 1\/3 din angaja\u0163ii rom\u00e2ni investesc \u00een propriul lor viitor, au o g\u00e2ndire coerent\u0103 pe termen lung \u015fi o educa\u0163ie financiar\u0103 solid\u0103. Ei sunt cei care se implic\u0103 activ \u00een construc\u0163ia propriei cariere \u015fi consider\u0103 c\u0103 viitorul lor \u0163ine de ei.<\/p>\n

\nPropor\u0163ia se proiecteaz\u0103 asupra pie\u0163elor ce reflect\u0103 cel mai bine gradul de implicare \u00een evenimentele vii-toare: a asigur\u0103rilor de via\u0163\u0103 \u2013 segment pe care s-au \u00eenregistrat anul trecut prime brute subscrise de 1,64 de miliarde de lei, dintr-un total de 8,1 miliarde, c\u00e2t \u015fi a pensiilor facultative, pe care activeaz\u0103 doar 357.000 de participan\u0163i. \u201eF\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103, nivelul actual de dezvoltare a pie\u0163ei de asigur\u0103ri de via\u0163\u0103 este departe de poten\u0163ialul s\u0103u real; dac\u0103 ne uit\u0103m la gradul de acoperire a nevoilor de protec\u0163ie financiar\u0103 a oamenilor, acesta este extrem de redus \u015fi, \u00een mod similar, ponderea primelor brute subscrise \u00een PIB este infim\u0103 com-parativ cu cea din alte state\u201c, descrie situa\u0163ia pie\u0163ei Marius Popescu, director general al NN Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103, lider de pia\u0163\u0103 pe segmentul asigur\u0103rilor de via\u0163\u0103, cu o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 37% \u015fi cu o valoare total\u0103 a primelor de aproximativ 614 milioane de lei anul trecut. \u00cen primele trei luni ale anului, compania a \u00eenregistrat cre\u015fteri de aproximativ 5% fa\u0163\u0103 de acela\u015fi interval din 2014 \u015fi urm\u0103re\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi consolideze pozi\u0163ia din pia\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi s\u0103 se extind\u0103 pe pie\u0163e complementare, precum segmentul asigur\u0103rilor de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

<\/p>\n

\nPopescu semnaleaz\u0103 c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, oamenii cheltuie \u00een medie sub 20 de euro anual pentru asigur\u0103ri de via\u0163\u0103, \u00een compara\u0163ie cu o medie european\u0103 de peste 1.100 de euro; \u00een acela\u015fi timp, ponderea asigur\u0103rilor de via\u0163\u0103 \u00een PIB este de aproape 18 ori mai mic\u0103 dec\u00e2t media european\u0103: 0,26% comparativ cu 4,58%, potrivit datelor centralizate de asocia\u0163ia Insurance Europe la nivelul anului 2013. \u201eExist\u0103 \u00eenc\u0103 un blocaj \u00een mentalul rom\u00e2nilor \u00een ceea ce prive\u015fte planificarea financiar\u0103 pe termen lung. Oamenii sunt \u00eenc\u0103 prea pu\u0163in obi\u015fnui\u0163i s\u0103 priveasc\u0103 dincolo de momentul imediat \u015fi, \u00een plus, obi\u015fnuin\u0163a \u015fi amprenta cultural\u0103 ne fac s\u0103 consider\u0103m c\u0103 \u00abaltcineva\u00bb trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de noi \u00een situa\u0163ia \u00een care ni se va \u00eentampla ceva. Publicul rom\u00e2n este obi\u015fnuit s\u0103 nu aib\u0103 limit\u0103ri ale accesului la serviciile publice de s\u0103n\u0103tate sau de asisten\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi, de aceea, mani-fest\u0103 o reticen\u0163\u0103 \u00een a pl\u0103ti sume suplimentare pentru a-\u015fi cump\u0103ra o asigurare privat\u0103 de s\u0103n\u0103tate. \u00cen ce prive\u015fte asigur\u0103rile cu component\u0103 investi\u0163ional\u0103 (unit-linked), care au generat \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 di-namica negativ\u0103 a pie\u0163ei asigur\u0103rilor de via\u0163\u0103 anul trecut, Popescu a observat c\u0103 \u00een ultimii ani clien\u0163ii au mani-festat o preferin\u0163\u0103 evident\u0103 pentru asigur\u0103rile tradi\u0163ionale, ferindu-se astfel de volatilitatea pie\u0163elor financiare. \u00cen portofoliul NN Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103, primul trimestru din 2015 a adus ponderea contractelor unit-linked la 49% din total portofoliu \u00een vigoare fa\u0163\u0103 de c\u00e2t reprezentau \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut.<\/p>\n

