{"id":12121,"date":"2008-11-11T20:00:00","date_gmt":"2008-11-11T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12121"},"modified":"2026-04-02T13:03:14","modified_gmt":"2026-04-02T13:03:14","slug":"concurentii-sunt-bineveniti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12121","title":{"rendered":"Concurentii sunt bineveniti"},"content":{"rendered":"

Un optimist prudent – asa l-a caracterizat un colaborator apropiat pe Constantin Mateescu, sibianul care controleaza Trident, un business de familie care anul trecut a ajuns la aproape 50 de milioane de euro. Si asa si apare omul de afaceri in discutia cu BUSINESS Magazin. Desi nu face un secret din faptul ca poarta discutii in aceasta perioada cu posibili parteneri – pe la el, ca si pe la alti retaileri romani, au trecut oameni ai retelelor internationale interesate de piata de aici -, Mateescu afirma ca inca nu a luat o decizie in acest sens. “N-as putea spune ca m-a cucerit cineva prin profesionalism sau ca ar avea ceva in plus fata de noi. Dar sa separam lucrurile: un parteneriat nu este acelasi lucru cu o vanzare”, tine sa lamureasca el. “Suntem o companie care facem cu ochiul la stanga marilor retaileri internationali, adica sa ne ocoleasca”, continua seful Trident, mai in gluma, mai in serios. Dupa discutiile pe care le-a avut pana acum cu “simpatizanti sau apreciatori ai acestui brand”, a constatat ca, desi multinationalele sunt bine consolidate financiar, “au oameni foarte putin pregatiti pentru asemenea tranzactii, adica foarte slabi negociatori”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Desi pare ferm in ceea ce priveste ideea de a nu vinde compania, nu ar spune nu unei asocieri. “Ne-am gandit la asta si este una din posibilele strategii de dezvoltare a brandului in tara, dar mai ales in strainatate”, se margineste sa declare Constantin Mateescu. Prioritatea, in momentul de fata, ramane extinderea retelei in fiecare judet din tara.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Grupul Trident Trans Tex, detinut de familia Mateescu, a pornit de la o afacere de import si comert de haine, s-a dezvoltat apoi in domenii ca exploatari forestiere, transport intern si international de marfa si imobiliare. Acum, desi afacerile grupului acopera domenii diferite, discutia cu BUSINESS Magazin s-a purtat aproape in totalitate in jurul activitatii din retail. Din 2004, de cand a deschis la Medias primul megamarket sub brandul Trident, Mateescu a investit peste 20 de milioane de euro in alte doua supermarketuri, la Sibiu si la Alba Iulia, plus doua hipermarketuri, la Deva si la Sf. Gheorghe. Cea mai recenta investitie a Trident este intr-un depozit de legume si fructe, construit pe o suprafata de 4.000 de metri patrati la iesirea din Sibiu, spre Cluj. Din cele patru milioane de euro pe care le-a necesitat investitia, 1,7 mil. euro provin din fonduri Sapard. Pentru finalizarea pro\u00adiectului, compania a contractat un credit la Piraeus Bank. In planul pentru acest an mai e de bifat inca un supermarket, in decembrie, in mall-ul Galleria din Piatra-Neamt.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Vom avea raioane si produse care lipsesc din alte magazine de suprafata aceasta, cum ar fi raionul de peste proaspat, carmangeria, o bucatarie proprie cu servire asistata si o minibrutarie-patiserie”, spune omul de afaceri, justificand de ce considera ca investitia de aproximativ un milion de euro in amenajarea celor 2.500 de metri patrati inchiriati se va amortiza destul de repede.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In planul de investitii al Trident pe 2008 era cuprins si Trident Shopping Center, primul magazin de tip mall al retelei, insa deschiderea a fost amanata pentru martie 2009. “Daca am fi deschis in decembrie, ne-ar fi ramas amanunte nefinalizate. Poate n-ar fi fost un esec, dar nici o satisfactie 100%. O astfel de con\u00adstructie ia mai mult timp decat ne-am asteptat.