![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5541\/14205253\/3\/grafic-1.jpg\")
<\/a><\/p>\n\n\u00cenainte de a analiza toate aceste tendin\u0163e, s\u0103 privim bugetele. \u201eCred c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nivelul bugetelor IT reprezint\u0103 0,25 – 0,5% din cifra de afaceri a companiilor. Ceea ce este foarte, foarte pu\u0163in. \u00cen general \u00een Fran\u0163a, Germania sau Marea Britanie respectivul buget ajunge \u015fi la 1,5% din cifra de afaceri. Aten\u0163ie, \u00een bugetul IT intr\u0103 mai multe: amortizarea de software, hardware \u015fi a\u015fa mai departe, active IT, personalul \u015fi tot ce \u00eenseamn\u0103 cheltuieli auxiliare, energie, birouri \u015fi a\u015fa mai departe\u201c, spune Eugen Schwab-Chesaru. Daniel Mateescu, COO Totalsoft, principalul furnizor de solu\u0163ii ERP pe pia\u0163a local\u0103, cu suita Charisma, explic\u0103 limit\u0103rile pie\u0163ei locale prin lipsa de cultur\u0103 de business, prin faptul c\u0103 man-agerii nu v\u0103d avantajele unui produs software. \u201eVor s\u0103 cumpere ieftin, pia\u0163a de software de business rom\u00e2nesc este foarte sensibil\u0103 la pre\u0163. Degeaba spui c\u0103 softul t\u0103u face mai multe \u015fi este mai bun, \u00eel cump\u0103r\u0103 pe cel mai ieftin. Este o lec\u0163ie pe care economia rom\u00e2neasc\u0103 trebuie s\u0103 o \u00eenve\u0163e. De circa 10 ani, de c\u00e2nd vindem \u00een str\u0103in\u0103tate, vedem difer-en\u0163a de cultur\u0103. C\u00e2nd vindem \u00een afar\u0103 pre\u0163ul este ultimul care conteaz\u0103. Ei sunt foarte deschi\u015fi \u015fi spun ce conteaz\u0103: criterii tehnice, de business, tehnologice, iar pre\u0163ul este ultimul. Pre\u0163ul pondereaz\u0103 nota total\u0103 cu circa 10 – 15%. \u00cen rest, conteaz\u0103 s\u0103 fie produsul care trebuie. La noi totul este la nivel de pre\u0163, probabil \u015fi din cauza situa\u0163iei economice. Pe m\u0103sur\u0103 ce o s\u0103 cre\u015ftem \u015fi o s\u0103 ie\u015fim din criz\u0103, o s\u0103 fie mai bine\u201c, spune Mateescu.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nDe aceea\u015fi problem\u0103 a pre\u0163ului s-a lovit \u015fi Ioan Iacob, managing partner al furnizorului de servicii IT Qualitance, companie cu circa 150 de angaja\u0163i. \u201eBugetele sunt destul de mici, iar pe pia\u0163a local\u0103 discu\u0163ia se duce foarte mult \u00een zona pre\u0163ului. \u015ei nici m\u0103car \u00een zona pre\u0163ului m\u0103surat corect, pentru c\u0103 avem un proverb care spune c\u0103 \u00absunt prea s\u0103rac ca s\u0103-mi cump\u0103r lucruri ieftine\u00bb. \u00cen software, solu\u0163iile ieftine sau nu func\u0163ioneaz\u0103, sau nu sunt deloc ieftine pe termen lung. Avem, pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103, colabor\u0103ri cu companii din Top 500, dar cu companiile pur autohtone n-am reu\u015fit s\u0103 avem un pitch care s\u0103 conving\u0103. \u015ei de cele mai multe ori ofertele noastre au fost comparate cu oferte care la prima vedere erau de zece ori mai ieftine. Este un proces de maturizare pe care noi l-am v\u0103zut cu clien\u0163ii no\u015ftri din SUA, pentru c\u0103 acum trei ani, c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 lucr\u0103m \u00een San Francisco, am primit exact acela\u015fi feedback: \u00abWow, dar sunte\u0163i de trei ori mai scumpi dec\u00e2t India, sau de trei ori mai scumpi dec\u00e2t China sau dec\u00e2t Vietnam\u00bb. \u015ei am spus: \u00abCred c\u0103 de fapt suntem mai ieftini, \u015fi dec\u00e2t China, \u015fi dec\u00e2t India, \u015fi dec\u00e2t Vietnam. Noi promitem s\u0103 livr\u0103m ceva \u00eentr-o sum\u0103, versus promisiunea unui cost pe or\u0103 care de fapt nu spune nimic\u00bb. \u015ei primii clien\u0163i au spus da, foarte interesant, dar noi pref-er\u0103m acel cost redus pe or\u0103. \u015ease luni mai t\u00e2rziu, sau trei luni mai t\u00e2rziu, se \u00eentorceau la noi \u015fi spuneau: \u00abA\u0163i vrea s\u0103 mai lucr\u0103m \u00eempreun\u0103? \u00centre timp am cheltuit de patru sau de cinci ori mai mult dec\u00e2t voiam s\u0103 cheltuim, nici nu avem nimic \u015fi deja a trecut timpul\u00bb. \u015ei dup\u0103 primul contact \u00een care reu\u015feam s\u0103 livr\u0103m \u00een timp, \u00een buget \u015fi \u00een calitate, f\u0103r\u0103 niciun dubiu r\u0103m\u00e2neau la noi \u015fi continuau\u201c, explic\u0103 Ioan Iacob.<\/p>\n