\n\u201e\u00cens\u0103 acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 produsele unit-linked nu \u00ee\u015fi au \u00een continuare publicul lor. Indiferent de contextul economic, exist\u0103 oameni interesa\u0163i de caracteristicile acestor produse \u2013 de flexibilitatea sporit\u0103 pe care o ofer\u0103, de accesul pe care \u00eel faciliteaz\u0103 la investi\u0163ii.\u201c Un semn pozitiv pentru pia\u0163a de asigur\u0103ri de via\u0163\u0103 este, conform NN, \u015fi faptul c\u0103 num\u0103rul de persoane care aleg s\u0103 renun\u0163e la asigurarea de via\u0163\u0103 \u00eenainte de finalizarea contractului este \u00een continu\u0103 sc\u0103dere: num\u0103rul total de contracte r\u0103scump\u0103rate \u015fi reziliate a sc\u0103zut \u00een primele trei luni din 2015 cu 13% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului precedent.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201eNu sunt mari diferen\u0163e fa\u0163\u0103 de ultimii ani. Chiar dac\u0103 la nivel macroeconomic sunt premise favorabile \u00een domeniul asigur\u0103rilor, deocamdat\u0103 nu se v\u0103d evolu\u0163ii spec-taculoase. Cred \u00eens\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului, pia\u0163a va deveni mai dinamic\u0103 \u015fi mai pozitiv\u0103 at\u00e2t pentru popula\u0163ie, c\u00e2t \u015fi pentru asigur\u0103tori\u201c, explic\u0103 \u015fi Remus L\u0103pu\u015fan, pre\u015fedinte al UNIQA Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103. Pen-tru UNIQA, cele mai dinamice produse de p\u00e2n\u0103 acum au fost poli\u0163ele de asigurare de via\u0163\u0103 ata\u015fate unor pro-duse bancare (utile pentru acoperirea riscului de neplat\u0103 cauzat de evenimente neprev\u0103zute), poli\u0163ele de asigurare de via\u0163\u0103 cu o component\u0103 de protec\u0163ie a familiei \u00een situa\u0163ia unui eveniment nefericit \u015fi poli\u0163ele de asigurare de via\u0163\u0103 pentru grupuri de asigura\u0163i. \u201ePoten\u0163ialul pie\u0163ei nu cred c\u0103 va fi atins \u00een urm\u0103torii ani, sunt \u00eenc\u0103 multe lucruri de f\u0103cut. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim de exemplu c\u00e2te persoane au o poli\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 raportat la \u00een-treaga popula\u0163ie, o s\u0103 constat\u0103m c\u0103 nu avem un raport foarte bun \u00een compara\u0163ie cu alte \u0163\u0103ri din Europa, din zona noastr\u0103. Este nevoie de mai mult\u0103 informare \u015fi de mai mult\u0103 ac\u0163iune. Deocamdat\u0103 \u00eenc\u0103 vis\u0103m la poten\u0163ial\u201c, spune L\u0103pu\u015fan.<\/p>\n

\n\u201eAsigur\u0103torii spun c\u0103 rom\u00e2nii nu vor s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la scenariul r\u0103u, dar nu este o problem\u0103 de voin\u0163\u0103, ci de faptul c\u0103 americanii \u015fi germanii au avut genera\u0163ii \u00eenaintea lor care au format re-flexele de ast\u0103zi, asociind evenimentele din via\u0163a lor (c\u0103s\u0103torii, na\u015fteri etc.) cu diferite produse de asigurare. Au avut la un moment dat parte de reforme fiscale care au impulsionat pie\u0163ele respective. \u00cen mare parte sunt pentru protec\u0163ie, dar sunt \u015fi multe legate de economisire pentru pensie\u201c, descrie situa\u0163ia de pe pia\u0163\u0103 \u015fi Emilia Bunea, CEO-ul Metropolitan Life, compania ce apar\u0163ine grupului american MetLife \u015fi care a \u00eenregistrat pe pia\u0163a local\u0103 prime de \u2028264 de milioane de lei.<\/p>\n

<\/p>\n

\nSociologul Alfred Bulai asociaz\u0103 subdezvoltarea unor domenii precum asigur\u0103rile de via\u0163\u0103 \u015fi pensiile cu lipsa unui model cultural al asigur\u0103rii, c\u00e2t \u015fi cu statul paternalist (orientat spre grija fa\u0163\u0103 de cet\u0103\u0163eni).<\/p>\n

\n\u201eAmericanii, spre exemplu, sunt obi\u015fnui\u0163i ca, dac\u0103 nu au asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate, s\u0103 mearg\u0103 la medic \u00een baza unei liste pentru urgen\u0163e, dar \u00een rest nu. Pentru o femeie care na\u015fte \u00een Los Angeles, na\u015fterea este gratuit\u0103, dar spitalizarea nu\u201c, exemplific\u0103 sociologul. \u201eEste o chestiune care \u0163ine de modelul cultural pe care \u00eel mo\u015ftenim, \u00een care asigurarea nu conta \u015fi, de aceea, mai ales c\u00e2nd vine un stat paternalist care te ajut\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fii asigurat, nu \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte sensul. Asigur\u0103rile func\u0163ioneaz\u0103 acum numai \u00een zonele \u00een care au existat \u015fi au func\u0163ionat \u015fi \u00een comunism: asigur\u0103rile auto au o istorie, deci func\u0163ioneaz\u0103\u201c, observ\u0103 Alfred Bulai, explic\u00e2nd c\u0103 rom\u00e2nii nu au o viziune temporal\u0103, ci una scurt\u0103, care \u0163ine de cultura de supravie\u0163uire: \u201eNe raport\u0103m la ziua de ast\u0103zi \u015fi la cea de m\u00e2ine \u015fi aplic\u0103m zicala \u00abNu l\u0103sa pe m\u00e2ine ce po\u0163i face azi, las\u0103 pe poim\u00e2ine c\u0103 poate nu mai e nevoie s\u0103 faci acel lucru\u00bb\u201c, descrie sociologul atitudinea rom\u00e2nilor \u00een ce prive\u015fte planificarea viitoru-lui \u00een general \u015fi, apoi, a celui financiar.<\/p>\n

