{"id":1212,"date":"2005-10-25T23:59:00","date_gmt":"2005-10-25T23:59:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1212"},"modified":"2026-04-02T07:17:33","modified_gmt":"2026-04-02T07:17:33","slug":"cat-face-bcr","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1212","title":{"rendered":"Cat face BCR?"},"content":{"rendered":"

Inca nu se stie ce nume va purta noul proprietar al BCR, dar unul dintre cei doi candidati ramasi in cursa va plati mai mult decat oricare alt investitor care a cumparat vreodata ceva de la statul roman. Pretul va fi cunoscut abia luna viitoare, insa BUSINESS Magazin pune cap la cap estimarile si pronosticurile expertilor si va ofera o imagine despre zestrea BCR, despre pretul cu care ar putea fi vanduta si despre cine sunt cei sapte care l-ar putea plati.<\/P>

 <\/o:p><\/P>

Din fericire, Bogdan Baltazar s-a inselat. “Va mai dura”, spunea el despre privatizarea BCR intr-o discutie pe care a purtat-o cu BUSINESS Magazin acum exact un an, cand era pe picior de plecare din functia de presedinte al BRD – Societe Generale. Va mai dura pentru ca, spunea el, “in actuala <constelatie> politica nu exista prea mult interes pentru privatizarea ei adevarata”. Dar “constelatia” s-a schimbat repede, dupa numai doua luni de la declaratia fostului presedinte al BRD, iar acum se decide deja care dintre cele sapte banci straine care au depus oferte angajante vor intra in finala din noiembrie. Numarul bancherilor care au trecut pe la sediul AVAS pentru a-si depune ofertele arata ca Bogdan Baltazar s-a mai inselat si in alta privinta. “Nu prea vad interes extern pentru ea”, comenta el acum un an. <\/P>

 <\/P>

Discutiile despre privatizarea BCR – un subiect obosit, despre care se vorbeste de un deceniu – se duc, in fine, in termeni concreti: un sfert din sistemul bancar romanesc, sapte potentiali cumparatori, doi finalisti ale caror nume vor fi decise peste numai o saptamana, un pret bun – cam asa ar putea fi descrisa, intr-o fraza, miza tranzactiei.<\/P>

 <\/P>

Pentru statul roman, pronosticul e bun: Romania e pe punctul de a face cea mai mare privatizare din intreaga ei istorie – nimeni nu se indoieste ca tranzactia BCR o va surclasa pe cea a Petrom si, foarte probabil, chiar si cea mai mare tranzactie privata facuta vreodata in Romania – preluarea Connex de catre Vodafone in primavara, estimata la 2,5 miliarde de dolari.<\/P>

 <\/P>

Despre suma pe care statul o va obtine pentru cele 62% din actiuni exista mai multe pronosticuri, care merg de la 2 miliarde de euro pana la peste 3,5 miliarde de euro. <\/P>

 <\/P>

Insa pentru numele viitorului proprietar exista aproape tot atatea pronosticuri cati candidati – privatizarea BCR pare o cursa fara favoriti evidenti; totusi, surse bancare citate de Reuters spuneau la sfarsitul saptamanii trecute ca bancile Intesa, Erste Bank si Deutsche Bank ar avea sansele cele mai mari – Intesa pentru ca face achizitii agresive in afara Italiei, Erste pentru ca are experienta in Europa de Est si Deutsche pentru ca e un competitor de categorie grea, care-si permite sa plateasca oricat, daca interesele i-o cer. O surpriza ar putea fi, in opinia acelorasi surse, BNP Paribas – institutie care are, de regula, oferte foarte conservatoare atunci cand cumpara active. <\/P>

 <\/P>

Ultima mare privatizare de categorie grea din Romania – si una dintre ultimele din regiune – a atras sapte grupuri internationale – de la giganti europeni de talia Deutsche Bank sau BNP<\/st1:stockticker> Paribas la grupuri regionale, precum Erste Bank sau Millennium Banco Comercial Portugues. Pe langa cele patru banci, pe 17 octombrie si-au mai depus ofertele italienii de la Banca Intesa, belgienii de la Dexia si grecii de la Banca Nationala a Greciei. Scrisori de intentie depusesera, in septembrie, 11 banci – dar olandezii de ABN AMRO s-au retras dupa doar cateva zile, iar consortiul format din Citigrup Venture Capital International si Texas Pacific Group a fost considerat nepotrivit de partea romana. Dintre cei noua ramasi astfel in cursa s-au mai pierdut, pana la momentul limita pentru depunerea ofertelor, doi candidati: belgienii de la Fortis si KBC au renuntat sa mearga mai departe. <\/P>

