\nRaportul Eurostat pe 2014 privind tendin\u0163ele de impozitare ar\u0103ta c\u0103 statele UE au reac\u0163ionat \u00een general la criz\u0103 men\u0163in\u00e2nd neschimbat\u0103 sau sc\u0103z\u00e2nd impozitarea capitalului \u015fi major\u00e2nd taxarea consumului \u015fi a muncii (fie impozitul pe venit, fie contribu\u0163iile sociale). Cu alte cuvinte, au apelat la singurele surse certe de venituri colectabile inclusiv pe timp de criz\u0103, menaj\u00e2nd \u00eens\u0103 companiile, investitorii, spre a evita ca ace\u015ftia s\u0103 plece ori s\u0103 dea faliment.<\/p>\n
\nEra o abordare cu b\u0103taie scurt\u0103, av\u00e2nd ca singur scop aducerea rapid\u0103 de bani la buget, a\u015fa \u00eenc\u00e2t a fost aplicat\u0103 cel mai dur de statele cu probleme mari de deficit sau de datorie public\u0103 \u015fi care, deci, aveau de f\u0103cut ajust\u0103rile fiscale cele mai mari: \u00een Grecia, TVA a crescut de la 19% la 23%, \u00een Portugalia de la 21% la 23%, \u00een Rom\u00e2nia de la 19% la 24%. Acolo unde a fost \u00eens\u0103 loc pentru rafinarea g\u00e2ndirii economice, abord\u0103rile au fost mai nuan\u0163ate. \u201eCre\u015fterea taxelor pe consum \u015fi \u00een acela\u015fi timp reducerea tax\u0103rii pe munc\u0103 \u015fi pe capital pot stimula for\u0163ele de cre\u015ftere ale unei economii. Taxarea muncii \u015fi a capitalului ar trebui s\u0103 fie men\u0163inute la niveluri joase, ca s\u0103 nu distorsioneze deciziile agen\u0163ilor economici, ceea ce ar putea influen\u0163a negativ gradul de folosire a factorilor cre\u015fterii economice: for\u0163a de munc\u0103, capitalul \u015fi progresul tehnologic. Taxarea consumului are mai pu\u0163ine efecte adverse din acest punct de vedere\u201c, afirmau Frank Zipfel \u015fi Caroline Heinrichs, economi\u015fti ai Deutsche Bank, \u00eentr-un studiu din octombrie 2012, care sus\u0163ineau, \u00een plus, \u015fi aplicarea unor cote unice pentru taxarea consumului, urm\u00e2nd ca statul s\u0103 sus\u0163in\u0103 separat cu bani de la buget categoriile dezavantajate de nediferen\u0163ierea TVA.<\/p>\n
\nAbordarea din studiul Deutsche Bank a fost – \u015fi este \u00een continuare – cea promovat\u0103 \u015fi de Comisia European\u0103 drept re\u0163eta ideal\u0103 de cre\u015ftere economic\u0103 (de\u015fi economi\u015ftii Deutsche Bank precizau, pentru orice eventualitate, c\u0103 \u201erecomand\u0103rile de politici economice trebuie s\u0103 se bazeze totu\u015fi \u015fi pe structura sistemului fiscal din fiecare \u0163ar\u0103, pe preferin\u0163ele \u00een materie de redistribu\u0163ie social\u0103 \u015fi pe volumul total al veniturilor fiscale\u201c).<\/p>\n
\nAcum, exper\u0163ii institutului de cercetare Bruegel, specializat \u00een evaluarea rolul Europei \u00een economia global\u0103, constat\u0103 c\u0103 aplicarea acestei re\u0163ete (\u00een total, 17 \u0163\u0103ri UE au redus taxarea capitalului, 8 \u0163\u0103ri au redus taxarea muncii \u015fi au majorat taxarea consumului, iar 6 au reu\u015fit s\u0103 reduc\u0103 impozitarea muncii mai mult dec\u00e2t taxarea consumului) a dus la un efect pervers, respectiv a amplificat s\u0103r\u0103cia, o problem\u0103 care \u00eenainte de criz\u0103 era v\u0103zut\u0103 doar ca un subprodus inevitabil \u015fi irelevant al bog\u0103\u0163iei europene. \u201eTaxarea muncii \u00een UE, cu anumite excep\u0163ii, tinde s\u0103 fie \u00een general progresiv\u0103, \u00een timp ce impactul tax\u0103rii indirecte, \u00een special al taxelor pe consum, tinde s\u0103 fie regresiv, \u00eentruc\u00e2t categoriile cu venituri mici \u00ee\u015fi consum\u0103 o parte mai mare din venituri, astfel \u00eenc\u00e2t o majorare a taxelor pe consum \u00eempov\u0103reaz\u0103 cel mai mult segmentele cele mai s\u0103race ale societ\u0103\u0163ii\u201c, conchid Zsolt Darvas \u015fi Olga Tschekassin, economi\u015fti ai institutului Bruegel.<\/p>\n