\n\u201eNu a\u015f spune c\u0103 sunt optimi\u015fti, dar nici pesimi\u015fti \u2013 func\u0163ioneaz\u0103 mai degrab\u0103 mentalitatea \u00abVom vedea noi c\u00e2nd vom ajunge acolo\u00bb, se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 se vor adapta la situa\u0163ia din momentul respectiv deoarece predic\u0163iile sunt greu de f\u0103cut\u201c, sus\u0163ine ideea referitoare la procrastinare Mihaela Alexandru, director de cercetare \u015fi asociat al companiei de cercetare de pia\u0163\u0103 360insights. \u201eLipsa unei viziuni pe termen lung a guvernan\u0163ilor, a intelectualilor, a societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblu \u00eei determin\u0103 pe oameni s\u0103 se concentreze pe prezent, dar asta pentru c\u0103 elitei societ\u0103\u0163ii noastre \u00eei lipse\u015fte o viziune\u201c, explic\u0103 Bulai, care mai d\u0103 \u015fi exemplul sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, unde nicio genera\u0163ie de elevi nu a avut aceea\u015fi lege a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din clasa I p\u00e2n\u0103 \u00een clasa a XII-a. Rom\u00e2nii se ghideaz\u0103 pe principiul \u201eaici \u015fi acum\u201c, \u015fi nu pe cel al unui comportament precaut \u015fi prev\u0103z\u0103tor, parte a acestui comportament fiind cauzat de experien\u0163a postrevolu\u0163ionar\u0103, ce ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 lucrurile sunt greu predictibile \u015fi controlabile de c\u0103tre individ c\u00e2nd e vorba de bani.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u00cen plus, societatea rom\u00e2neasc\u0103 este predispus\u0103 s\u0103 evite s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la scenariul negativ: \u201eEste un soi de evitare de r\u0103spuns la ceea ce e r\u0103u. \u00centr-un studiu al Institutului pentru Calitatea Vie\u0163ii de prin anii 2000, la \u00eentrebarea privind credin\u0163a \u00een existen\u0163a raiului \u015fi iadului, circa dou\u0103 treimi din rom\u00e2ni credeau \u00een existen\u0163a raiului \u015fi doar o treime \u00een existen\u0163a iadului. E un paradox. Cum mi-a\u015f putea explica una ca asta dec\u00e2t prin faptul c\u0103 astfel de g\u00e2ndire e din familia lui \u00abMerge \u015fi-a\u015fa!\u00bb, sau  \u00abS\u0103 dea Domnul!\u00bb\u201c, explic\u0103 \u00eentr-un mod plastic \u015fi psihologul Bogdan Lucaciu. Psihologul Bogdan Tudor Chiriac are o perspectiv\u0103 mai optimist\u0103 \u015fi observ\u0103 c\u0103 \u201epopula\u0163ia \u00eencepe s\u0103 se lepede de ideea de \u00abo fi ce-o fi \/ o fi ce-o da Dumnezeu\u00bb \u015fi a \u00eenceput s\u0103 capitalizeze sau s\u0103 foloseasc\u0103 produse financiare de asigur\u0103ri de via\u0163\u0103 sau pensii private, spre exemplu\u201c.<\/p>\n

\nIerarhia temerilor rom\u00e2nilor este dominat\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u015fi, pe locul al doilea, de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, arat\u0103 speciali\u015ftii intervieva\u0163i de Business Magazin. \u201eNoi suntem unul dintre popoarele cu cele mai multe ur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate din lume. Dar \u015fi cu privire la s\u0103n\u0103tate este nevoie s\u0103 facem urm\u0103toarea precizare: \u00een SUA, 8 din 10 americani consider\u0103 c\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0163ine de ei, dac\u0103 fac tot ce este necesar (merg regulat la control, m\u0103n\u00e2nc\u0103 s\u0103n\u0103tos etc.), \u00een vreme ce, la rom\u00e2ni, majoritatea consider\u0103 c\u0103 s\u0103n\u0103tatea nu \u0163ine de ei. Evident c\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de cine ar putea \u0163ine: de soart\u0103, de noroc, de Dumnezeu\u201c, observ\u0103 Dorin Bodea. De\u015fi s\u0103n\u0103tatea este \u00een mod paradoxal men\u0163ionat\u0103 ca important\u0103, foarte pu\u0163ini rom\u00e2ni fac ceva \u00een sensul acesta, spune Mihaela Alexandru, care adaug\u0103 la lista principalelor temeri \u015fi frica de moarte: \u201eeste foarte mare, dar pu\u0163in con\u015ftientizat\u0103 \u2013 foamea de a tr\u0103i tot, aici \u015fi acum este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o fric\u0103 de moarte disimulat\u0103\u201c.<\/p>\n