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Astfel, compania si-a revizuit si cifra de afaceri estimata pentru 2008. Calculand tot cinci magazine, ca si in 2007, Mateescu crede ca vanzarile Trident nu vor trece anul acesta de 60-63 de milioane de euro, “o crestere fireasca data fiind amanarea deschiderii centrului oficial care ar fi trebuit sa produca singur aproximativ 4 milioane de euro”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Seful Trident spune ca aceasta amanare a fost a doua mare decizie dificila pe care a luat-o de cand s-a apucat de comert. “M-am gandit mult daca sa aman”, spune el, recunoscand ca la un moment dat era de parere ca e bine sa forteze nota si sa deschida centrul comercial inainte de Craciun, incasarile nefiind deloc de neglijat in acea perioada. S-a razgandit insa. “Pierderile ar fi fost mai ales de imagine, pentru ca nu cred ca am fi ajuns la finisajele dorite.” In schimb, Mateescu afirma ca prima si cea mai inspirata dintre deciziile pe care le-a luat pana acum a fost deschiderea supermarketului din Sibiu, in 2006, care aduce acum o cifra de afaceri lunara de peste 800.000 de euro.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Prin urmare, prioritatea Trident pentru 2009 a devenit deschiderea, in martie, la Sibiu, a Trident Shopping Center, pentru care compania a facut un parteneriat cu banca Romexterra. In total, pe o suprafata de 21.000 de metri patrati vor fi dezvoltate un hipermarket (8.500 mp), o galerie comerciala (5.500 mp), un spatiu pentru birouri pe doua etaje (2.000 mp), plus 600 de locuri de parcare, valoarea totala a investitiilor urmand sa depaseasca 15 milioane de euro.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Al doilea Trident din Sibiu este construit in vestul orasului, unde va avea un singur competitor de anvergura, Metro, care insa se adreseaza, cel putin teoretic, unui alt tip de cumparatori – celor care revand. Mai mult, terenul cumparat este plasat aproape de depozitul de legume si fructe pe care compania l-a deschis recent, ceea ce va permite limitarea cresterii preturilor la aceste produse.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Evident, potentialul comercial al zonei nu consta doar in lipsa concurentei, ci si in sustinerea industriala. In ultimii patru ani, capitala culturala a Europei in 2007 si-a crescut mult vizibilitatea in ochii investitorilor. In Zona Industriala Vest s-au asezat circa 26 de firme, din diverse ramuri ale industriei, ceea ce inseamna aproximativ 2.500 de locuri de munca nou create, adica 2.500 de posibili clienti.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Multinationalele care deja au cucerit marile orase se uita acum si catre zone cu mai putini locuitori, iar Sibiul nu face exceptie. Daca zona de vest este polul industrial si este slab acoperita in ceea ce priveste comertul modern, in partea cealalta a orasului s-a dezvoltat cel mai mare centru comercial din provincie.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In urma unei investitii totale de 40 de milioane de euro s-au instalat in parcul comercial magazine precum Real (hipermarket), Bricostore (bricolaj), Media Galaxy (electronice, electrocasnice si IT&C) si Mobilia (specializat in mobila). Tot acolo si-au fixat termenul de intrare pentru anul viitor si francezii de la Carrefour. Pe piata sibiana de comert mai sunt prezente si retelele Metro Cash & Carry, Penny XXL, Billa, Interex, Kaufland si Plus, precum si lanturi de magazine locale, precum Alcomsib, care opereaza in prezent noua supermarketuri in oras.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“E loc suficient pentru toti. Piata a ajuns la adolescenta, iar brandurile multinationale nu fac presiune, pentru ca si ele sunt tot intr-o faza adolescentina a dezvoltarii lor”, sustine fondatorul Trident. In Deva, exemplifica el, “am avut si avem cele mai bune vanzari pe metrul patrat. S-a deschis Real si totusi noi am crescut in continuare”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Avantajul Trident, spune el, este ca isi permite sa mentina preturi mici la produsele de baza. “Nu poti fi intotdeauna cel mai bun in toate, dar am invatat ca e bine sa stii ce vrea clientul de la tine si cat e dispus sa plateasca pentru a avea ceea ce doreste.” Prioritatea lui Mateescu in urmatoarea perioada este, pe de o parte, sa gaseasca drumul de mijloc intre a pastra preturi mici si a pune pe rafturi produse de calitate, iar de cealalta parte sa mentina un ritm de dezvoltare de cel putin doua magazine pe an. “Nu sunt adeptul unor dezvoltari rapide. Dar si daca am dori sa aplicam alta strategie nu ar fi posibil, pentru ca nu avem nici forta financiara si nici sustinerea in real-estate a multinationalelor, care sunt foarte bine consolidate si organizate, ceea ce le permite sa se extinda usor.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