\nIar s\u0103r\u0103cia devine relevant\u0103 pentru politicile economice atunci c\u00e2nd se analizeaz\u0103 distribu\u0163ia ei. La nivelul UE27 \u00een 2013, cca 11% dintre copii, aproape 10% din popula\u0163ia de v\u00e2rst\u0103 activ\u0103 \u015fi cca 7% din pensionari erau afecta\u0163i de s\u0103r\u0103cie sever\u0103 (\u00een\u0163eleas\u0103 ca lipsa accesului m\u0103car la 4 din 9 bunuri sau servicii de baz\u0103, de pild\u0103 facturile la utilit\u0103\u0163i, o mas\u0103 cu carne la fiecare dou\u0103 zile, \u00eenc\u0103lzirea locuin\u0163ei, posesia unui telefon). \u015eomajul \u00een r\u00e2ndul tinerilor a continuat s\u0103 creasc\u0103, fiind cu deosebire \u00eengrijor\u0103toare situa\u0163ia tinerilor \u00eentre 15 \u015fi 29 de ani care nu au nici slujb\u0103, nici nu studiaz\u0103 \u015fi nici nu fac cursuri de calificare profesional\u0103 (\u201enot in education, employment or training\u201c – NEET): ponderea lor a crescut pe parcursul crizei \u00een statele de la periferia zona euro, dar \u015fi \u00eentr-o serie de \u0163\u0103ri din Europa Central\u0103 \u015fi de Est – acelea\u015fi care continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u015fi cele mai mari rate ale s\u0103r\u0103ciei severe din toat\u0103 Europa.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eS\u0103r\u0103cia \u00een Europa este cea mai accentuat\u0103 \u00een Bulgaria, Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria, unde peste un sfert din popula\u0163ie este \u00een s\u0103r\u0103cie sever\u0103\u201c, noteaz\u0103 cei doi economi\u015fti, preciz\u00e2nd c\u0103 \u00een primele dou\u0103 \u0163\u0103ri, tendin\u0163a a \u00eenceput s\u0103 fie de reducere a s\u0103r\u0103ciei, \u00een timp ce \u00een Ungaria tendin\u0163a este de cre\u015ftere. Corela\u0163ia \u00eentre ponderea s\u0103r\u0103ciei \u00een r\u00e2ndul copiilor, ponderea persoanelor afectate de s\u0103r\u0103cie \u00een totalul popula\u0163iei \u015fi ponderea mare a tinerilor din categoria NEET nici n-are nevoie de comentarii.<\/p>\n
\nAutorii studiului Bruegel precizeaz\u0103 c\u0103 pentru evaluarea tendin\u0163elor \u00een privin\u0163a s\u0103r\u0103ciei nu consider\u0103 relevant riscul de s\u0103r\u0103cie, indicator folosit de CE \u00een strategia Europa 2020 strict pentru a m\u0103sura inegalitatea de venituri dintr-o societate, nu \u015fi s\u0103r\u0103cia real\u0103; indicatorul \u00een cauz\u0103 risc\u0103 s\u0103 formeze baza unor directive europene de politic\u0103 economic\u0103 inadecvate, nediferen\u0163iate, de\u015fi diferen\u0163ele dintre pragurile na\u0163ionale de venit, folosite \u00een calculul riscului de s\u0103r\u0103cie, sunt de-a dreptul uria\u015fe.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen Rom\u00e2nia, un venit net disponibil de 2.106 euro pe an este considerat prag na\u0163ional, \u00een timp ce \u00een Luxemburg pragul este de 15.996 euro, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, la pre\u0163uri comparabile, o persoan\u0103 cu acest venit din Luxemburg poate consuma de 7,5 ori mai multe bunuri \u015fi servicii dec\u00e2t un rom\u00e2n\u201c, arat\u0103 studiul Bruegel. Riscul de s\u0103r\u0103cie a fost folosit, de altfel, \u015fi \u00een anii de criz\u0103 pentru calibrarea politicilor de protec\u0163ie social\u0103, la care au recurs \u00eens\u0103 \u00een primul r\u00e2nd statele bogate ale UE. Iar dac\u0103 o \u0163ar\u0103 s\u0103rac\u0103 precum Rom\u00e2nia a ajuns, spre deosebire de Grecia, s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la efectuarea ajust\u0103rii fiscale pe seama cheltuielilor sociale (prefer\u00e2nd ca \u0163int\u0103 primar\u0103 a reducerii cheltuielilor publice salariile din sectorul public) ori chiar s\u0103 introduc\u0103 instrumente de protec\u0163ie din categoria stabilizatorilor fiscali automa\u0163i (venit sau pensie minime garantate), aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat doar la interven\u0163ia CE, a BM sau a FMI, con\u015ftiente c\u0103 pauperizarea categoriilor deja defavorizate ori sub\u0163ierea r\u00e2ndurilor clasei mijlocii ar avea consecin\u0163e nu doar \u00een pacea social\u0103 ori \u00een presiunile de migra\u0163ie a for\u0163ei de munc\u0103, dar mai ales \u00een calitatea for\u0163ei de munc\u0103 pe termen lung.<\/p>\n