\nO alt\u0103 viziune asupra bugetelor \u015fi a modului \u00een care acestea sunt folosite o are sectorul public, administra\u0163ia de stat, care, \u00een opinia lui Eugen Schwab-Chesaru, are o particularitate \u015fi anume c\u0103 nu cheltuie\u015fte pe ce are nevoie, ci cheltui-e\u015fte pe ce doresc unii s\u0103 v\u00e2nd\u0103.<\/p>\n
\n\u201eUnele companii vin cu tot felul de idei ce s\u0103 v\u00e2nd\u0103 sectorului public, sectorul public se face c\u0103 are nevoie, v\u00e2nz\u0103torul se face c\u0103 \u00eei d\u0103, \u00een final unul d\u0103 banii, al\u0163ii iau banii, eventual se ramburseaz\u0103 par\u0163ial sau total prin fonduri europene, dar \u00een final problemele nu sunt cu adev\u0103rat rezolvate. \u00cen foarte pu\u0163ine segmente din sectorul public am v\u0103zut o ac\u0163iune coerent\u0103, prin zonele sensibile, Ministerul de Interne, diverse servicii de informa\u0163ii, \u00een unele ministere \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, la Munc\u0103, la \u015eomaj spre exemplu s-au f\u0103cut lucruri. \u00cen rest, global privind, nici la nivel guvernamental, nici la nivel de administra\u0163ie public\u0103 local\u0103 nu exist\u0103 o coeren\u0163\u0103. Noi estim\u0103m c\u0103 sectorul public o s\u0103 cheltuiasc\u0103 \u00eentre 75 \u015fi 80 de milioane de euro pe software anul acesta \u015fi undeva la 220 de milioane de euro pe servicii IT. Raportul poate s\u0103 par\u0103 mare \u00een favoarea serviciilor, pe de alt\u0103 parte este destul de u\u015for explicabil prin faptul c\u0103 sec-torul public nu a \u00een\u0163eles \u00eenc\u0103 faptul c\u0103 ar trebui s\u0103 se schimbe intern \u015fi s\u0103 adopte solu\u0163ii software dedicate, pe diverse ministere sau agen\u0163ii. Exist\u0103 solu\u0163ii software care sunt implementate \u00een zeci de ministere \u00een lume sau \u00een Europa \u015fi care s-au dovedit bune, care pot s\u0103 \u015fi comunice \u00een interiorul UE \u015fi sunt eficiente. Ei, asta nu s-a \u00een\u0163eles \u00eenc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Suntem la ani-lumin\u0103 de o astfel de \u00een\u0163elegere\u201c.<\/p>\n
\nAdministra\u0163ia public\u0103 prefer\u0103 \u201ecustom software development\u201c, dezvol-tarea specific\u0103 \u00een locul achizi\u0163iei de software. Acesta poate fi ulterior customizat, adaptat la specificul legisla\u0163iei, iar men-tenan\u0163a ar putea fi asigurat\u0103 de o echip\u0103 intern\u0103 sau de un prestator extern. \u201eSe prefer\u0103 s\u0103 se fac\u0103 la infinit licita\u0163ii, s\u0103 se tot reinventeze apa cald\u0103 \u015fi se pierde foarte mult timp, se dezvolt\u0103 c\u00e2te trei ani, c\u00e2te cinci ani, iar \u00een final tot nu merge sau trebuie schimbat. Sau c\u00e2nd cei de la Bruxelles zic: \u00abVoi sunte\u0163i singura \u0163ar\u0103 care nu poate s\u0103 consolideze la Brux-elles datele pentru c\u0103 sistemele noastre nu pot s\u0103 comunice\u00bb. Pe de alt\u0103 parte, softul este supraevaluat raportat la ceea ce se utilizeaz\u0103 realmente.\u201c<\/p>\n