 <\/P>

PRONOSTICURI DE PRET.<\/STRONG> “Perla coroanei” din sistemul bancar romanesc – asa cum e numita, invariabil, BCR – ar putea fi, asa cum spun analistii bancii americane Goldman Sachs “una dintre cele mai scumpe de pe piata bancara a Europei Centrale si de Est”. Dar ce-ar putea insemna insa acest “una dintre cele mai scumpe”? <\/P>

 <\/P>

Pentru un verdict in privinta pretului pe care il va incasa statul roman pentru pachetul de la BCR este, cu siguranta, prea devreme. Plicurile ce contin ofertele financiare pe care le-au depus cele sapte banci vor fi deschise saptamana aceasta, cand vor fi decise si cele doua banci – poate chiar trei, daca vor exista oferte apropiate – care au oferit preturile cele mai mari si vor ramane, deci, in marea finala.<\/P>

<\/SPAN> <\/P>

Fireste, nu se poate spune nimic, dar asta nu inseamna ca nu se speculeaza cu entuziasm; in plus, exista si o serie de studii independente prin care analisti internationali au incercat sa evalueze BCR. <\/P>

 <\/P>

Banca ar putea fi vanduta la un pret de 4,9 miliarde de euro, adica de 3,8 ori valoarea contabila estimata pentru anul acesta, spun analistii bancii americane de investitii Goldman Sachs. La un pret de 4,9 miliarde de euro pentru intreaga banca, cumparatorul pachetului de 62% din actiunile BCR ar plati circa 3,03 miliarde de euro. In acest scenariu, o sucursala a bancii valoreaza circa 15,6 milioane de euro, in timp ce un client ar “costa” aproximativ 1.100 de euro. De asemenea, fiecare procent din cota de piata a bancii (de 25%, dupa active) ar valora in jurul a 190 de milioane de euro. <\/P>

 <\/P>

Nu doar statul roman castiga insa din aceasta tranzactie. Daca pachetul de 62% din actiuni s-ar vinde cu 3,4 miliarde de euro, BERD si IFC ar incasa impreuna 1,375 de miliarde de euro. Impreuna, cele doua detin 25% din actiuni – pachet care i-a costat, in urma cu doi ani, 222 de milioane de euro. Intre timp insa, banca a crescut substantial, doar in ultimul an activele majorandu-se cu peste 40%, exprimate in euro. Implicit, si valoarea – ca si pretul bancii – au crescut.<\/P>

 <\/P>

O alta analiza, cea a companiei britanice de consultanta financiara Keefe, Bruyette and Woods (KWB), sustine drept realista o evaluare a BCR la 5,5 miliarde de euro (3,41 mld. euro pentru pachetul de 62%), luand in calcul un multiplu de 4,6 ori valoarea contabila. In opinia analistilor de la banca de investitii, evaluarea nu este in nici un caz “agresiva”; ei nu exclud posibilitatea ca pretul final sa fie chiar mai mare.<\/P>

“Avand in vedere numarul mare de competitori, credem ca este putin probabil ca vanzarea pachetului majoritar la BCR sa fie un chilipir”, spun analistii de la KBW.<\/P>

 <\/P>

Cei de la Raiffeisen Centrobank (RCB), divizia de investitii bancare a Raiffeisen Zentralbank, cred insa ca 3 miliarde de euro  <\/SPAN>pentru intreaga banca ar fi o “evaluare realista” – ceea ce inseamna ca, in acest scenariu, statul roman ar trebui sa incaseze circa 1,86 miliarde de euro pentru pachetul scos la vanzare acum. <\/P>

 <\/P>

Cu putin timp inaintea depunerii ofertelor, cotidianul Financial Times Deutschland titra ca banca italiana Intesa ar putea oferi pana la doua miliarde de euro pentru pachetul de 62% din actiunile BCR. <\/P>

 <\/P>

O oferta ceva mai mare, situata in jur de 2,5 miliarde de euro, ar fi fost depusa de banca germana Deutsche Bank, potrivit cotidianului Wall Street Journal Europe. Potrivit aceluiasi cotidian insa, purtatorii de cuvant ai bancii s-au ferit sa confirme sau sa infirme aceasta valoare. <\/P>

