\nAbia \u00een anul 2005, \u00een satul M\u0103l\u00e2ncrav a fost instalat\u0103 o linie de telefonie fix\u0103. P\u00e2n\u0103 la acel moment, era destul de dificil pentru locuitori s\u0103 \u015ftie momentul \u00een care vreun turist \u00ee\u015fi dorea s\u0103 viziteze localitatea \u015fi chiar s\u0103 comunice cu al\u0163i oameni din afara satului. Cu ajutorul Funda\u0163iei Mihai Eminescu Trust, M\u0103l\u00e2ncrav se afl\u0103, \u00een prezent, pe harta turistic\u0103 a str\u0103inilor, mai ales datorit\u0103 tradi\u0163iilor pe care locuitorii satului \u00eenc\u0103 le practic\u0103 \u015fi despre care le povestesc celor ce \u00eei viziteaz\u0103.<\/p>\n
\n\u00cencep\u00e2nd de luna viitoare, turi\u015ftii care vor ajunge \u00een M\u0103l\u00e2ncrav vor putea participa la diferite ateliere. Astfel, pe toat\u0103 durata verii, \u00een fiecare zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, va fi un atelier de vizitat: la cei care produc co\u015furi \u015fi alte produse din nuiele, la atelierul de t\u00e2mpl\u0103rie, la una dintre doamnele care administreaz\u0103 o cas\u0103 de oaspe\u0163i, unde va fi organizat un atelier unde turi\u015ftii pot s\u0103 vin\u0103 s\u0103 vad\u0103 cum se face p\u00e2ine de cas\u0103 \u015fi lichior, ace\u015ftia put\u00e2nd afla \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 cioplirea manual\u0103 a lemnului de stejar \u015fi care este simbolistica motivelor \u0163esute \u015fi brodate.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14176357\/1\/razbel-tesut-1-catalin-georgescu.jpg?height=454&width=604\")
<\/p>\n
\nLocalnicii au preg\u0103tire \u00een me\u015fte\u015fugurile str\u0103vechi \u015fi, al\u0103turi de ei, funda\u0163ia deruleaz\u0103 proiectele din sat.<\/p>\n
\nElena Neagu, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 50 de ani, este una dintre \u0163es\u0103toarele din zon\u0103, care, de\u015fi nu \u015fi-a f\u0103cut reclam\u0103 pe internet, are comenzi \u00een permanen\u0163\u0103 pentru a realiza perdele \u015fi pre\u015furi pentru baie. Lucreaz\u0103 singur\u0103 \u015fi, atunci c\u00e2nd este cazul, o ajut\u0103 socrul s\u0103u. Realizarea unei perdele poate dura chiar \u015fi o lun\u0103, \u00een func\u0163ie de lungimea acesteia \u015fi de modelul folosit. \u00cen medie, femeia \u0163ese aproximativ un metru \u015fi jum\u0103tate de perdea pe zi. Modelele folosite sunt tradi\u0163ionale, luate de la b\u0103tr\u00e2nele satului, iar combina\u0163iile de culori care predomin\u0103 sunt alb cu albastru, alb cu ro\u015fu \u015fi natur cu un bej mai \u00eenchis.<\/p>\n
\nMe\u015fte\u015fugul a fost mo\u015ftenirea familiei. Bunica a \u00eenv\u0103\u0163at-o pe mama sa, iar femeia i-a ar\u0103tat, la r\u00e2ndul ei, Elenei Neagu cum se \u0163ese, astfel ca tradi\u0163ia s\u0103 mearg\u0103 mai departe.<\/p>\n
\n“Din p\u0103cate, nu am fete \u015fi sper s\u0103 dau tradi\u0163ia nurorilor”, spune Elena Neagu, \u00een timp ce le arat\u0103 curio\u015filor cum se \u0163ese un pre\u015f pentru baie.<\/p>\n
\nFetele din sat \u00ee\u015fi doresc s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 \u0163eas\u0103, Elena Neagu men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 a avut chiar o clas\u0103 de eleve de la \u015ecoala Popular\u0103 de Arte deta\u015fate la M\u0103l\u00e2ncrav. “Am avut 15 fete, cu care am avut cursuri timp de trei ani. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, niciuna nu s-a apucat s\u0103 \u0163eas\u0103, dar \u015ftiu”, mai spune femeia.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte r\u0103zboaiele de \u0163esut, Elena Neagu spune, cu regret, c\u0103 au r\u0103mas pu\u0163ine. Ea are dou\u0103, unul mo\u015ftenire de familie, care dateaz\u0103 din 1800, \u015fi altul realizat din trei r\u0103zboaie, dup\u0103 ce oamenii au \u00eenceput s\u0103 le distrug\u0103. Tot ea le \u015fi repar\u0103 atunci c\u00e2nd se stric\u0103.<\/p>\n