La fel ca Mateescu, si ceilalti retaileri autohtoni vad multe oportunitati de dezvoltare a afacerilor actuale, insa au o forta financiara limitata, ceea ce este “un dezavantaj esential, in special in contextul crizei financiare actuale”, e de parere Bogdan Belciu, director general al filialei romanesti a firmei de consultanta A.T. Kearney. El identifica, in plus, doua avantaje importante ale retelelor internationale: puterea de negociere cu furnizorii, ceea ce le permite sa obtina preturi mai bune de la acestia decat retailerii mai mici, si accesul la o expertiza complexa, esentiala pentru pastrarea si cresterea eficientei, in contextul in care concurenta va afecta profitabilitatea retailerilor in urmatorii ani.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cum vor rezista comerciantii romani in lupta cu cei internationali? “Prin diferentiere de format, merchandising, servicii sau prin vanzare la momentul oportun, care probabil ca se va face doar in cazul in care nu mai exista nicio alta optiune”, considera consultantul A.T. Kearney.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Nevoite sa faca fata unei concurente acerbe, companiile locale – indiferent ca sunt detinute 100% de antreprenori romani sau au in actionariat fonduri de investitii – au nevoie de infuzii de capital. Iar aceste infuzii au inceput deja sa vina in special de la competitori. Pana nu de mult, cele mai multe lanturi internationale de retail cu bunuri de larg consum au preferat sa-si creeze de la zero o retea de magazine pe piata romaneasca decat sa cumpere una de aici, asa cum au facut grupuri ca Metro (prin operatorii Metro Cash & Carry si Real), Cora, Auchan sau Rewe (prin retelele Selgros, Penny, Penny XXL, Billa). Exceptie a facut Mega Image, una dintre primele retele de supermarketuri din Romania, dezvoltata de investitori eleni, care a fost cumparata in 2000 de grupul begian Delhaize. In ultimii doi ani insa, retelele mai mici, create de investitori autohtoni sau de intreprinzatori straini, au atras interesul marilor retele. Iar acest interes s-a concretizat in trei tran\u00ad\u00adzactii incheiate in ultimul an. Mai intai, Profi, parte a grupului Louis Delhaize (care opereaza si hipermarketurile Cora), a platit aproximativ opt milioane de euro pentru reteaua de magazine Albinuta, pe care a preluat-o anul trecut de la com\u00adpania lituaniana Maxima LT. Apoi, cel mai vechi lant de supermarketuri din Capitala, La Fourmi, a intrat in portofoliul Mega Image (tot o subsidiara a Delhaize). Achizitia de aproape 19 milioane de euro a transformat Mega Image in lantul numarul unu de supermarketuri in Bucuresti. In fine, Carrefour a cumparat lantul de supermarketuri Artima, intr-o tranzactie de 55 de milioane de euro. Momentul marcheaza intrarea francezilor pe segmen\u00adtul de supermarket, pana la sfarsitul anului, toate cele 21 de magazine urmand sa fie remodelate sub numele Carrefour Express.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

E posibil ca achizitiile sa nu se opreasca aici. “Continuam extinderea prin crestere organica sau prin achizitii, in functie de oportunitati”, sustine Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. In afara de rebranduirea Artima, compania franceza mai deschide patru hipermarketuri pana la sfarsitul anului in curs. Cifra de afaceri estimata pentru 2008 depaseste un miliard de euro. Conationalii lor de la Interex, care si-au aratat si ei interesul pentru a cumpara Artima, se arata deschisi catre orice varianta de crestere in Romania. “Politica noastra recomanda ferm detinerea terenurilor si a magazinelor proprii oriunde s-ar afla acestea, dar suntem deschisi catre orice oportunitate ar aparea. Am preluat magazinul de la Sibiu, de exemplu, de la o alta firma de profil aflata in lichidare”, spune Stanislas Mainfroy, secretar general al CDE R Interex, proprietarul lantului de supermarketuri Interex din Romania. Proaspat mutati cu sediul central in Bucuresti, reprezentantii Interex au in plan sa investeasca circa 110 milioane de euro in remodelarea vechilor spatii si in deschiderea altor 40 de magazine pana in 2012. Groupement des Mousquetaires, din care face parte CDE Romania Interex, a intrat pe piata in 2002, “practic in pragul revolutiei retailului”, dupa cum se exprima Stanislas Mainfroy.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