<\/p>\n

\nEconomisirea are ca baz\u0103 g\u00e2ndirea pe termen scurt, fatalist\u0103, de\u015fi criza financiar\u0103 din 2008 a \u00eempins o mare parte a popula\u0163iei c\u0103tre a pune bani deoparte, descrie situa\u0163ia Sorin Anagnoste, PhD – cadru didactic asociat la Facultatea de Administrarea Afacerilor \u00een Limbi Str\u0103ine, ASE Bucure\u015fti. \u00cen acest context, rom\u00e2nii prefer\u0103 s\u0103 fac\u0103 economii pentru c\u0103s\u0103torie sau pentru na\u015fterea unui copil, economiile pentru pensionare \u015fi alte investi\u0163ii asem\u0103n\u0103toare afl\u00e2ndu-se \u00eentr-un plan secund. \u201eEste psihologia \u00abbinelui de m\u00e2ine\u00bb versus \u00abbinele de azi\u00bb. Nu cred c\u0103 ciobanul din Miori\u0163a ar fi f\u0103cut vreodat\u0103 asigurare de via\u0163\u0103. La amenin\u0163are, el r\u0103spunde cu o nunt\u0103 fantasmatic\u0103, o feerie de azi, de acum. Nu spun c\u0103 to\u0163i rom\u00e2nii ar avea aceast\u0103 psiholo-gie. Dar e totu\u015fi emblematic\u0103 zicala: \u00abC\u00e2nd ne-o fi mai r\u0103u s\u0103 ne fie ca acum\u00bb. \u015ei asta la chef, petrecere, la bine. La noi, familia ajut\u0103 cu mijloace materiale actuale: cas\u0103, bani, cadouri, ajutor financiar imediat, nu cu asigur\u0103ri, percepute ca promisiuni. Or, noi suntem sceptici la promisiuni\u201c, explic\u0103 \u015fi psihologul Bogdan Luca-ciu, oferind \u015fi o explica\u0163ie asupra pasivit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor, devenit\u0103 truism: cei 50 de ani de comunism au condi-\u0163ionat mai ad\u00e2nc atitudinea fatalist\u0103 \u015fi pasiv\u0103 \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei. Anii de tranzi\u0163ie economic\u0103, cu toate dera-pajele ei, au dus \u015fi la o tranzi\u0163ie a mentalit\u0103\u0163ilor privind aspectele financiare.<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 \u00eenainte \u00een banc\u0103 intrau doar reprezentan\u0163ii \u00eentreprinderilor de stat, din anii ’90 tot mai mul\u0163i indivizi devin clien\u0163i. No\u0163iuni precum cont, card, credit, depozit, instrument financiar sunt din ce \u00een ce mai mult asimilate\u201c, observ\u0103 psihologul. Experien\u0163a a adus o oarecare echilibrare a atitudinilor \u015fi, potrivit lui, adaptarea mai bun\u0103 pare a fi la tinerii urbani \u015fi mai precar\u0103 \u00een mediul rural. Criza financiar\u0103 a accentuat ideea c\u0103 este greu s\u0103 faci predici\u0163ii \u015fi s\u0103 controlezi lucru-rile ca individ. Dou\u0103 efecte extrem de puternice ale crizei s-au manifestat \u00een ultimii ani: tendin\u0163a majorit\u0103\u0163ii de a avea grij\u0103 de propriile disponibilit\u0103\u0163i (cu efect uria\u015f \u00een reducerea consumului) \u015fi ne\u00eencrederea c\u0103 lucrurile vor merge mai bine \u00een viitorul apropiat. Chiar dac\u0103 problema cu disponibilit\u0103\u0163ile a fost rezolvat\u0103 de mult\u0103 vreme, problema ne\u00eencrederii a r\u0103mas, s-a generalizat \u015fi, foarte posibil, s-a transformat pentru mul\u0163i \u00eentr-o team\u0103 pro-fund\u0103 fa\u0163\u0103 de tot ce s-ar putea \u00eent\u00e2mpla, potrivit lui Dorin Bodea. \u00cen afar\u0103 de pierderile financiare \u015fi sociale suferite \u00een criz\u0103, c\u00e2t \u015fi de cre\u015fterea marilor anxiet\u0103\u0163i privind viitorul propriu \u015fi al familiei, psihologul Bogdan Lucaciu observ\u0103 \u015fi avantajele \u201epedagogice\u201c ale acesteia: \u201eBinele provine din sporirea pruden\u0163ei financiare \u00een a-\u015fi croi \u015fi asuma planurile de venituri, dar mai ales de cheltuieli datorit\u0103 faptului c\u0103 riscul prea mare a ars. Dac\u0103 nu pe tine, pe un vecin. A ap\u0103rut conceptul de plan de rezerv\u0103 sau plan de criz\u0103 \u015fi a ar\u0103tat c\u0103 cei cu ini\u0163iativ\u0103 \u015fi cu libertate de g\u00e2ndire supravie\u0163uiesc mai u\u015for crizei\u201c.<\/p>\n