\nElena Neagu poveste\u015fte c\u0103 a \u00eenceput s\u0103 \u0163eas\u0103 dintr-o joac\u0103. \u00cen 1996 a \u00eenceput prima dat\u0103 s\u0103 \u0163eas\u0103, doar s\u0103 o ajute pe mama sa, dar, \u00een 2002, \u015fi-a dat seama c\u0103 are talent \u015fi a luat aceast\u0103 munc\u0103 \u00een serios.<\/p>\n
\n“La mine, totul a \u00eenceput dintr-o joac\u0103. A venit un domn profesor din Anglia, care voia s\u0103-\u015fi fac\u0103 lucrarea de doctorat din tipuri de r\u0103zboaie. (…) C\u00e2nd am v\u0103zut ce a ie\u015fit din m\u00e2na mea, am zis: \u00abstai, c\u0103 m\u0103 pricep, m\u0103 apuc \u015fi eu\u00bb. Eu numai ce o ajutam pe mama s\u0103 lucreze. De atunci, l-am instalat aici (r\u0103zboiul de \u0163esut, n.r.) \u015fi nu l-am mai scos”, poveste\u015fte \u0163es\u0103toarea din satul M\u0103l\u00e2ncrav, preciz\u00e2nd c\u0103 este una dintre femeile care n-au l\u0103sat tradi\u0163ia s\u0103 dispar\u0103.<\/p>\n
\nDe\u015fi nu \u015fi-a f\u0103cut niciun fel de reclam\u0103, femeia are tot timpul comenzi, \u00een special de la str\u0103ini.<\/p>\n
\n“Acum au \u00eenceput \u015fi rom\u00e2nii, dar \u00eenainte am f\u0103cut mult pentru str\u0103in\u0103tate”, spune femeia, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 pre\u0163ul unei perdele porne\u015fte de la 200 de euro.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14176357\/3\/cetatea-catalin-georgescu.jpg?height=533&width=603\")
<\/p>\n
\nLa conacul Apafi din M\u0103l\u00e2ncrav, toate perdelele sunt \u0163esute de ea \u015fi, spune femeia, aceasta este “expozi\u0163ia” sa.<\/p>\n
\n\u00cen sat, mai sunt femei care brodeaz\u0103, care fac dantel\u0103, produc costume tradi\u0163ionale s\u0103se\u015fti \u015fi rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
\n“Fiind un sat destul de t\u00e2n\u0103r ca popula\u0163ie, tinerii trebuie s\u0103 fac\u0103 ceva dup\u0103 ce termin\u0103 \u015fcoal\u0103. Sunt mul\u0163i care sunt foarte ata\u015fa\u0163i de sat. Foarte, foarte mul\u0163i nu vor s\u0103 plece, vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici, s\u0103 se ocupe \u00een continuare de agricultur\u0103, de me\u015fte\u015fuguri”, spune Andrea Rost.<\/p>\n
- \n
- \nObiceiuri tradi\u0163ionale de s\u0103rb\u0103toare p\u0103strate \u00een M\u0103l\u00e2ncrav<\/strong><\/span><\/li>\n<\/ul>\n
\nRare sunt satele \u00een care locuitorii mai p\u0103streaz\u0103 obiceiurile tradi\u0163ionale de s\u0103rb\u0103toare, iar M\u0103l\u00e2ncrav este unul dintre ele. De exemplu, spre finalul lunii aprilie, \u00eenc\u0103 se mai pot vedea \u00een sat por\u0163i \u00eempodobite cu crengi de v\u00e2sc sau brad. Aceasta este o tradi\u0163ie s\u0103seasc\u0103. Cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de Pa\u015fte, b\u0103ie\u0163ii dau fetelor nec\u0103s\u0103torite c\u00e2te o creang\u0103, care se pune la poart\u0103. Luni, de Pa\u015fte, fetele trebuie s\u0103 dea pentru fiecare creang\u0103 primit\u0103 10 ou\u0103 colorate b\u0103iatului \u00een cauz\u0103.<\/p>\n
\nDe asemenea, Coroana este o alt\u0103 tradi\u0163ie s\u0103seasc\u0103, care se petrece \u00een jurul s\u0103rb\u0103torii de Sfin\u0163ii Petru \u015fi Pavel. Tradi\u0163ia aceasta se mai p\u0103streaz\u0103 \u00een trei localit\u0103\u0163i din Ardeal. Mai precis, \u00een cea mai apropiat\u0103 duminic\u0103 de s\u0103rb\u0103toarea Sfin\u0163ilor Petru \u015fi Pavel, b\u0103rba\u0163ii preg\u0103tesc un trunchi de copac, iar femeile \u00eempletesc, s\u00e2mb\u0103ta, o coroan\u0103 pe o roat\u0103 din frunze de stejar \u015fi flori de c\u00e2mp. Aceast\u0103 tradi\u0163ie simbolizeaz\u0103 \u00eenceputul anului agricol. \u00cen duminica stabilit\u0103, dup\u0103 ce, diminea\u0163a, are loc o slujb\u0103 festiv\u0103 la biseric\u0103, dup\u0103-amiaza se adun\u0103 tot satul \u00een jurul coroanei \u015fi un fecior trebuie s\u0103 se urce pe trunchiul copacului, iar, la final, prime\u015fte un cadou. Apoi, b\u0103iatul \u00eencepe dansul cu fetele.<\/p>\n