De atunci, francezii au deschis 11 magazine Interex, in cea mai mare parte pe terenuri aflate in proprietatea companiei. Pentru 2008, Mainfroy estimeaza o cifra de afaceri de 138 de milioane de euro si un profit net de aproximativ 300.000 de euro.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Nu neaga ca are disponibilitatea sa cumpere alte lanturi de magazine nici Wolfgang Janisch, director general al Billa Romania, divizie a grupului german de retail Rewe, cel mai mare operator de supermarketuri din tara dupa valoarea vanzarilor. Rewe a inregistrat in 2007 afaceri de 1,34 miliarde de euro. In prezent, reteaua Billa Romania numara 28 de supermarketuri, iar Penny Market si Penny Market XXL totalizeaza 55 de magazine. “Piata de retail alimentar ar trebui sa aiba un nivel de crestere similar acestui an, cu rezerva ca depinde de influenta crizei financiare globale. Noi vrem o extindere organica, dar daca este nevoie, vom face si achizitii”, spune Janisch, precizand ca pana la sfarsitul anului in curs, compania mai deschide inca patru noi magazine Billa.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In afara de Trident, pe o piata de retail care a ajuns in 2007 la aproape sapte miliarde de euro si-au facut loc si alte retele romanesti, precum Grupul Pic, detinut de fratii Ilie si Cornel Penescu, Ethos, controlata de omul de afaceri Ion Soloman, sau Primavara, reteaua dezvoltata de Ion Avram. Teoretic, toate acestea sunt tinte potentiale, dar ca si Mateescu, niciunul dintre proprietari nu spune ca afacerea sa ar fi de vanzare. In acelasi registru optimist-prudent, Mateescu crede ca romanii au sanse sa reziste: “Nu inteleg de ce se crede ca concurenta multinationala ar putea fi o piedica in calea dezvoltarii nationalilor. Piata este inca in mare parte neocupata”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Bogdan Belciu crede insa ca firmele mai mici nu mai au aceleasi oportunitati de crestere ca acum cativa ani, nici in zonele unde s-au extins ele cu precadere, din moment ce lanturile internationale se orienteaza si catre orase mai mici. “O varianta alternativa este diversificarea formatelor. Magazinele de proximitate au un potential destul de ridicat, in special in orasele mari”, considera Belciu. E o solutie pe care o adopta si seful Trident: intrarea in Capitala cu magazine de proximitate Trident Expres era programata pentru anul acesta, dar “mai asteptam putin, pentru ca nu ni se pare ca e suficient de bine ajustat conceptul. Nu vrem sa semene magazinele cu o mica piata acoperita. Deja cautam insa spatii stradale intre 500 si 1.000 mp”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Ultimii mohicani<\/a><\/div>\n
Carte de vizita<\/a><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Omul de afaceri Constantin Mateescu se declara dispus sa accepte un parteneriat pentru dezvoltarea lantului de magazine Trident. Insa nu cu oricine, ci numai cu un partener experimentat care i-ar asigura extinderea retelei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[81,240,11048,11049],"class_list":["post-12121","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-afaceri","tag-comert","tag-constantin-mateescu","tag-trident"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12121","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12121"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12121\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":85709,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12121\/revisions\/85709"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12121"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12121"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12121"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}