\nChesaru spune c\u0103 \u00een administra\u0163ie se cump\u0103r\u0103 multe licen\u0163e software bune, dar procesul este lipsit de viziune \u015fi coeren\u0163\u0103. \u201e\u00cen final e total ineficient, e la fel ca tomografele sau aparatele de RMN cump\u0103rate de spitale \u015fi care stau la subsol \u015fi ies din garan\u0163ie cu plasticul pe ele, pentru c\u0103 nu fac parte dintr-o g\u00e2ndire coerent\u0103, o g\u00e2ndire de ansamblu. Ceea ce se cump\u0103r\u0103, \u00een special software de infrastructur\u0103, sisteme de operare sau aplica\u0163ii de tip office sau document management, sisteme de securitate sau baze de date, nu este utilizat. Am discutat cu responsabili IT din diverse prim\u0103rii, chiar \u015fi din consilii jude\u0163ene, ideea este c\u0103 bugetul este f\u0103cut de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00e2t bani pentru IT practic nu exist\u0103. Din start cloud computing-ul este exclus, chiar dac\u0103 ar fi mult mai eficient.\u201c Eugen Schwab-Chesaru ofer\u0103 exemplul Slovaciei, unde se lucreaz\u0103 deja de un an \u015fi jum\u0103tate, iar \u00een luna septembrie a acestui an se va lansa un proiect de informatizare a 1.500 de ora\u015fe \u015fi sate. Este vorba de un data center finan\u0163at de UE \u00een propor\u0163ie de 95 la sut\u0103, pentru care s-au dezvoltat aplica\u0163iile potrivite \u015fi la care vor fi conectate toate administra\u0163iile locale. \u201eO s\u0103-i coste extrem de pu\u0163in. Dar este ceva ce se poate finaliza \u00een 2015 pentru c\u0103 proiectul a \u00eenceput \u00eenainte de 2010.\u201c<\/p>\n
\n \nSpuneam mai devreme c\u0103 printre tendin\u0163ele momentului se num\u0103r\u0103 serviciile cloud \u015fi SaaS. \u201eSaaS este o modalitate de a accesa aplica\u0163iile de business cu investi\u0163ii minime de start. Apari\u0163ia SaaS a oferit o op\u0163iune \u00een plus pentru utilizarea acestor aplica\u0163ii \u015fi, ca orice op\u0163iune, vine cu avantajele \u015fi dezavantajele sale. Faptul c\u0103 aceast\u0103 op\u0163iune, prin avantajele sale, r\u0103spunde unor a\u015ftept\u0103ri nesatisf\u0103cute de celelalte op\u0163iuni de pe pia\u0163\u0103 a f\u0103cut ca rata de utilizare a solu\u0163iilor soft-ware \u00een r\u00e2ndul companiilor s\u0103 creasc\u0103. Marile companii furnizori de IT au investit masiv \u00een cloud \u015fi \u00een promovarea aces-tuia, iar companiile locale de IT le-au urmat exemplul. To\u0163i ace\u015fti furnizori trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi recupereze inves\u0163iile f\u0103cute. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vor \u00eempinge masiv \u00een pia\u0163\u0103 acest serviciu prin toate mijloacele, inclusiv prin reduceri de pre\u0163uri. Ca o consecin\u0163\u0103, clien\u0163ii pentru care avantajele oferite de serviciile de tip SaaS sunt mai puternice dec\u00e2t dezavantajele vor fi mai tenta\u0163i s\u0103 le achizi\u0163ioneze \u015fi pia\u0163a acestor servicii va cre\u015fte\u201c, explic\u0103 Ioana R\u0103zvan, managing partner la furnizorul de solu\u0163ii Synergizer.<\/p>\n <\/p>\n \nValentin Tom\u015fa, director general al SAP Rom\u00e2nia, spune c\u0103 aspectul cel mai important \u00een privin\u0163a solu\u0163iilor SaaS este acela c\u0103 ofer\u0103 utilizatorilor un acces facil, rapid \u015fi convenabil din punctul de vedere al investi\u0163iei la tehnologii inova-tive de business, fapt care genereaz\u0103 companiilor oportunit\u0103\u0163i multiple de dezvoltare a afacerilor. Cu ajutorul noilor tehnologii cloud companiile pot comunica mult mai u\u015for cu clien\u0163ii \u00een compara\u0163ie cu utilizarea unui sistem CRM (Cus-tomer relationship management – rela\u0163ii cu clien\u0163ii), av\u00e2nd posibilitatea de a le oferi acestora o experien\u0163\u0103 personalizat\u0103. \u201eApoi, la nivel de management, aceste solu\u0163ii permit luarea unor decizii mult mai rapide \u015fi mai informate, prin analiza datelor \u00een timp real, precum \u015fi un grad mai mare de flexibilitate, ce asigur\u0103 companiilor o adaptabilitate la fluctua\u0163iile \u015fi evenimentele din pia\u0163\u0103. Odat\u0103 cu dezvoltarea tehnologiei \u015fi omniprezen\u0163a acesteia \u00een cotidianul fiec\u0103ruia, oamenii se a\u015fteapt\u0103 ca simplitatea \u015fi confortul conexiunilor din via\u0163a personal\u0103 s\u0103 existe \u015fi \u00een lumea afacerilor\u201c, spune Tom\u015fa.