- \n
- \nSuc de mere ecologic, \u00een livada M\u0103l\u00e2ncrav<\/strong><\/span><\/li>\n<\/ul>\n
\n“M\u0103l\u00e2ncrav este unul dintre satele mai deosebite fa\u0163\u0103 de celelalte sate \u00een care Funda\u0163ia Mihai Eminescu Trust activeaz\u0103, fiindc\u0103 n-a fost un sat liber. Aici, iob\u0103gia s-a abrogat la 12 ani dup\u0103 ce a fost abrogat\u0103 peste tot \u00een \u0163ara asta. Ei numai dup\u0103 12 ani au aflat \u015fi, trebuie s\u0103 spun, \u015fi acum comunitatea din M\u0103l\u00e2ncrav e mai deosebit\u0103 fa\u0163\u0103 de alte comunit\u0103\u0163i \u015fi este unul dintre cele mai frumoase sate. De aceea, funda\u0163ia \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 c\u00e2t mai mult proiecte \u00een acest sat. (…) Am \u00eencercat s\u0103 promov\u0103m sucul nostru de mere ecologic. Este mai greu, pentru c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nu se face diferen\u0163a \u00eentre natural \u015fi ecologic, de aceea nu putem s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m c\u0103 acest SRL cu sucul de mere ecologic \u00eenc\u0103 este foarte profitabil. (…) Am plantat 4.000 de puie\u0163i de meri tradi\u0163ionali”, declar\u0103 Caroline Fernolend, vicepre\u015fedinte \u015fi director al Funda\u0163iei Mihai Eminescu Trust.<\/p>\n
\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14176357\/4\/mar-malancrav-catalin-georgescu.jpg?height=403&width=604\")
<\/p>\n\nPomii sunt inclu\u015fi \u00eentr-un traseu de livezi ecologice europene, iar turi\u015ftii pot afla ce soiuri sunt plantate cu ajutorul unor panouri explicative. Pentru ca produc\u0163ia s\u0103 fie una bun\u0103, cei care se ocup\u0103 de livada cu meri \u00eei cur\u0103\u0163\u0103 periodic \u015fi \u00eei stropesc cu ceai de urzic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 evite apari\u0163ia d\u0103un\u0103torilor.<\/p>\n
\nLivada se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 108 hectare, iar, \u00eentr-un an bun, produc\u0163ia este de 120 de tone de mere, ceea ce \u00eenseamn\u0103 aproximativ 30.000 de litri de suc. Sucul de mere se produce \u00een hala de l\u00e2ng\u0103 livad\u0103. La \u00eenceput, sucul se vindea la ambasade \u015fi la hotelurile din zone, dar, \u00een prezent, se vinde \u015fi la c\u00e2teva magazine cu produse ecologice. Sucul este pasteurizat \u015fi nu are niciun fel de adaos, iar termenul de garan\u0163ie este de doi ani.<\/p>\n
\nCei care se ocup\u0103 de livad\u0103 sunt localnicii. \u00cen sezon, sunt 40 de muncitori, iar, \u00een mod curent, lucreaz\u0103 \u015fase oameni. Fiind diferite soiuri de mere, acestea se coc pe r\u00e2nd, de la \u00eenceputul lunii septembrie p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii noiembrie.<\/p>\n
- \n
- \nConacul Apafi, de la o ruin\u0103 la un obiectiv turistic apreciat<\/span><\/strong><\/li>\n<\/ul>\n
\nConacul Apafi, situat \u00een imediata vecin\u0103tate a livezii M\u0103l\u00e2ncrav, i-a apar\u0163inut principelui Mihaly Apafi, care, \u00een secolul al XVII-lea, a fost ales s\u0103 devin\u0103 principele Transilvaniei. Familia acestuia a locuit \u00een conac, iar, \u00een secolul al XVIII-lea, nemaiav\u00e2nd mo\u015ftenitori, cl\u0103direa a fost dat\u0103 \u00een proprietatea mai multor familii \u015fi a devenit, de dou\u0103 ori, o ruin\u0103.<\/p>\n
\nPivni\u0163a \u015fi pere\u0163ii exteriori ai bibliotecii sunt p\u0103r\u0163ile cele mai vechi ale conacului, care dateaz\u0103 din secolul al XVII-lea, restul cl\u0103dirii fiind construit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea. Dup\u0103 ce au plecat ultimii proprietari priva\u0163i, pe la 1920, casa a fost folosit\u0103 \u00een calitate de c\u0103min cultural pentru oamenii din sat. \u00cen perioada comunist\u0103, conacul a fost luat de stat \u015fi, p\u00e2n\u0103 la revendicare, a devenit o ruin\u0103, f\u0103r\u0103 u\u015fi, f\u0103r\u0103 geamuri. \u00cen 2000, comunitatea s\u0103seasc\u0103 a putut intra din nou \u00een posesia conacului \u015fi acesta a fost restaurat, cu ajutorul Funda\u0163iei Mihai Eminescu Trust, care, \u00een acea perioad\u0103, a \u00eenceput proiectele \u00een sat.<\/p>\n