\nCompaniile de asigurare \u2028\u015fi-ar dori ca rom\u00e2nii s\u0103 priveasc\u0103 viitorul a\u015fa cum \u00eel privesc vesticii. \u201eStatele ves-tice nu au ajuns la acest comportament peste noapte. De obicei schimbarea unei mentalit\u0103\u0163i ia mult timp, m\u0103car durata unei genera\u0163ii. De\u015fi, \u00een ultimul timp, sub presiunea \u00abtr\u0103itului \u00een vitez\u0103\u00bb, se ard etape \u015fi se pro-duc \u015fi comportamente hibrid, pe principiul adapt\u0103rii la noul context\u201c, observ\u0103 Mihaela Alexandru. Dar, dup\u0103 cum observ\u0103 psihologul Bogdan Lucaciu, occidentul se schimb\u0103 \u015fi el, astfel c\u0103 \u201enu trebuie s\u0103-i ajungem din urm\u0103, ci s\u0103 stabiliz\u0103m etica social\u0103 \u00een condi\u0163ii economice adaptate la loc \u015fi la moment (…). Important\u0103 este emanciparea, iar aceasta nu poate veni dec\u00e2t din educa\u0163ie\u201c, descrie \u00eentr-un mod plastic psihologul leg\u0103tura indisolubil\u0103 dintre educa\u0163ie \u015fi dorin\u0163a de a accesa produse financiare. \u00cen plus, amprenta cultural\u0103 autohton\u0103 este diferit\u0103, potrivit sociologului Alfred Bulai: \u201eExist\u0103 dou\u0103 tipuri de cultur\u0103: cultur\u0103 a dezvolt\u0103rii, orientat\u0103 pe mai mult timp, \u015fi cultur\u0103 de supravie\u0163uire, c\u00e2nd nu ne g\u00e2ndim dec\u00e2t la ziua de m\u00e2ine, \u00eent\u0103rit\u0103 inclusiv \u00een comunism \u00een cazul Rom\u00e2niei\u201c.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCultura de supravie\u0163uire din care facem parte are \u015fi avantajele ei: \u201eNoi supra-vie\u0163uim, c\u0103 asta facem cel mai bine, a\u015fa c\u0103 Rom\u00e2nia nu are \u015focuri la crize. Uita\u0163i-v\u0103 spre exemplu la \u015fomajul uria\u015f din Spania. \u015ei rom\u00e2nii resimt criza, dar s-au adaptat, c\u0103 au cultur\u0103 de supravie\u0163uire\u201c. \u00cen plus, subdezvol-tarea unor astfel de domenii este \u015fi o consecin\u0163\u0103 a faptului c\u0103 suntem o \u0163ar\u0103 mic\u0103, nou\u0103 ca istorie; spre ex-emplu, cea  mai veche universitate din Rom\u00e2nia nu are mai mult de 150 de ani, spre deosebire de universit\u0103\u0163i europene – nu doar Cambridge \u015fi Sorbona, ci \u015fi din \u0163\u0103ri din Europa Central\u0103 \u015fi de Est -, care au sute de ani de istorie.<\/p>\n