 <\/P>

“Exista o limita de pret avuta in vedere, insa aceasta tine cont de potentialul de crestere al bancii”, afirma surse apropiate investitorului german, citate de Ziarul Financiar. <\/P>

 <\/P>

ZESTREA BCR.<\/STRONG> Statul roman scoate acum la vanzare 61,88% din actiunile celei mai mari banci romanesti, ce detinea la jumatatea lui 2005 active totale 7,3 de miliarde de euro. Cu o cota de piata de aproximativ 25%, BCR se detaseaza clar de urmatorii jucatori din sistemul bancar romanesc: BRD detine aproximativ 14,2% din piata, iar al treia clasata, Raiffeisen, circa 8,8%. <\/P>

<\/SPAN> <\/P>

Dar chiar si asa, competitia de pe piata a muscat in ultimii ani din cota de piata a bancii: fata de acum doi ani, BCR a pierdut aproape 5%.<\/P>

 <\/P>

Oricine va cumpara insa banca nu va face deloc o afacere proasta. Doar in primele sase luni ale lui 2005, BCR a avut un profit net de 121 de milioane de euro, reprezentand 70% din castigul pe 2004. <\/P>

Si la capitolul clienti banca are cu ce se mandri. Pentru cei 4,5 milioane de clienti persoane fizice si juridice, cat avea la finele lui 2004, BCR administreaza 7,3 milioane de conturi si aproape 800.000 de credite. <\/P>

 <\/P>

Iar in planurile bancii figureaza extinderea retelei de retail – pana la sfarsitul acestei luni, banca va avea 350 de unitati functionale. De altfel, in afara de CEC, BCR e una dintre putinele banci romanesti care a intrat deja in orasele mici, de sub 100.000 de locuitori, ocolite pana acum de alti bancheri.<\/P>

 <\/P>

Dar BCR mai are inca un mare atu: detine, potrivit expertilor imobiliari contactati de BUSINESS Magazin, cea mai valoroasa retea de sedii si proprietati dintre toate bancile de pe piata. E vorba de circa 250 de proprietati in diferite orase, dintre care circa trei sferturi se afla in proprietatea bancii, restul fiind inchiriate. Institutia detine peste 200 de de cladiri in patrimoniul propriu, apreciaza sursele citate.<\/P>

 <\/P>

Portofoliul imobiliar al BCR a fost deja evaluat de compania imobiliara Colliers International, insa oficialii acesteia, solicitati de BUSINESS Magazin, nu au dorit sa comenteze pe marginea valorii cladirilor bancii, invocand clauza de confidentialitate din contract. Insa surse din piata apreciaza ca portofoliul de real-estate al BCR ar valora intre 300 si 350 de milioane de euro. <\/P>

 <\/P>

Cel mai important activ al bancii este fostul sediu al Bancorex de pe Calea Victoriei, actualmente centrul de afaceri Bucharest<\/st1:PlaceName> Financial<\/st1:PlaceName> Plaza<\/st1:PlaceType><\/st1:place>. Daca va dori sa vanda acest imobil, care are o suprafata de peste 30.000 de metri patrati, cumparatorul BCR ar putea incasa circa 70-80 de milioane de euro. Ultimele tranzactii incheiate pe piata de birouri din Bucuresti s-au realizat la preturi de 2.200-2.500 euro\/mp inchiriabil.<\/P>

 <\/P>

BCR a mostenit sediul Bancorex, impreuna cu toate activele – bune sau mai putin – ale fostei banci de comert exterior, in urma fuziunii prin absorbtie a Bancorex, inceputa in prima parte a anului 1999 – cand aceasta ramasese singura sansa pentru salvarea Bancorex, pe atunci cea mai mare banca din Romania.<\/P>

 <\/P>

Activitatea fostei Bancorex face obiectul unor procese aflate pe rolul tribunalelor din Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>. Ulterior, AVAS s-a subrogat in drepturile si obligatiile BCR rezultate din activitatea desfasurata de Bancorex pana la data radierii din Registrul Comertului si reprezinta statul in toate procesele legate de fosta banca de comert exterior. Sumele solicitate in litigiile inregistrate in urma activitatii Bancorex se ridicau, la jumatatea anului 2003, la aproape 190 de milioane de euro.<\/P>