<\/p>\n \nAvem de-a face, simplu spus, cu o \u00eenchiriere a solu\u0163iilor de business, care ruleaz\u0103 \u00een cloud; aceasta presupune o re-ducere considerabil\u0103 a costurilor. \u201eG\u0103zduirea \u00een cloud a platformelor presupune \u015fi o mai mic\u0103 investi\u0163ie \u00een hardware. Practic, compania nu mai cump\u0103r\u0103 \u015fi servere, ci doar face upgrade la calculatoarele din firm\u0103 sau nici m\u0103car at\u00e2t. Plata se face lunar, pe baz\u0103 de abonament. Pentru companii, toate acestea \u00eensemn\u0103 investi\u0163ie in\u0163ial\u0103 redus\u0103 pentru achizi\u0163ia de software, diminuarea infrastructurii hardware, predictibilitatea costurilor, un cash flow mai usor de gestionat\u201c, explic\u0103 Cristi Cozic, country manager la Entersoft Rom\u00e2nia.<\/p>\n \nHaris Zachariades, CEO SoftOne Rom\u00e2nia, spune c\u0103 alte avantaje sunt reducerea cheltuielilor de capital \u00een favoarea celor opera\u0163ionale, obiectiv pe care, potrivit Gartner, aproximativ 3 din 4 CFO \u00ee\u015fi doresc s\u0103 \u00eel ating\u0103; o cre\u015ftere semnifi-cativ\u0103 a productivit\u0103\u0163ii, p\u00e2n\u0103 la 35%; o aten\u0163ie sporit\u0103 pe liniile de activitate (dezvoltare de produs, marketing, v\u00e2nz\u0103ri, serviciu clien\u0163i); competitivitate mai mare; adaptare mai bun\u0103 la condi\u0163iile de pia\u0163\u0103; o securitate sporit\u0103 a datelor. \u201ePentru manageri, solu\u0163iile cloud aduc o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire \u00een procesul de luare a deciziilor, precum \u015fi un control al managementului mai bun. \u00cen plus, mobilitatea le ofer\u0103 acces rapid \u015fi de oriunde la datele companiei. \u00cen ceea ce prive\u015fte departamentele tehnice, solu\u0163iile cloud genereaz\u0103 dou\u0103 avantaje principale: un accent pronun\u0163at pe priorit\u0103\u0163ile de business \u015fi o mai bun\u0103 alocare a resurselor\u201c, adaug\u0103 Haris Zachariades.<\/p>\n \n \nEstim\u0103rile SoftOne arat\u0103 c\u0103 \u00eentreprinderile mici \u015fi mijlocii autohtone investesc \u00een prezent p\u00e2n\u0103 la 5% din cifra lor de afaceri \u00een solu\u0163ii IT pentru afaceri, cum sunt cele de tip ERP \u015fi CRM, sum\u0103 care va cre\u015fte cu peste 35% \u00een urm\u0103torii cinci ani. La nivel regional, SoftOne Technologies a raportat o cre\u015ftere de 300% a num\u0103rului de instal\u0103ri \u00een cloud \u00een primele cinci luni din 2014 \u00een compara\u0163ie cu aceea\u015fi perioad\u0103 din 2013, ajung\u00e2nd la peste 1.000 de instal\u0103ri de acest tip. Dintr-un num\u0103r total de 12.000 de instal\u0103ri, 40% sunt pe baz\u0103 de abonament, dintre care 25% sunt \u00een cloud, \u015fi 60% presupun licen\u0163e. \u00cen ceea ce prive\u015fte clien\u0163ii companiei, 15% \u00eei reprezint\u0103 firmele cu 1-10 angaja\u0163i, 40% cele cu 11-100 angaja\u0163i, 25% cu 101-500 angaja\u0163i \u015fi 20% companiile cu peste 500 de angaja\u0163i, \u00een domenii precum distribu\u0163ie, produc\u0163ie, servicii, inginerie, retail, ospitalitate etc.<\/p>\n \nServiciile cloud sunt mai accesibile pentru c\u0103 \u00eentr-un model tradi\u0163ional, o companie ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere o in-vesti\u0163ie ini\u0163ial\u0103 substan\u0163ial\u0103 \u00een infrastructur\u0103 – servere, data room, conexiune la internet, climatizare, alimentare redun-dant\u0103 cu energie electric\u0103. \u00cen timp, investi\u0163ia trebuie reluat\u0103 pentru a \u00eenlocui componentele dep\u0103\u015fite din punct de vedere tehnic sau din punctul de vedere al capacit\u0103\u0163ii, dac\u0103 afacerea cre\u015fte. Prin compara\u0163ie serviciile cloud sunt mult mai ac-cesibile, spune Adrian Blid\u0103ru\u015f, managing partner la Softelligence. \u201eLa nivel mondial, o treime din hardware-ul produs este cump\u0103rat de furnizorii de servicii cloud, ceea ce dovede\u015fte c\u0103 pia\u0163a se \u00eendreapt\u0103 \u00een direc\u0163ia cloud. Cloud comput-ing-ul a schimbat modul \u00een care sunt stocate, prelucrate \u015fi gestionate informa\u0163iile. Adopt\u00e2nd aceast\u0103 tehnologie, companiile nu mai au nevoie de mari centre de date, cu mii de servere \u015fi de un num\u0103r mare de angaja\u0163i pentru a le ges-tiona.