\nSchimbarea mentalit\u0103\u0163ii asupra modului \u00een care popula\u0163ia se raporteaz\u0103 la propriul viitor financiar ar trebui propus spre dezbatere public\u0103, iar mobilizarea \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie ar trebui s\u0103 fie una colectiv\u0103, potrivit spe-ciali\u015ftilor cita\u0163i. \u201eStatul ar putea include \u00een programa \u015fcolar\u0103 materii precum Educa\u0163ia financiar\u0103, p\u0103rin\u0163ii ar tre-bui s\u0103 cultive copiilor o cultur\u0103 a economisirii \u015fi nu a consumului pe datorie, iar angajatorii s\u0103 \u00eencurajeze economisirea sub diferite forme\u201c, spune Dorin Bodea. El a observat c\u0103, \u00een timp ce multina\u0163ionalele ofer\u0103 deja beneficii extrasalariale ce includ produse precum asigur\u0103rile de via\u0163\u0103 \u015fi pensiile private, majoritatea angaja\u0163i-lor din Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een companii mici \u015fi mijlocii unde aceste avantaje nu numai c\u0103 lipsesc, dar nici nu se \u00eentrev\u0103d \u00een viitorul apropiat (3-5 ani).<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u201eGrija cu privire la ziua de m\u00e2ine este mai mare pentru popula\u0163ia din ora\u015fe, respectiv cea cu venituri peste medie, iar aceast\u0103 grij\u0103 se extinde c\u0103tre temeri precum siguran\u0163a fami-liei \u00een cazul unor evenimente nepl\u0103cute (accidente, deces, pierderea locului de munc\u0103) sau precum v\u00e2rsta pensionarii \u015fi respectiv a sus\u0163inerii  insuficiente de la stat. Pentru celelalte categorii de popula\u0163ie, din zona rural\u0103 \u015fi\/sau cu venituri foarte mici, grija principal\u0103 r\u0103m\u00e2ne cea legat\u0103 de hran\u0103, educa\u0163ia primar\u0103 a copiilor \u015fi s\u0103n\u0103tatea lor, descrie priorit\u0103\u0163ile popula\u0163iei \u015fi Daniela B\u0103rbieru, sales leader Mercer Marsh Benefits pentru Austria\/CEE. Astfel, ea observ\u0103 c\u0103 beneficiile precum asigurarea de s\u0103n\u0103tate, de via\u0163\u0103 \u015fi chiar pensile, \u00een ul-timul timp, sunt dorite de angaja\u0163i tocmai pentru c\u0103 le ofer\u0103 o plas\u0103 de siguran\u0163\u0103, un confort atunci c\u00e2nd se g\u00e2ndesc la viitorul financiar. \u00cen plus, angaja\u0163ii acord\u0103 \u00een ultimul timp o aten\u0163ie sporit\u0103 \u015fi altor servicii cuprinse \u00een pachetul de beneficii, pe l\u00e2ng\u0103 salariu, iar extinderea acestor servicii \u015fi pentru dependen\u0163i (so\u0163\/so\u0163ie, copii) este din ce \u00een ce mai cerut\u0103 \u015fi mai apreciat\u0103 \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor. B\u0103rbieru spune c\u0103 \u015fi pensiile \u00eencep s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren \u00een cererile angaja\u0163ilor, \u00een contextul cre\u015fterii nevoii de economisire \u015fi limit\u0103rii implic\u0103rii statului \u00een sus\u0163inerea persoanelor v\u00e2rstnice.<\/p>\n

\nAnca Ro\u015fc\u0103neanu, directorul general al brokerului de asigurare Gras Savoye Rom\u00e2nia, crede c\u0103 \u00een pia\u0163a asigur\u0103rilor nu a avut \u00eenc\u0103 loc o schimbare profund\u0103: \u201e\u00cen acest moment, \u00een ceea ce prive\u015fte asigur\u0103rile nu ex-ist\u0103 o schimbare de mentalitate, ci doar o situa\u0163ie care se repet\u0103 \u00een fiecare an: exist\u0103 obligativitatea poli\u0163elor RCA, f\u0103r\u0103 de care niciun posesor de autoturism nu poate circula \u015fi pe care o achizi\u0163ion\u0103m cu prec\u0103dere de frica amenzilor \u015fi a ridic\u0103rii numerelor de \u00eenmatriculare \u015fi ne g\u00e2ndim mai pu\u0163in la beneficiile pe termen lung.\u201c \u201ePia\u0163a de asigur\u0103ri de via\u0163\u0103 a mers \u00eencet, m\u0103 a\u015ftept s\u0103 v\u0103d cre\u015fteri mai sus\u0163inute, dar nu vor fi impresionante p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu va exista deductibilitate fiscal\u0103\u201c, explic\u0103 \u015fi CEO-ul Metropolitan Life.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nChiar \u015fi odat\u0103 cu intro-ducerea pragului de deductibilitate, va mai trece o perioad\u0103 lung\u0103 p\u00e2n\u0103 la atingerea maturit\u0103\u0163ii pie\u0163ei: \u201eEste nevoie de o perioad\u0103 de mai mult de jum\u0103tate din durata unei genera\u0163ii pentru a ajunge la maturitate\u201c. \u00cen plus, ea vede nevoia recunoa\u015fterii faptului c\u0103 serviciile de stat nu sunt gratuite, iar introducerea unei copl\u0103\u0163i ar fi un prim pas \u00een direc\u0163ia reformei pe segmentul asigur\u0103rilor de s\u0103n\u0103tate. Procentul persoanelor care con\u015ftien-tizeaz\u0103 importan\u0163a unei asigur\u0103ri este mic, iar cre\u015fterea anual\u0103 este aproape nesemnificativ\u0103, av\u00e2nd \u00een ve-dere poten\u0163ialul pie\u0163ei. Potrivit Anc\u0103i Ro\u015fc\u0103neanu, unul dintre cele mai apreciate beneficii este serviciul medi-cal, capitol la care beneficiile pornesc de la produsul de baz\u0103, abonamentul medical, care este de obicei oferit categoriilor profesionale de la baza ierarhiei, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la asigurarea privat\u0103 de s\u0103n\u0103tate, oferit\u0103 de obi-cei categoriilor profesionale unde intervine \u015fi o parte de negociere a pachetului salarial, adic\u0103 celor \u00een pozi\u0163ii de middle \u015fi top management. Companiile ar putea schimba mentalit\u0103\u0163ile angaja\u0163ilor prin promovarea preven-\u0163iei, de la servicii medicale la servicii financiare, cum ar fi economisirea pe termen lung, care pot fi oferite in-tegral sau \u00een sistem de coparticipare, iar Anca Ro\u015fc\u0103neanu a observat acest lucru \u00een ultimul timp la propriii clien\u0163i. \u201eProblema se ridic\u0103 pentru acei angaja\u0163i care lucreaz\u0103 pentru un salariu minim pe economie, dar \u015fi \u00een cazul angaja\u0163ilor din sistemul public. Pentru aceste categorii, schema de beneficii se reduce semnificativ, de cele mai multe ori fiind vorba doar de ob\u0163inerea bonurilor de mas\u0103 \u015fi eventual carduri de reduceri. De aseme-nea, o alt\u0103 categorie pentru care ar trebui intervenit urgent \u00een vederea form\u0103rii unei mentalit\u0103\u0163i s\u0103n\u0103toase de preven\u0163ie sunt tinerii care intr\u0103 pe pia\u0163a muncii, de obicei \u00eentre 18 \u015fi 25 de ani, pentru care banii conteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t asigurarea de s\u0103n\u0103tate sau pensia.\u201c
\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nPopula\u0163ia Rom\u00e2niei a sc\u0103zut \u00een perioada 1990-2011 de la 23,2 la 20,1 milioane de locuitori, potrivit rezul-tatelor recens\u0103m\u00e2ntului din 2011, iar, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, va continua s\u0103 scad\u0103, p\u00e2n\u0103 la 16-17 milioane de locuitori, potrivit unor studii ale UE, BM, FMI, ONU, INCE, citate de Asocia\u0163ia pentru Pensiile Administrate Privat din Rom\u00e2nia (APAPR). Cel mai pesimist scenariu arat\u0103 c\u0103 popula\u0163ia Rom\u00e2niei ar putea ajunge la 13,3 milioane de locuitori p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, potrivit unui studiu BERD, publicat \u00een 2008.<\/p>\n