 <\/P>

Cam<\/st1:place> asa arata zestrea bancii la care statul roman vinde acum o participatie de 61,88%. Practic, se vinde pachetul de 36,88% pe care statul il are la BCR prin intermediul AVAS, alaturi de participatia de 25% plus doua actiuni detinuta in mod egal de BERD si IFC. Restul de actiuni ramane in proprietatea actionarilor actuali, adica a celor cinci societati de investitii financiare (SIF), care detin circa 30%, si a angajatilor bancii, care au in proprietate 8% din titluri.<\/P>

 <\/P>

AGLOMERATIE LA AVAS:<\/STRONG> Sapte banci straine au trecut saptamana trecuta pe la AVAS sa-si depuna ofertele, in conditiile in care acum doar trei ani, in 2002, se inregistrau doua tentative esuate de privatizare: la prima licitatie s-au prezentat doar doua banci (compania financiara franceza Eulia si un consortiu format din Bank Austria Creditanstalt si OTP Ungaria), dar ofertele n-au fost considerate corespunzatoare de statul roman – iar la a doua licitatie n-a mai venit nimeni.<\/P>

 <\/P>

Aglomeratia de-acum e explicabila: ritmurile de crestere tot mai mici de pe pietele nationale vest-europene ii imping pe bancheri, de cativa ani buni, spre est. Tarile-campioane ale reformelor – Polonia, Ungaria ori Cehia – au luat deja miliarde bune de dolari din privatizari bancare, fie ele pe bursa sau prin tranzactii private. Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> e mult in urma, cu doua dintre primele patru banci din sistem – BCR si CEC – aflate inca in proprietatea statului. Tocmai aceasta nefericita intarziere face insa ca Romania sa fie printre putinele tari care inca mai are ceva semnificativ de oferit – analistii agentiei de rating Standard & Poor’s o calificau drept “o alternativa importanta pentru bancile occidentale”. Sigur ca e, in conditiile in care o banca occidentala creste “acasa” cu greu cu cateva procente anual, iar pe pietele est-europene cresterile de 10-20% sunt un lucru obisnuit.<\/P>

 <\/P>

Dar spectacole prea multe la care sa mai fi ramas bilete de intrare mai sunt putine in Europa Centrala si de Est. In intreaga regiune nu mai exista nici o banca de calibrul BCR ramasa in curtea statului. Ironia face ca in aceeasi curte sa se mai afle si CEC-ul, iar statul roman sa conduca, simultan, doua mari privatizari (la sfarsitul lunii vom sti cate dintre cele sapte banci care au depus scrisori de intentie vor depune si ofertele angajante).<\/P>

 <\/P>

Preluarea BCR reprezinta, in aceste conditii, o “oportunitate unica si irepetabila”, dupa cum spunea recent Paulo Teixeira Pinto, directorul executiv al Banco Comercial Portugues (BCP), una dintre cele sapte institutii financiare inscrise in cursa pentru achizitionarea bancii. <\/P>

 <\/P>

Avantajele momentului nu se opresc insa doar la lipsa tintelor alternative din zona. “Exista acum”, mai mult decat oricand in ultimii ani, “cateva elemente care inclina balanta in a ne face sa credem ca vrem sa fim prezenti in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>“, spunea intr-un interviu acordat recent pentru BUSINESS Magazin presedintele grupului belgian Dexia, Axel Miller. In opinia sa “sectorul bancar poate sa creasca de circa zece ori, in urmatorii 15 ani”. (Dexia, unul dintre grupurile care au depus o oferta pentru BCR, si-a manifestat interesul si pentru CEC, iar motivele tin si de faptul ca “de anul trecut s-au schimbat multe in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>“.) Nu e vorba doar de conditiile macroeconomice, spune Miller, si nu doar situatia politica, “dar a avut loc si o dezvoltare a pietei bancare romanesti, iar BCR si CEC sunt si ele foarte diferite de ceea ce erau anul trecut…”. <\/P>

 <\/P>

Ritmul de crestere al economiei romanesti, ce a imbunatatit “fara nici un dubiu nivelul de avutie al multor categorii din societate”, este, si in opinia directorului executiv pentru achizitii si fuziuni de la Banca Intesa, Adriano Arietti, un bun motiv pentru vizita pe care reprezentantii bancii au facut-o la AVAS saptamana trecuta.<\/P>