\u201c<\/p>\n <\/p>\n \nExist\u0103 o dimensiune minim\u0103 a companiei, pentru a adopta o solu\u0163ie de business? Nu, r\u0103spune Daniel Mateescu, COO Totalsoft. \u201eSolu\u0163iile de business sunt pe trei niveluri. Primul este cel al companiilor mari, cu proiecte de la 3-400.000 de euro \u00een sus, p\u00e2n\u0103 la milioane, exist\u0103 al doilea, cu proiecte \u00een jur de 100.000 de euro, \u015fi al treilea, cu softuri de business care nu sunt ERP propriu-zis dar care fac func\u0163iunile unui ERP, au componente de financiar, contabilitate, stocuri, v\u00e2nz\u0103ri, achizi\u0163ii, dar sunt produse care se implementeaz\u0103 rapid, f\u0103r\u0103 multe servicii \u015fi se v\u00e2nd foarte ieftin. \u00cen func\u0163ie de dimensiunea sa, clientul trebuie s\u0103 se orienteze corect, c\u0103tre un soft dintre aceste trei categorii. \u00ce\u0163i trebuie un soft de business chiar \u015fi \u00eentr-o firm\u0103 cu cinci oameni, \u00een ziua de ast\u0103zi, mai ales c\u00e2nd IT-ul a intrat \u00een r\u00e2ndul \u00abcommodi-ties\u00bb \u015fi nu mai este o investi\u0163ie, \u00een urma apari\u0163iei SaaS. Avantajele difer\u0103 \u00een func\u0163ie de dimensiunea companiei. Pentru o firm\u0103 mic\u0103, unde toat\u0103 lumea face de toate, avantajul este dinamismul, ai datele \u015fi te po\u0163i mi\u015fca repede. Pentru o firm\u0103 mare avantajul este ordonarea proceselor \u015fi respectarea procedurilor stabilite.\u201c<\/p>\n \nMai trebuie spus c\u0103 pentru proiectele mari \u015fi mijlocii, ciclul de via\u0163\u0103 al solu\u0163iei de business este de circa cinci ani, dup\u0103 care trebuie revizuit. \u201eCei din vest se g\u00e2ndesc la schimbare dup\u0103 cinci ani, la noi exist\u0103 posibilitatea upgrad\u0103rii solu\u0163iei. Dup\u0103 cinci ani trebuiesc reg\u00e2ndite fluxurile \u015fi arhitectura informatic\u0103, deoarece companiile cresc. Asta nu ex-clude faptul c\u0103 trebuie s\u0103 faci upgrade, chiar anual. Cei mai mul\u0163i dintre clien\u0163ii no\u015ftri au crescut; c\u00e2nd porne\u015fti de jos \u015fi cre\u015fti repede, ai nevoie de foarte multe modific\u0103ri \u00een soft, se schimb\u0103 procesele, se adaug\u0103 module, ei se diversific\u0103 ca afacere \u015fi trebuie s\u0103 stai tot timpul l\u00e2ng\u0103 ei. Vinzi o dat\u0103, dup\u0103 care \u00een cinci ani \u00eel mai vinzi de dou\u0103 ori, pentru c\u0103 tot adaugi componente, cea ce este bine \u015fi pentru noi, dar \u015fi pentru ei, pentru c\u0103 au un furnizor care \u00eei poate sprijini repede\u201c, spune Mateescu.<\/p>\n \nUnii spun c\u0103 2015 va fi anul solu\u0163iilor software pentru business mobile, \u00eentr-o lume din ce \u00een ce mai obsedat\u0103 de ecranele dispozitivelor smart, iar datele arat\u0103 c\u0103 mai mult de jum\u0103tate dintre posesorii de smartphone (56%) \u00ee\u015fi folosesc dispozitivele \u015fi \u00een interes de serviciu \u015fi c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 vor exista 75 de miliarde de dispozitive mobile conectate, la nivel mondial. \u00cen aceste condi\u0163ii, managerii chestiona\u0163i vorbesc mai degrab\u0103 de o evolu\u0163ie, dar nu de o explozie a solu\u0163iilor mobile. \u201eCu toate c\u0103 tendin\u0163a de migrare c\u0103tre solu\u0163ii mobile se accentueaz\u0103, nu cred c\u0103 putem vorbi despre o \u00abexplozie\u00bb a aplica\u0163iilor mobile pentru business \u00een 2015. Mai degrab\u0103, acestea vor evolua constant, ca \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, pe m\u0103sur\u0103 ce va cre\u015fte gradul de mobilitate al angaja\u0163ilor, precum \u015fi cererea de infor-ma\u0163ii \u00een timp real din partea clien\u0163ilor\u201c, spune Valentin Tom\u015fa de la SAP.