\nDac\u0103 \u00een 1990 exista un raport muncitori-pensionari de 3:1, \u00een prezent raportul este de 0,93 muncitori la 1 pensionar, iar deficitul sistemului de pensii va continua s\u0103 reprezinte mul\u0163i ani de acum \u00eencolo majoritatea deficitului bugetului consolidat, for\u0163\u00e2nd cele-lalte sectoare de cheltuieli publice la echilibru bugetar (deficit 0), potrivit Studiului demografic privind popula\u0163ia ocupat\u0103 economic \u015fi num\u0103rul pensionarilor \u00een perioada 2014-2014 realizat de directorul Centrului de Cercet\u0103ri Demografice al Academiei Rom\u00e2ne, Vasile Ghe\u0163\u0103u. Conform acestuia, rata de \u00eenlocuire a salariului mediu brut prin pensia medie brut\u0103 scade permanent \u015fi va ajunge la un minim \u00een anii 2030-2031 de 29%. Cum privesc aceste scenarii cei care ar putea s\u0103 se confrunte cu ele?<\/p>\n

\nMihaela Alexandru consider\u0103 c\u0103 genera\u0163iei tinere \u00eei este greu s\u0103 \u00ee\u015fi imagineze cum vor sta lucrurile la pensie, \u00een condi\u0163iile \u00een care nici v\u00e2rsta de pensionare nu va r\u0103m\u00e2ne aceea\u015fi, din cauza tendin\u0163elor de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u0163iei. \u201eGenera\u0163iile tinere \u015fi foarte tinere (sub 30 de ani) nu se prea g\u00e2ndesc la pensie \u2013 este un termen foarte lung pe care s\u0103 \u00eel ia \u00een considerare, pentru care este greu s\u0103 faci predic\u0163ii. \u00cen plus, un comportament precaut nu este \u00eencurajat de ni-meni \u015fi de nimic. Dimpotriv\u0103, societatea promoveaz\u0103 mai degrab\u0103 ideea tr\u0103itului intens \u00een fiecare moment\u201c, explic\u0103 ea. Dorin Bodea este mai tran\u015fant \u015fi observ\u0103 c\u0103, \u201epentru genera\u0163ia Y, numit\u0103 \u015fi genera\u0163ia Happy, nar-cisismul \u015fi lenea sunt dou\u0103 valori care le-au luat-o mult \u00eenaintea celorlalte, f\u0103r\u0103 a fi nimic blamabil \u00een asta. Este pur \u015fi simplu o constatare a World Values Survey valabil\u0103 pentru toat\u0103 societatea occidental\u0103\u201c. \u015ei \u00een Rom\u00e2nia lucrurile merg \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie \u2013 tot mai mul\u0163i din genera\u0163ia Y sunt preocupa\u0163i de sine, individual-ismul este mai accentuat la aceast\u0103 categorie de v\u00e2rst\u0103, iar ideea de solidaritate cu familia, de a-i ajuta, de a avea grij\u0103 de p\u0103rin\u0163i \u015fi bunici \u015fi-a pierdut din profunzime \u2013 de unde \u015fi slaba dezvoltare a pie\u0163ei de asigur\u0103ri de via\u0163\u0103.<\/p>\n