 <\/P>

Un alt motiv, despre care se vorbeste cu mai multa discretie, sunt cresterile de doua cifre si profiturile. Din sistemul bancar romanesc s-au facut bani buni – si, dupa cum spun analistii, se vor mai face ceva vreme de acum inainte. “Bancile mari se vor detasa foarte mult in cursa pentru profituri”, crede Bogdan Baltazar, fostul presedinte al BRD, actualmente presedintele companiei de consultanta Baltazar, Bloom & Parvulescu. Pentru sfarsitul lui 2005, el prevede “profituri nete de cel putin 10-15% mai mari decat anul trecut”, si asta in pofida abruptelor scaderi ale marjelor de dobanzi. <\/P>

 <\/P>

Explicatia ar fi ca Romania a avut, in ultimii patru ani, cel mai mare ritm de crestere al activitatii de creditare din regiune, peste 40% – potrivit unui studiu realizat de austriecii de la Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) – adica dublu fata de cele 20% cu care a crescut volumul imprumuturilor in Ungaria, Slovenia, Croatia si Bosnia si de patru ori mai mare decat cel din Polonia sau Serbia. In comparatie cu zona euro – de unde vin acum si competitorii de la BCR – cresterea activitatii de creditare in Romania a fost de mai bine de zece ori mai mare, iar Romania apare pe primul loc in calculele analistilor de la Bank Austria si in privinta evolutiei de pana in 2008, atat in ceea ce priveste cresterea creditarii, cat si a depozitelor.<\/P>

 <\/P>

Bilantul BCR de anul trecut e incantator: cu un profit net de 158,59 milioane de euro, BCR are o crestere a profitabilitatii in termeni reali cu aproximativ 20% in 2004 fata de 2003. Si la al doilea clasat in topul bancar, BRD Societe Generale, spre exemplu, primele trei luni ale anului au adus o crestere a profitului net (in euro) de peste 90%. Doi pasi mai jos in clasament, cu aproximativ 9% din totalul activelor, Raiffeisen Bank anunta la finele lui 2004 ca profitul sau net a crescut de peste cinci ori. Poate refuza cineva o astfel de piata?<\/P>

 <\/P>

Iar viitorul suna la fel de bine pe piata bancara romaneasca: potentialul unei piete de 22 de milioane de locuitori, chiar daca o mare parte dispun inca de venituri reduse sau foarte reduse, nu poate lasa indiferent nici un bancher cu viziune pe termen lung. Daca la sfarsitul lui 2004 intermedierea bancara a fost de 17,5% (fata de 9,3% in 2000), in prezent, ea a crescut la aproximativ 20%. Si daca timp de 4-5 ani Romania va avea un ritm anual sustinut de crestere economica de 5,5%, spunea recent intr-o aparitie publica guvernatorul bancii centrale Mugur Isarescu, iar ritmul mediu anual de crestere a creditului neguvernamental va fi de 25%, gradul de intermediere bancara va ajunge la circa 41%. Iar Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> este si o tara<\/st1:place> cu “importante nevoi in materie de infrastructura, ce vor trebui finantate de catre autoritatile publice, probabil in parteneriat cu sectorul privat”, argumenta presedintele Dexia interesul pentru Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>.  <\/SPAN><\/P>

<\/SPAN> <\/P>

CUM SE DECIDE CASTIGA<\/st1:stockticker>TORUL.<\/STRONG> Guvernul roman pare sa stie exact ce vrea de la privatizarea BCR, cel putin la nivel declarativ: maximizarea profitului. Inca din februarie, la scurt timp dupa ce noul premier Calin Popescu-Tariceanu anunta ca privatizarea BCR a devenit – din nou – o prioritate, presedintele AVAS de la vremea respectiva, Gabriel Zbarcea, explica pentru BUSINESS Magazin ca noul guvern vrea privatizarea BCR “in cele mai avantajoase conditii”. Cel mai mult va conta, in selectarea concurentilor, pretul: in grila de departajare, oferta financiara conteaza in proportie de 90% si doar 10% din puncte sunt aduse de ofertele tehnice. Cei doi investitori selectati vor fi invitati sa depuna oferte financiare imbunatatite, adica de valoare mai mare, decat cele oferite in prima etapa. Cel mai mare pret din a doua etapa va stabili castigatorul.<\/P>