\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14176357\/5\/conac-malancrav-cata-georgescu.jpg?height=376&width=604\")
<\/p>\n\nTot procesul de restaurare s-a desf\u0103\u015furat cu ajutorul me\u015fterilor din sat \u015fi, \u00een prezent, conacul func\u0163ioneaz\u0103 ca pensiune agroturistic\u0103. Exist\u0103 cinci camere de oaspe\u0163i \u015fi o familie din sat care administreaz\u0103 aceast\u0103 cas\u0103.<\/p>\n
\n“Suntem bucuro\u015fi c\u0103 este o familie mixt\u0103, de sa\u015fi – rom\u00e2ni, Reghina \u015fi Nelu\u0163u, care au locuit opt ani de zile \u00een Germania \u015fi, c\u00e2nd au auzit c\u0103 avem nevoie de un administrator, s-au hot\u0103r\u00e2t, \u00eempreun\u0103 cu cei doi copila\u015fi, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la M\u0103l\u00e2ncrav \u015fi de atunci stau aici”, poveste\u015fte Andrea Rost.<\/p>\n
\n\u00cen 2007, a avut loc inaugurarea conacului, la care au participat me\u015fterii ce s-au ocupat de restaurarea lui, dup\u0103 care au fost invitate \u015fi autorit\u0103\u0163ile \u015fi al\u0163i oameni de seam\u0103.<\/p>\n
\nFunda\u0163ia Mihai Eminescu Trust (MET), patronat\u0103 de prin\u0163ul Charles al Marii Britanii, a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 2000, cu scopul de a conserva \u015fi a pune \u00een valoare peisajul cultural \u015fi natural din localit\u0103\u0163ile cu biserici fortificate din Transilvania, obiectiv pentru atingerea c\u0103ruia a implementat peste 1.100 de proiecte \u00een 49 de sate \u015fi \u015fase ora\u015fe. Funda\u0163ia se dedic\u0103 protej\u0103rii patrimoniului istoric transilv\u0103nean \u015fi coordoneaz\u0103 proiecte de revitalizare a satelor.<\/p>\n
\nPrin numeroasele activit\u0103\u0163i ce se vor desf\u0103\u015fura direct cu comunitatea din M\u0103l\u00e2ncrav, prin aten\u0163ia acordat\u0103 p\u0103str\u0103rii autenticit\u0103\u0163ii \u015fi evit\u0103rii falsit\u0103\u0163ii, dar mai ales prin promovarea egalit\u0103\u0163ii de \u015fanse pentru etnicii romi, p\u0103str\u0103tori de me\u015fte\u015fuguri, proiectul “M\u0103l\u00e2ncrav – patrimoniu multietnic viu” contribuie la crearea unui model de bune practici la nivel regional \u015fi na\u0163ional, potrivit funda\u0163iei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Satul M\u0103l\u00e2ncrav pare desprins din pove\u015ftile bunicilor, care, neav\u00e2nd internet, telefonie mobil\u0103 \u015fi alte “distrac\u0163ii” moderne, se preocupau de muncile tradi\u0163ionale. Turi\u015ftii, mai ales str\u0103inii, sunt atra\u015fi de obiceiurile care \u00eenc\u0103 se mai p\u0103streaz\u0103 \u00een mica localitatea sibian\u0103 \u015fi vin s\u0103 o viziteze.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[40344,22850,244],"class_list":["post-121230","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-malancrav","tag-traditii","tag-turism"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/121230","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=121230"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/121230\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=121230"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=121230"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=121230"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
- \nConacul Apafi, de la o ruin\u0103 la un obiectiv turistic apreciat<\/span><\/strong><\/li>\n<\/ul>\n
- \nSuc de mere ecologic, \u00een livada M\u0103l\u00e2ncrav<\/strong><\/span><\/li>\n<\/ul>\n