\nLogica economisirii pentru un t\u00e2n\u0103r ar trebui s\u0103 porneasc\u0103 urm\u00e2nd ierarhia obiectivelor financiare: investi-\u0163ia \u00een educa\u0163ie, asigurarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, investi\u0163ia \u00een pensie. \u00cen ceea ce prive\u015fte pensia, Bodea a observat c\u0103, de\u015fi mul\u0163i dintre angaja\u0163ii rom\u00e2ni \u00eencep s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la pensie dup\u0103 30 de ani, foarte pu\u0163ini au o g\u00e2ndire financiar\u0103 coerent\u0103. \u201eDe exemplu, nu-i o mare filosofie s\u0103 faci un calcul simplu dac\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la viitor pentru a eviden\u0163ia economisire: 100 euro pe lun\u0103 timp de 35 de ani \u0103 42.000 euro. Aceasta este o sum\u0103 ce ar putea reprezenta la v\u00e2rsta de pensionare diferen\u0163a \u00eentre o via\u0163\u0103 lini\u015ftit\u0103 \u015fi una plin\u0103 de angoase\u201c, spune analistul. <\/p>\n

\nSorin Anagnoste consider\u0103 economisirea privat\u0103 drept o \u201eplas\u0103 de siguran\u0163\u0103\u201c \u015fi o alternativ\u0103 la sistemul de pensii de stat actual. El ofer\u0103 o formul\u0103 a economisirii, aplicabil\u0103 oric\u0103rei v\u00e2rste: \u201e70-10-10-10: 70% din venit s\u0103 fie folosit pentru cheltuieli curente, 10% pentru investi\u0163ii pasive (ac\u0163iuni, fonduri mutuale etc.), 10% pentru investi\u0163ii active (\u00eenceperea unei afaceri sau crearea unui fond de \u00abzile negre\u00bb) \u015fi 10% pentru dona\u0163ii caritabile. \u201eDac\u0103 venitul nu permite momentan s\u0103 foloseasc\u0103 aceste procente, atunci poate \u00eencepe cu 97%-1%-1%-1%\u201c. Indiferent de metoda aleas\u0103, Anagnoste consider\u0103 c\u0103 este crucial pentru oricine ca mai \u00eent\u00e2i s\u0103 economiseasc\u0103 \u015fi apoi s\u0103 cheltuiasc\u0103. Cu toate c\u0103 planificarea financiar\u0103 nu este la nivelul altor \u0163\u0103ri, un motiv fiind faptul c\u0103 veniturile sunt mai sc\u0103zute, iar oamenii sunt mai ancora\u0163i \u00een prezent, rom\u00e2nii (\u00een special cei din zonele urbane \u015fi cu venituri peste medie) \u00eencep s\u0103 con\u015ftientizeze c\u0103 au nevoie de un plan pe termen lung.<\/p>\n

\n\u201eLa nivel individual, produsele de economisire sunt \u00een acest moment mai pu\u0163in accesate, \u00eens\u0103 ele \u00eencep s\u0103 fie din ce \u00een ce mai apreciate atunci c\u00e2nd sunt oferite de angajator. Astfel, plec\u00e2nd de la angaja\u0163ii care au acest beneficiu, se poate propaga treptat \u015fi catre al\u0163i indivizi utilitatea unui astfel de produs\u201c, descrie \u015fi Daniela B\u0103r-bieru modul cum ar putea cre\u015fte popularizarea produselor de economisire. \u00cen concluzie, de\u015fi rom\u00e2nii au \u00een-r\u0103d\u0103cinat\u0103 g\u00e2ndirea c\u0103 statul trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 exclusiv de individ c\u00e2nd vine vorba de s\u0103n\u0103tatea lor, de pensia \u015fi de siguran\u0163a lor \u00een general, acest lucru se schimb\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd realizeaz\u0103 c\u0103 statul nu mai face fa\u0163\u0103 la cheltuieli \u015fi, f\u0103r\u0103 o solu\u0163ie privat\u0103, r\u0103m\u00e2n expu\u015fi riscurilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Formula 70+10+10+10 (\u00een care 70% din venit merg \u00een cheltuieli curente, 10% \u00een investi\u0163ii pasive, 10% \u00een investi\u0163ii active \u015fi 10% \u00een caritate) ar putea schimba ritmul \u00een care se dezvolt\u0103 asigur\u0103rile pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia. Prin\u015fi de grija zilei de ast\u0103zi, rom\u00e2nii uit\u0103 de ziua de m\u00e2ine, de unde \u015fi subdezvoltarea pie\u0163ei locale de asigur\u0103ri. De unde \u00eencepe procesul de con\u015ftientizare c\u0103 viitorul, v\u00e2rsta de pensionare \u015fi neprev\u0103zutul sunt mai aproape dec\u00e2t cred cei mai mul\u0163i rom\u00e2ni?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[331,283,202,149,333,361,464],"class_list":["post-121663","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-asigurari","tag-cheltuieli","tag-cover-story","tag-investitii","tag-pensii","tag-pensionari","tag-viitor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/121663","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=121663"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/121663\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=121663"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=121663"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=121663"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}