 <\/P>

Daca pretul oferit nu este pentru prima data cel mai important aspect al unei privatizari, selectarea a doi investitori pentru o a doua faza nu este deloc o practica uzuala in privatizarile romanesti.<\/P>

<\/SPAN> <\/P>

“Metoda selectarii a doi concurenti care sa depuna ulterior oferte imbunatatite este specifica procesului de privatizare a Bancii Comerciale Romane”, a transmis, la solicitarea BUSINESS Magazin, Directia Comunicare si Relatii Publice din cadrul AVAS.<\/P>

 <\/P>

Candidatii s-au declarat multumiti de algoritm, spun ei, pentru ca aceasta procedura va fi de natura sa asigure transparenta procesului. <\/P>

 <\/P>

“Cand pretul maxim este considerat cel mai important criteriu in evaluarea ofertelor pentru privatizare, procedura este corecta si transparenta”, este de parere directorul departamentului de dezvoltare al Dexia Bank, Stephane Vermeire. Nimeni nu va putea sa conteste, ulterior, rezultatul, spune el, “dar este important ca si alti factori sa fie luati in considerare” – cum ar fi soliditatea bancilor competitoare, planul de afaceri propus, precum si angajamentele asumate in eventualitatea preluarii. <\/P>

 <\/P>

“Intelegem ca obiectivul principal al guvernului roman este de a maximiza castigul de pe urma vanzarii, dar in cazul BCR vanzatorul este de asemenea responsabil sa plaseze banca in mainile unui investitor strain experimentat, cu un trecut dovedit in administrarea bancilor in economii in tranzitie”, crede Adriano Arietti de la Intesa.<\/P>

 <\/P>

Si germanii de la Deutsche Bank vorbesc despre o “limita de pret avuta in vedere”, insa aceasta tine cont de potentialul de crestere al bancii, dupa cum spun surse apropiate investitorului german, citate de Ziarul Financiar. Si Deutsche Bank, ca si ceilalti potentiali investitori, ia in calcul si investitiile care ar trebui facute ulterior preluarii. <\/P>

 <\/P>

ACTIONARI CHEIE.<\/STRONG> Orice decizie importanta in privinta administrarii BCR se poate lovi de impotrivirea SIF, din cauza unei prevederi din statutul bancii care prevede ca pentru asemenea decizii este necesara o majoritate de 75%. SIF detin impreuna 30,12% din BCR si, conform informatiilor care circula pe piata, s-au oferit sa renunte la aceasta prevedere in schimbul listarii pe Bursa<\/st1:place><\/st1:City> a BCR si a stabilirii unei politici de dividende a BCR care sa nu le scutcircuiteze fluxurile financiare. Dividendele platite de banca au reprezentat in ultimii ani intre un sfert si o treime din veniturile societatilor de investitii financiare.<\/P>

 <\/P>

Surse apropiate SIF sustin ca s-a ajuns la un acord de principiu privind listarea BCR pe Bursa<\/st1:place><\/st1:City> in termen de trei ani, prin emisiunea de actiuni noi care ar urma sa fie oferite investitorilor de pe piata. SIF au mai cerut, de asemenea, ca banca sa plateasca cel putin 40% din profit sub forma de dividende in primii ani de dupa privatizare si o clauza care sa prevada reintroducerea de drept a majoritatii de 75% in statutul bancii, in cazul in care noul proprietar al bancii nu va respecta aceste conditii.<\/P>

 <\/P>

Reprezentantii SIF se feresc insa sa comenteze discutiile privind BCR, deoarece au semnat un acord de confidentialitate cu comisia de privatizare.<\/P>

 <\/P>

ALTE INDICII PRIVIND PRETUL.<\/STRONG> Alaturi de opiniile analistilor internationali privind valoarea BCR, valoarea de piata a bancilor listate la Bursa de Valori poate oferi indicii asupra evaluarilor investitorilor. Dintre cele 39 de banci comerciale din Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>, sunt listate pe piata primara sau secundara trei institutii: BRD, Banca Transilvania si Banca Comerciala Carpatica.<\/P>

 <\/P>

Bancile cotate – destul de cautate de investitorii straini de portofoliu – sunt evaluate la aproximativ 200 de milioane de euro pentru fiecare punct procentual din cota pe piata.<\/P>

