![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14128184\/4\/inaug-tnb2-mediafax-foto-andreea-alexandru.jpg?height=454&width=604\")
<\/p>\n\nAt\u00e2t oameni de cultur\u0103, c\u00e2t \u015fi politicieni au participat la redeschiderea Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti (TNB), printre ace\u015ftia num\u0103r\u00e2ndu-se Ionu\u0163 Vulpescu, ministrul Culturii, Robert Cazanciuc, ministrul Justi\u0163iei, Gabriela Szab\u00f3, ministrul Tineretului \u015fi Sportului, C\u0103lin Popescu T\u0103riceanu, pre\u015fedintele Senatului, Neculai On\u0163anu, primarul Sectorului 2, Raed Arafat, secretar de stat \u00een Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, Mona Musc\u0103, fost ministru al Culturii, academicianul R\u0103zvan Theodorescu, Marinela \u0162epu\u015f, directorul Teatrului Nottara din Bucure\u015fti, Stelian T\u0103nase, pre\u015fedintele-director general al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Televiziune (SRTv), R\u0103zvan Ioan Dinc\u0103, directorul general al Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti (ONB), Lauren\u0163iu Damian, pre\u015fedintele Uniunii Cinea\u015ftilor din Rom\u00e2nia (UCIN), Virgil \u015etefan Ni\u0163ulescu, directorul interimar al Muzeului Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n din Bucure\u015fti, Valentin Vlad, pre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne, pianistul Dan Grigore, actri\u0163a Cezara Dafinescu, soprana Felicia Filip, actorul Mircea Albulescu, principele Radu \u015fi principesa Maria, precum \u015fi fostul juc\u0103tor de tenis Ion \u0162iriac \u015fi juc\u0103toarea de tenis Simona Halep.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\n\u00cenainte de \u00eenceperea spectacolului, Ion Caramitru, directorul Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti, a precizat c\u0103, prin procesul de reconstruc\u0163ie \u015fi modernizare a institu\u0163iei teatrale, au fost desfiin\u0163ate simbolurile comuniste.<\/p>\n
\n“Teatrul a revenit la forma lui ini\u0163ial\u0103, cu refaceri substan\u0163iale ale rezisten\u0163ei la cutremur. Mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios, v\u0103 pot spune c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-un ad\u0103post antiseismic garantat p\u00e2n\u0103 la un cutremur de 9 grade \u015fi c\u0103 reconstruc\u0163ia teatrului a cuprins \u015fi o \u00eentreag\u0103 munc\u0103 de reconfigurare a interiorului”, a declarat Ion Caramitru.<\/strong><\/p>\n \n\u00cen discursul s\u0103u, Ion Caramitru a mul\u0163umit tuturor celor care au sprijinit procesul de reconstruc\u0163ie a TNB, men\u0163ion\u00e2ndu-i pe colegii s\u0103i, care au avut de suferit \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, dar au continuat s\u0103 munceasc\u0103 \u00een cl\u0103direa aflat\u0103 \u00een renovare, pe arhitec\u0163i, dar \u015fi pe politicieni.<\/p>\n \n \n“Trebuie s\u0103 mul\u0163umesc (…) celor care au contribuit \u00een mod esen\u0163ial la realizarea acestui lucru. \u00cen primul r\u00e2nd, Guvernului Rom\u00e2niei, \u00een diferitele lui ipostaze, pornind de la Guvernul T\u0103riceanu \u015fi de la ini\u0163iativa generoas\u0103 a ministrului de Finan\u0163e de atunci, Sebastian Vl\u0103descu, care au ini\u0163iat un \u00eemprumut record de un sfert de miliard de euro destinat exclusiv domeniului culturii. \u00cen Bucure\u015fti, ace\u015fti bani au fost \u00eendrepta\u0163i c\u0103tre Biblioteca Na\u0163ional\u0103 \u015fi Teatrul Na\u0163ional. (…) De asemenea, trebuie s\u0103 mul\u0163umesc guvernelor prinse \u00een cle\u015ftele recesiunii \u015fi crizei, care n-au cedat presiunilor de a opri aceast\u0103 finan\u0163are, lucru care ar fi \u00eent\u00e2rziat nem\u0103surat de mult realizarea teatrului \u015fi nu cred c\u0103 pot s\u0103 fac excep\u0163ii mul\u0163umind tuturor celor care au pus um\u0103rul la aceast\u0103 reconstruc\u0163ie \u015fi, f\u0103r\u0103 niciun fel de jen\u0103, prim-ministrului Victor Ponta, pentru \u00eencheierea lucr\u0103rilor \u015fi finan\u0163\u0103rii economice”, a declarat Ion Caramitru.