{"id":121065,"date":"2015-04-25T16:18:00","date_gmt":"2015-04-25T16:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=121065"},"modified":"2015-04-25T16:18:00","modified_gmt":"2015-04-25T16:18:00","slug":"un-deceniu-de-la-tratatul-de-aderare-romania-a-progresat-dar-ramane-la-coada-ue","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=121065","title":{"rendered":"Un deceniu de la Tratatul de aderare \u2013 Rom\u00e2nia a progresat, dar r\u0103m\u00e2ne la coada UE"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>Rom\u00e2nia a semnat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, Tratatul de aderare la Uniunea European\u0103, la 10 ani de la prezentarea cererii oficiale de aderare.<\/strong><\/p>\n<p>\n&#8220;Procesul de aderare la UE, \u00een cadrul c\u0103ruia semnarea Tratatului de aderare, pe care o anivers\u0103m ast\u0103zi (s\u00e2mb\u0103t\u0103 &#8211; n.r.), a fost un reper major, reprezint\u0103 cel mai important obiectiv na\u0163ional din ultimii 25 de ani care, al\u0103turi de aderarea la NATO, a antrenat transform\u0103ri ireversibile \u00een ceea ce prive\u015fte modernizarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, prin racordarea sa deplin\u0103 la setul de valori \u015fi principii europene \u015fi euro-atlantice. Reu\u015fita acestui proiect a avut la baz\u0103 consensul \u00eentregii societ\u0103\u0163i \u015fi al clasei politice din Rom\u00e2nia&#8221;, a declarat, cu acest prilej, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, citat \u00eentr-un comunicat MAE.<\/p>\n<p>\n<strong>\u015ei pre\u015fedintele Klaus Iohannis a salutat momentul, subliniind c\u0103 semnarea Tratatului de aderare a venit &#8220;dup\u0103 un proces dificil de negocieri care a marcat transform\u0103ri profunde \u00een multe domenii ale vie\u0163ii economico-sociale&#8221;.<\/strong><\/p>\n<p>\n&#8220;Acest moment a \u00eensemnat recunoa\u015fterea faptului c\u0103 Rom\u00e2nia era preg\u0103tit\u0103 s\u0103 devin\u0103 membr\u0103 a Uniunii Europene, s\u0103 se al\u0103ture unui spa\u0163iu de valori definit de democra\u0163ie, stat de drept, economie de pia\u0163\u0103, respectarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale ale omului&#8221;, se arat\u0103 \u00een mesajul preziden\u0163ial.<\/p>\n<p>\nDincolo \u00eens\u0103 de meritele Rom\u00e2niei \u015fi ale Bulgariei &#8211; ambele semn\u00e2nd Tratatul de aderare la 25 aprilie 2005 &#8211; acest moment dar \u015fi cel al ader\u0103rii, care avea s\u0103 survin\u0103 doi ani mai t\u00e2rziu, pe 1 ianuarie 2007, ilustreaz\u0103 \u015fi voin\u0163a politic\u0103 a UE de a include \u00een spa\u0163iul comunitar fostele \u0163\u0103ri din Pactul de la Var\u015fovia.<\/p>\n<p>\nFa\u0163\u0103 de celelalte \u0163\u0103ri din fostul bloc estic care, fie au depus cererea de aderare cu un an mai devreme, fie \u00een acela\u015fi an, sau chiar un an mai t\u00e2rziu (Cehia \u015fi Slovenia), \u015fi au reu\u015fit s\u0103 adere \u00een 2004, Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria au avut nevoie de \u00eenc\u0103 trei ani pentru fi primite \u00een UE.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia a depus cererea de aderare la Uniunea European\u0103 \u00een 1995, iar \u00een 1999, Consiliul European de la Helsinki a hot\u0103r\u00e2t deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele care depuseser\u0103 cererea de aderare, \u00eentre care \u015fi Rom\u00e2nia. Negocierile au fost deschise \u00een prima jum\u0103tate a anului 2000 \u015fi s-au derulat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2004, c\u00e2nd Consiliul European a marcat \u00eencheierea negocierilor.