 <\/P>

Astfel, valoarea BRD la Bursa este de 2,5 miliarde de euro, la o cota de piata de 14,2%, adica 175 de milioane de euro pentru fiecare 1%. La polul opus, Carpatica, cu o cota de 0,6%, are o valoare de 157 de milioane de euro, echivalent cu 263 de milioane de euro pentru o cota de piata de 1%.<\/P>

 <\/P>

BCR avea la jumatatea acestui an o cota de piata de 25,1%, ceea ce ar insemna, pentru 200 de milioane de euro\/punct procentual, o valoare de circa 5 miliarde de euro pentru intreaga banca.<\/P>

 <\/P>

Totusi, spre deosebire de bancile listate, BCR va avea nevoie si de un proces de restructurare. Pe durata acestuia, cota de piata a bancii ar putea scadea in continuare, dar – din acel moment – datele financiare ale bancii raportate la bancile de pe Bursa<\/st1:place><\/st1:City> vor spune mai multe privind valoarea bancii.<\/P>

 <\/P>

“Din datele la care am avut acces, orice pret al bancii peste 4 miliarde de euro mi se pare mare. Prin comparatie cu bancile listate pe bursa se poate ca aceasta valoare sa para destul de mica, insa o apreciere nu se poate face decat luand in calcul si calitatea portofoliului de credite, iar BCR are o expunere destul de mare pe societatile de stat”, spune Adriana Marin, analist-sef la BRD Securities. Pe de alta parte, bancile romanesti sunt deocamdata cele mai scumpe din regiune. Capitalizarile bursiere ale bancilor romanesti listate la Bursa<\/st1:place><\/st1:City> reprezinta in medie de 8,6 ori valoarea contabila a acestora la finalul anului trecut, in comparatie cu Polonia, unde valoarea de piata a bancilor este de doar 2,6 ori valoarea contabila.<\/P>

<\/SPAN> <\/P>

Datorita profiturilor mari, fondurile proprii ale bancilor romanesti au crescut insa mult mai puternic decat media zonei est-europene, astfel ca raportul dintre capitalizarea bursiera si fondurile proprii de la mijlocul anului se situeaza undeva in jur de 6, iar raportul are toate sansele sa scada in continuare.<\/P>

 <\/P>

La fel stau lucrurile si in privinta valorii de piata raportate la profituri. Bancile de pe Bursa<\/st1:place><\/st1:City> se tranzactioneaza in medie la de 37 de ori profitul din 2004, in comparatie cu o medie est-europeana de 13. Diferenta este data de potentialul mai mare de crestere pe care investitorii il vad pentru business-ul bancilor romanesti.<\/P>

 <\/P>

Vanzarea BCR va fi, indiferent care dintre estimarile facute pana acum se va dovedi corecta, cea mai mare privatizare din Romania, depasind Petrom, vedeta de pana acum, pentru care statul a luat 669 milioane de euro pentru pachetul de 33,3% – ca sa nu mai vorbim de vedetele anilor trecuti, ca Romtelecom ori Sidex. Statul roman va incasa mai mult decat din toate privatizarile bancare cumulate – pentru pachetele de la BRD, Bancpost si Banca Agricola abia daca a luat circa 250 milioane de dolari. <\/P>

 <\/P>

Unii spun ca asta ar dovedi ce bine a facut Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> ca nu si-a privatizat bancile mari, precum BCR si CEC, mai demult, cand toate tarile central si est-europene alergau dupa bancheri straini, vanzandu-si uneori bancile pe nimic. Altii ar spune aca nu-i nici o mare mandrie sa-ti dai marfa cu cel mai mare pret din piata, daca pentru asta a trebuit sa te prinda noaptea in fata tarabei. <\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Inca nu se stie ce nume va purta noul proprietar al BCR, dar unul dintre cei doi candidati ramasi in cursa va plati mai mult decat oricare alt investitor care a cumparat vreodata ceva de la statul roman. Pretul va fi cunoscut abia luna viitoare, insa BUSINESS Magazin pune cap la cap estimarile si pronosticurile expertilor si va ofera o imagine despre zestrea BCR, despre pretul cu care ar putea fi vanduta si despre cine sunt cei sapte care l-ar putea plati.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[768],"class_list":["post-1212","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cat-face-bcr"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1212","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1212"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1212\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":82934,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1212\/revisions\/82934"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1212"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1212"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1212"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}