<\/p>\n \n \nUna din primele solu\u0163ii de business care au fost utilizate de pe dispozitivele mobile sunt solu\u0163iile de tip SFA (sales force automation), folosite \u00een special \u00een dis-tribu\u0163ie. Rata de utilizare a acestora continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, \u00eens\u0103 cre\u015fterea este \u015fi va fi semnificativ\u0103 \u015fi \u00een cazul altor tipuri de astfel de solu\u0163ii, cum ar fi cele de tip CRM (customer relationship management) \u015fi cele de raportare. Ma-joritatea companiilor \u00ee\u015fi doresc s\u0103 poata accesa informa\u0163iile despre clien\u0163i \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi poat\u0103 servi clien\u0163ii, indiferent de unde se afl\u0103: la birou, acas\u0103 sau pe drum. Managerii \u00ee\u015fi doresc s\u0103 poat\u0103 accesa rapoarte, s\u0103 poat\u0103 aproba oferte \u015fi dac\u0103 sunt pleca\u0163i \u00een delega\u0163ii. Datorit\u0103 tendin\u0163ei de a folosi tabletele \u015fi telefoanele acas\u0103 \u015fi la birou, devine cert c\u0103 utilizatorii doresc s\u0103 nu fie limita\u0163i \u00een folosirea dispozitivelor de sistemul de operare al acestora, astfel c\u0103 aplica-\u0163iile de business trebuie s\u0103 fie func\u0163ionale pe toate sistemele comerciale, fie c\u0103 vorbim de Android, iOS, BlackBerry sau Windows, nu doar pe unul dintre ele\u201c, spune Ioana R\u0103zvan de la Synergizer.<\/p>\n \nCristi Cozic de la Entersoft vorbe\u015fte \u015fi de aspectele practice ale mobilit\u0103\u0163ii: nu doar managerii \u00ee\u015fi doresc s\u0103 fie c\u00e2t mai aproape de business, iar solu\u0163iile mobile pe care le folosesc companii precum precum JTI ajut\u0103 agen\u0163ii comerciali s\u0103 scurteze timpii petrecu\u0163i pe teren la clien\u0163i, uneori chiar cu 30-40%. \u201ePentru companie, aceasta \u00een-seamn\u0103 c\u0103 un agent comercial cu smartphone sau tablet\u0103 conectat\u0103 la sistemul informatic de gestiune poate ajunge \u00een fiecare zi la mai mul\u0163i clien\u0163i \u015fi poate ajuta la cre\u015fterea volumului de business al companiei cu 15-20%. Mai mult, pentru c\u0103 telefoanele \u015fi tabletele comunic\u0103 \u00een timp real cu sistemul informatic de gestiune a companiei, managerii pot afla oric\u00e2nd statusul oric\u0103rei interac\u0163iuni cu clien\u0163ii companiei. Este un cerc care se \u00eenchide foarte bine \u00een era telefoanelor inteligente \u015fi a tabletelor.\u201c<\/p>\n <\/p>\n \nO dezvoltare c\u00e2t se poate de interesant\u0103, aflat\u0103 undeva la limit\u0103 cu SF-ul, este cea a produsului software care poate emite predic\u0163ii, care poate anticipa evolu\u0163ii. Vechi colaborator al Business Magazin, Bogdan Cioc, consulting manager, Near Shore Center Romania, SAP Consulting, spune c\u0103 totul a pornit de la sistemele de tranzac\u0163ii financiare, \u00een anii ’50-’60. \u00cen anii ’80 \u015fi la \u00eenceputul anilor ’90 au ap\u0103rut sistemele analitice, care analizau tranzac\u0163iile \u015fi puteau oferi manager-ilor rapoarte. \u201eAcum pia\u0163a merge spre sistemele predictive, care reprezint\u0103 evolu\u0163ia de la sistemele analitice. Aceste sis-teme nu doar se uit\u0103 \u00een trecut, ci \u00eencearc\u0103 s\u0103 vad\u0103, analiz\u00e2nd o bucat\u0103 din datele din trecut, ce ar putea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een viitor \u015fi s\u0103 ofere predic\u0163ii. Suntem \u00een mijlocul acestei revolu\u0163ii, deoarece companiile cu tradi\u0163ie \u015fi-au dat seama c\u0103 stau pe ni\u015fte mun\u0163i de date. \u015ei-au dat seama c\u0103 aceste date au o valoare cel pu\u0163in statistic\u0103, iar din statistici po\u0163i s\u0103 faci ni\u015fte deduc\u0163ii care s\u0103 te ajute s\u0103 optimizezi activitatea.