\nMai mult \u00eenc\u0103, economi\u015ftii de la Bruegel constat\u0103 c\u0103 nu numai m\u0103surile de austeritate, ci \u015fi reformele structurale, institu\u0163ionale \u015fi de pe pia\u0163a muncii, \u00eendeob\u015fte considerate chei ale prosperit\u0103\u0163ii economice, duc de fapt \u015fi ele la accentuarea s\u0103r\u0103ciei \u015fi a disparit\u0103\u0163ilor de venituri, \u00eentruc\u00e2t toate beneficiile relans\u0103rii economice sunt culese de categoriile cel mai bine educate \u015fi deja cel mai bine pl\u0103tite, \u00een timp ce restul r\u0103m\u00e2n cantonate \u00een munci slab remunerate, temporare sau \u00een \u015fomaj de durat\u0103.<\/p>\n
\nExper\u0163ii Institutului de la Viena pentru Studii Economice Interna\u0163ionale (WIIW) au publicat recent o cercetare care constat\u0103 c\u0103 pe parcursul crizei, \u015fansele de angajare au crescut cel mai mult pentru europenii cel mai bine educa\u0163i \u015fi cu calific\u0103rile cele mai \u00eenalte, \u00een special pentru b\u0103rba\u0163i, \u00een timp \u015fansele de angajare au sc\u0103zut cel mai mult pentru cei slab educa\u0163i, \u00een special pentru tineri \u015fi \u00een special pentru cei din Europa de Sud-Est (incluz\u00e2nd Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria), \u0163\u0103rile baltice \u015fi periferia zonei euro. \u201eRecomand\u0103rile de politici care pot fi desprinse de aici se refer\u0103 la necesitatea cre\u015fterii investi\u0163iilor \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een educa\u0163ia pe termen lung, calificarea \u015fi recalificarea for\u0163ei de munc\u0103, precum \u015fi la m\u0103suri active de facilitare a accesului pe pia\u0163a muncii, mai ales pentru tineri \u015fi pentru cei cu un grad sc\u0103zut de educa\u0163ie\u201c, afirm\u0103 exper\u0163ii WIIW.<\/p>\n
\nCele de mai sus n-ar trebui legate de recenta declara\u0163ie de la Bucure\u015fti a vicepre\u015fedintelui CE, Valdis Dombrovskis, dup\u0103 care preconizata reducere a pragurilor TVA \u201enu corespunde recomand\u0103rilor generale ale CE privind politicile fiscale, domeniu \u00een care noi recomand\u0103m mutarea poverii fiscale de pe munc\u0103 spre alte baze de taxare care afecteaz\u0103 \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 cre\u015fterea economic\u0103\u201c. N-ar trebui legate tocmai fiindc\u0103 \u00een fa\u0163a teoriei au prioritate condi\u0163iile concrete dintr-o economie – \u00een cazul de fa\u0163\u0103, faptul c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia taxarea muncii tot r\u0103m\u00e2ne printre cele mai mari din UE, chiar \u015fi dup\u0103 reducerea cu 5 puncte a CAS. Altminteri \u00eens\u0103, dac\u0103 \u00eent\u00e2lni\u0163i pe undeva ideea c\u0103 CE are \u00eentotdeauna dreptate c\u00e2nd respinge t\u0103ierile de TVA ori ideea c\u0103 salariile mici se pot explica numai prin taxarea prea mare a muncii, o s\u0103 \u015fti\u0163i din capul locului c\u0103 autorii lor nu \u015ftiu despre ce vorbesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe vremea guvern\u0103rilor Boc, \u00een\u015fi\u015fi campioni ai austerit\u0103\u0163ii precum CE sau BM cereau Rom\u00e2niei s\u0103 protejeze de criz\u0103 categoriile s\u0103race, adic\u0103 s\u0103 procedeze ca \u0163\u0103rile bogate ale Europei. \u00centre timp, s\u0103r\u0103cia a ajuns s\u0103 degradeze at\u00e2t de mult poten\u0163ialul for\u0163ei de munc\u0103 din Est \u015fi de la periferia zonei euro, \u00eenc\u00e2t a ajuns s\u0103 figureze ca vulnerabilitate distinctiv\u0103 a economiei UE.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[16556,11620,279,32973,466,7371,9817,553,246,182,36390,11138,7367,7606,10130,26871,10235,17225,19707,528,13242],"class_list":["post-120864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-austeritate","tag-bm","tag-bogati","tag-campioni","tag-capital","tag-comisia-europeana","tag-consum","tag-copii","tag-crestere","tag-criza","tag-economia-ue","tag-emil-boc","tag-forta-de-munca","tag-munca","tag-potential","tag-protejare","tag-saracie","tag-taxare","tag-timp","tag-uniunea-europeana","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=120864"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120864\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=120864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=120864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=120864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}