<\/p>\n<p>\n<strong>\u00cen 1997, Consiliul a stabilit o procedur\u0103 de derulare a negocierilor de aderare a statelor care doresc s\u0103 devin\u0103 membre UE.<\/strong><\/p>\n<p>\nConform acestei proceduri, Comisia European\u0103 propune pozi\u0163ii comune de negociere pentru UE, la fiecare capitol cu privire la temele de competen\u0163\u0103 comunitar\u0103.<\/p>\n<p>\nPozi\u0163iile de negociere sunt aprobate \u00een unanimitate de c\u0103tre Consiliu \u015fi sunt prezentate de c\u0103tre pre\u015fedin\u0163ia Consiliului de Mini\u015ftri. Ritmul negocierilor este dictat de gradul de preg\u0103tire a statului candidat \u015fi de complexitatea subiectului, astfel c\u0103 este imposibil de apreciat durata procesului de negociere pentru fiecare stat candidat.<\/p>\n<p>\n<strong>Rezultatele negocierilor sunt \u00eencorporate \u00een proiectul Tratatului de aderare, care este supus spre aprobare Consiliului \u015fi apoi Parlamentului European. Dup\u0103 semnare, Tratatul de aderare este supus spre ratificare statelor membre \u015fi statului candidat.<\/strong><\/p>\n<p>\nCele 31 de capitole de negociere au rezultat ca urmare a diviz\u0103rii (din ra\u0163iuni metodologice) a acquis-ului comunitar, care reprezint\u0103 ansamblul de drepturi \u015fi obliga\u0163ii comune ce unesc statele membre \u00een cadrul Uniunii Europene. Capitolele constituie cadrul de negociere dintre statele candidate \u015fi Uniunea European\u0103 \u015fi \u00een momentul \u00een care se ajunge la o pozi\u0163ie comun\u0103 \u00eentre statul candidat \u015fi Uniunea European\u0103, capitolul respectiv se consider\u0103 \u00eenchis provizoriu.<\/p>\n<p>\n\u00cenchiderea provizorie a capitolului de negociere reprezint\u0103 o confirmare a faptului c\u0103 angajamentele asumate de statul candidat cu privire la aproximarea legisla\u0163iei din domeniul respectiv sunt considerate realizabile. Niciun capitol nu este \u00eenchis definitiv \u00eenainte de \u00eencheierea negocierilor cu statul respectiv.<\/p>\n<p>\n<strong>Unul dintre cele mai importante capitole este cel cu nr. 24: Justi\u0163ia \u015fi afacerile interne.<\/strong><\/p>\n<p>\nPotrivit informa\u0163iilor de pe site-ul Comisiei Europene, scopul politicilor comunitare \u00een domeniul Justi\u0163iei \u015fi al afacerilor interne este p\u0103strarea \u015fi extinderea zonei de libertate, securitate \u015fi justi\u0163ie care este Uniunea European\u0103.<\/p>\n<p>\nPoliticile comunitare legate de justi\u0163ie \u015fi afaceri interne ating c\u00e2teva dintre cele mai sensibile aspecte pentru opinia public\u0103, motiv pentru care negocierile aferente capitolului Justi\u0163ie \u015fi afaceri interne nu vizeaz\u0103 perioade de tranzi\u0163ie. Mai degrab\u0103 este necesar\u0103 g\u0103sirea unui mod de a stimula \u00eencrederea statelor membre \u00een capacitatea \u0163\u0103rilor candidate de a implementa acquis-ul comunitar.<\/p>\n<p>\n\u00cen probleme precum controlul la frontier\u0103, imigra\u0163ia ilegal\u0103, traficul cu droguri \u015fi sp\u0103larea banilor, crima organizat\u0103, cooperarea \u00een domeniul poli\u0163ienesc \u015fi judiciar, protec\u0163ia datelor \u015fi recunoa\u015fterea reciproc\u0103 a sentin\u0163elor judiciare, \u0163\u0103rile candidate trebuie s\u0103 confirme ca au dotarea necesara atingerii unor standarde adecvate \u015fi acceptabile \u00een implementare.<\/p>\n<p>\n<strong>Este important ca, p\u00e2n\u0103 la data ader\u0103rii, capacitatea administrativ\u0103 a \u0163\u0103rilor candidate s\u0103 ating\u0103 aceste standarde. De asemenea, \u00eenfiin\u0163area unor structuri judiciare \u015fi poli\u0163iene\u015fti independente, corecte \u015fi eficiente are o importan\u0163\u0103 mare.