\u201c<\/p>\n \n\u201eChiar \u015fi noi am construit module specializate de forecasting, care se bazeaz\u0103 pe istorie, pe sezonalitate, pe factori externi gen cre\u015ftere de pia\u0163\u0103, temperaturi, evenimente, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 previziona ce o s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een v\u00e2nz\u0103ri m\u00e2ine\u201c, spune Daniel Mateescu de la Totalsoft. Principalul punct de interes sunt v\u00e2nz\u0103rile, \u015fi cei mai potrivi\u0163i clien\u0163i sunt companiile din retail sau mass market, care au volume mari de v\u00e2nz\u0103ri: \u201eTe ui\u0163i la istorie, vezi ce v\u00e2nz\u0103ri au fost anul trecut \u00een aceea\u015fi lun\u0103, vezi c\u00e2t au zis consultan\u0163ii c\u0103 o s\u0103 fie cre\u015fterea pie\u0163ei, \u015ftii c\u00e2t e cota de pia\u0163\u0103 \u015fi atunci po\u0163i s\u0103 ghice\u015fti, cu o marj\u0103 decent\u0103, dac\u0103 o s\u0103 vinzi bine sau r\u0103u luna viitoare. \u015ei \u00een func\u0163ie de asta iei decizii. Zona de predic\u0163ie se duce \u00een mod exclusiv spre v\u00e2nz\u0103ri, toat\u0103 lumea vrea s\u0103 \u015ftie cam c\u00e2t o s\u0103 v\u00e2nd\u0103. Iar pe partea de marketing un astfel de mesaj – softul meu \u00ee\u0163i va spune c\u00e2t o s\u0103 vinzi m\u00e2ine – are un impact major\u201c, adaug\u0103 Mateescu.<\/p>\n \nIonu\u0163 Toader, managing partenr la Relevance Management, spune c\u0103 solu\u0163iile de business intelligence, care permit analize complexe pe volume mari de date, provenite din surse multiple, au o cre\u015ftere important\u0103 at\u00e2t la nivel global, c\u00e2t \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Compania de consultan\u0163\u0103 Gartner anticipeaz\u0103 o cre\u015ftere anual\u0103 de 8,7% p\u00e2n\u0103 \u00een 2018, platformele business intelligence av\u00e2nd astfel printre cele mai dinamice cre\u015fteri dintre produsele software pentru companii. \u201eAceste instrumente de suport \u00een luarea deciziilor au devenit mai simplu de utilizat \u015fi mai rapide, a\u015fa \u00eenc\u00e2t nu mai sunt apanajul speciali\u015ftilor IT sau al statisticienilor, ci \u015fi al utilizatorilor obi\u015fnui\u0163i. Analiza vizual\u0103, asociativ\u0103 \u015fi intuitiv\u0103, capabilit\u0103\u0163ile de colaborare \u015fi de lucru mobil permit utilizatorilor de pe diverse niveluri ierarhice dintr-o companie s\u0103 identifice noi oportunit\u0103\u0163i, s\u0103 ia decizii \u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze \u00eentr-un timp mai scurt. \u015ei, la fel de important, anali\u015ftii de business sau utilizatorii din companii \u00ee\u015fi pot crea singuri noi analize \u015fi rapoarte \u00eentr-o manier\u0103 \u00abself-service\u00bb, contribuind la valorificarea informa\u0163iilor de\u0163inute de companie\u201c, spune Ionu\u0163 Toader.<\/p>\n \n \nCompaniile au dificult\u0103\u0163i \u00een a structura informa\u0163iile \u015fi asta pentru c\u0103 softurile standard nu sunt create pentru a analiza cantit\u0103\u0163ile de big data existente, puncteaz\u0103 Sabin G\u00e2rlea, director of operations application development, Stefanini. \u201eDe aceea este nevoie de exper\u0163i care s\u0103 ajute \u00een acest proces, cu suport \u00een toate etapele de implemen-tare a unei strategii inteligente de business. Accentul actual nu se mai pune doar pe construirea de medii de sto-care de date capabile s\u0103 prelucreze volume mari de date, ci pe uneltele \u015fi modelele de analiz\u0103 a acestor date care permit companiilor extragerea unei cantit\u0103\u0163i maxime de informa\u0163ii utile din datele disponibile\u201c, spune Sabin G\u00e2rlea.<\/p>\n \nC\u0103t\u0103lina Dodu, country manager la Atos Rom\u00e2nia, spune c\u0103 Internet of Things genereaz\u0103 volume uria\u015fe de informa\u0163ii, ce ofer\u0103 oportunit\u0103\u0163i reale pentru companii. Pentru a se asigura c\u0103 aceste informa\u0163ii sunt valorificate, companiile trebuie s\u0103 analizeze fluxurile de date \u00eentr-un mod inteligent \u015fi s\u0103 se ocupe de recuperarea, stocarea \u015fi protejarea lor. \u201eAnaliza big data se bazeaz\u0103 pe IT, \u00eens\u0103 companiile care vor s\u0103 aib\u0103 succes trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cele mai bune metode de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi datele \u015fi rezultatele acestor analize cu toate liniile de business. Big data reprezint\u0103 o provocare pentru \u00eentreaga companie \u015fi toate liniile de business, nu doar pentru departamentul IT.\u201c<\/p>\n <\/p>\n \nAvem de-a face, \u00een aceast\u0103 schimbare, cu o migrare a \u201eputerii\u201c din mana v\u00e2nz\u0103torului \u00een cea a clientului, crede Lauren\u0163iu Ghenciu, vice president v\u00e2nz\u0103ri EMEA la Avangate. \u201eIar abord\u0103rile tradi\u0163ionale Business-to-Business (B2B) se transform\u0103 \u00een Business-to-Individual (B2I). Gra\u0163ie accesului la internet \u015fi la noile tehnologii din domeniu, clien\u0163ii sunt mult mai informa\u0163i \u015fi totodat\u0103 mult mai exigen\u0163i, cer\u00e2nd aten\u0163ie \u015fi solu\u0163ii personalizate. Accentul se pune tot mai mult pe experien\u0163a utilizatorului, pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 pe care i-o aduce produsul sau serviciul respectiv \u015fi mai pu\u0163in pe pre\u0163, care este din ce \u00een ce mai transparent.<\/p>\n \nAstfel, beneficiarul poate compara \u015fi trece de la un furnizor la altul mult mai u\u015for. De asemenea, procesele de v\u00e2nz\u0103ri, marketing sau customer service au trecut \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103, renun\u0163\u00e2ndu-se la abordarea clasic\u0103 \u015fi devenind acum mult mai agile \u015fi cu o component\u0103 puternic\u0103 de self-service, a c\u0103rei pondere o dicteaz\u0103 tot clientul.\u201c Accentul nu se mai pune exclusiv pe v\u00e2nzarea unui num\u0103r mare de licen\u0163e, ci pe o rela\u0163ie tot mai str\u00e2ns\u0103 \u00eentre client \u015fi v\u00e2nz\u0103tor, rela\u0163ie ce poate cre\u015fte \u00een timp. \u201eCu o implementare mult mai rapid\u0103 \u015fi cu rezultate m\u0103surabile, clien\u0163ii \u00ee\u015fi pot recupera investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 \u015fi pot lua decizii mult mai rapid, iar v\u00e2nz\u0103torii pot dezvolta o rela\u0163ie mult mai apropiat\u0103 fa\u0163\u0103 de clien\u0163ii lor, av\u00e2nd posibilitatea de a genera venituri mai mari pe termen lung\u201c, spune Lauren\u0163iu Ghenciu.<\/p>\n \n\u00cen rela\u0163ia dintre client \u015fi v\u00e2nz\u0103tor apare \u015fi o rela\u0163ie important\u0103, deseori neb\u0103gat\u0103 \u00een seam\u0103. Este vorba de modul \u00een care nevoile clientului \u015fi claritatea ofertei produc\u0103torului se armonizeaz\u0103. \u201eAcesta este un sfat pe care l-am primit de la unul dintre oamenii cu care am mai discutat de-a lungul timpului, un personaj care a fost \u00een boardul executiv al IBM o perioad\u0103 destul de lung\u0103 de timp \u015fi care ne-a spus: claritatea este componenta de baz\u0103 a oric\u0103rui business de succes, iar dac\u0103 noi nu avem o claritate de cristal referitor la ceea ce vrem s\u0103 facem \u015fi cum vrem s\u0103 facem, vom e\u015fua. A fost extrem de brutal, dac\u0103 vre\u0163i, \u00een exprimarea asta. Ne-a spus: \u00abIf you don\u2019t have crystal clear clarity, you\u2019ll fail\u00bb\u201c, poveste\u015fte Ioan Iacob de la Qualitance.<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n