<\/strong><\/p>\n<p>\nTocmai la acest capitol &#8220;s-au \u00eempotmolit&#8221; Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria, iar liderii europeni au fost nevoi\u0163i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie pentru a le putea integra \u00een Uniune. A\u015fa a fost creat celebrul Mecanism de Cooperare \u015fi Verificare (MCV) pentru a monitoriza progresele \u00eenregistrate dup\u0103 aderare \u00een cadrul reformei sistemului judiciar \u015fi \u00een lupta \u00eempotriva corup\u0163iei \u015fi a criminalit\u0103\u0163ii organizate, domenii \u00een care cele dou\u0103 \u0163\u0103ri \u00eenregistrau \u00eenc\u0103 probleme la momentul semn\u0103rii Tratatului \u015fi al ader\u0103rii.<\/p>\n<p>\nLiderii guvernamentali de la Bucure\u015fti \u015fi Sofia consider\u0103 c\u0103 \u015fi-au f\u0103cut treaba \u00een acest sens, astfel c\u0103 au semnat, vineri, la Craiova, o Declara\u0163ie comun\u0103 privind realizarea unui schimb de opinii \u015fi bune practici viz\u00e2nd obiectivele din cadrul Mecanismului de Cooperare \u015fi Verificare \u00een perspectiva \u00eenchiderii acestuia. Bruxelles-ul recunoa\u015fte progresele, dar consider\u0103 \u00een continuare c\u0103 mecanismul este folositor pentru Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria \u00een procesul de reform\u0103.<\/p>\n<p>\nDup\u0103 cum recuno\u015ftea \u015fi pre\u015fedintele Klaus Iohahnis \u00een mesajul s\u0103u, Rom\u00e2nia mai are \u00eenc\u0103 procese de integrare nefinalizate: aderarea la Spa\u0163iul Schengen \u015fi adoptarea monedei unice, autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne renun\u0163\u00e2nd, \u00een cazul ambelor, s\u0103 mai avanseze termene clare.<\/p>\n<p>\nDincolo de sistemul judiciar, pentru care Rom\u00e2nia a \u00eenceput s\u0103 fie dat\u0103 drept exemplu, nici Bucure\u015ftiul, nici Sofia nu reu\u015fesc s\u0103 urce din coada clasamentului european fie c\u0103 este vorba de educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, protejarea mediului sau infrastructur\u0103.<\/p>\n<p>\nDiversele statistici Eurostat plaseaz\u0103, de obicei, cele dou\u0103 \u0163\u0103ri pe ultimele locuri \u00een UE, inclusiv \u00een ceea ce prive\u015fte standardul de via\u0163\u0103, astfel c\u0103 numero\u015fi rom\u00e2ni \u015fi bulgari, mai ales dup\u0103 liberalizarea complet\u0103 a pie\u0163ei muncii, pleac\u0103 \u00een alte state europene pentru un trai mai bun, iar sondajele din ultimii ani arat\u0103 c\u0103 \u00een special tinerii sunt determina\u0163i s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La zece ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE, Rom\u00e2nia a f\u0103cut o serie de progrese, dar r\u0103m\u00e2ne la coada UE, conform Eurostat, \u00een diverse domenii, precum transport, inclusiv autostr\u0103zi, s\u0103n\u0103tate, educa\u0163ie, obiective majore- Schengen \u015fi zona euro &#8211; nu au fost atinse, iar MCV este men\u0163inut.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[98,16881,349],"class_list":["post-121065","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-romania","tag-tratat","tag-ue"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/121065","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=121065"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/121065\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=121065"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=121065"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=121065"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}