<\/p>\n \nPrezent la eveniment, Ionu\u0163 Vulpescu, ministrul Culturii, a spus c\u0103 teatrul a jucat, de-a lungul vremii, un rol esen\u0163ial, iar pe scena TNB s-au \u00eent\u00e2mplat “lucruri magice”.<\/p>\n \n \n“Reinaugur\u0103m \u00een aceast\u0103 sear\u0103 Sala Mare a Teatrului Na\u0163ional \u00abIon Luca Caragiale\u00bb din Bucure\u015fti cu una din cele mai cunoscute piese din repertoriul dramatic din Bucure\u015fti, \u00ab\u00cen\u015fir’te m\u0103rg\u0103rite\u00bb, de Victor Eftimiu. Cred c\u0103 este pentru to\u0163i cei prezen\u0163i \u00een aceast\u0103 sal\u0103, \u00een aceast\u0103 sear\u0103, \u015fi pentru tot publicul iubitor de teatru din \u0163ar\u0103 cu adev\u0103rat un eveniment. Teatrul a jucat, de-a lungul timpului, un rol esen\u0163ial \u015fi aici, pe scena Teatrului Na\u0163ional, s-au \u00eent\u00e2mplat lucruri magice. <\/strong>\u00cen urm\u0103 cu aproape dou\u0103 secole, Iancu V\u0103c\u0103rescu \u00eendemna s\u0103 p\u0103str\u0103m teatrul \u015fi, din p\u0103cate, istoria nu ne-a ajutat s\u0103-l p\u0103str\u0103m, de\u015fi s-au f\u0103cut eforturi foarte, foarte mari. Domnul director s-a referit la o serie de lucruri \u015fi este foarte bine, cred, c\u0103 dincolo de cicluri electorale, atunci c\u00e2nd e vorba de interesul public \u015fi de interesul pentru arte \u015fi pentru cultur\u0103, putem s\u0103 demonstr\u0103m c\u0103 ne d\u0103m m\u00e2na \u015fi avem o responsabilitate \u015fi o obliga\u0163ie, \u00een primul r\u00e2nd fa\u0163\u0103 de publicul nostru. Teatrul este \u015fi o poveste de la om la om \u015fi renovarea acestui teatru este o poveste de la om la om, \u00eenceput\u0103 \u00een anii ’60. Oameni extremi de diver\u015fi, ca g\u00e2ndire, convingeri, profesii, responsabilit\u0103\u0163i, au f\u0103cut un admirabil efort colectiv pentru a servi o idee, un proiect care trece dincolo de calcule politice de moment, servind politica interesului public, iar Guvernul pe care \u00eel reprezint aici merge mai departe cu sprijinul pe care \u00eel acord\u0103 Teatrului Na\u0163ional, finan\u0163\u00e2nd recent Festivalul NETA – New European Theatre Action”, a declarat ministrul Culturii.<\/p>\n \n \nDe asemenea, Ionu\u0163 Vulpescu a spus c\u0103 Teatrul Na\u0163onal “I. L. Caragiale” din Bucure\u015fti reprezint\u0103 “prelungirea unei lungi istorii”, iar, prin reinaugurarea cl\u0103dirii, Rom\u00e2nia prime\u015fte “unul dintre cele mai mari \u015fi mai moderne centre culturale, cu care Europa se poate m\u00e2ndri”.<\/p>\n \n“Reinaugur\u00e2nd ast\u0103zi cl\u0103direa Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti, d\u0103ruim Rom\u00e2niei \u015fi capitalei ei unul dintre cele mai mari \u015fi mai moderne centre culturale, cu care Europa se poate m\u00e2ndri. Un centru deschis \u00eentregii cet\u0103\u0163i, tinerilor creatori, artelor neconven\u0163ionale, experimentului, ca \u015fi reprezent\u0103rii valorilor consacrate. <\/strong>Un centru mult amplificat fa\u0163\u0103 de ce era \u00eenainte de reconstruc\u0163ie, care reprezint\u0103 o resurs\u0103 important\u0103 pentru cultura rom\u00e2n\u0103 \u015fi pentru spiritul european modern \u00een Rom\u00e2nia. Teatrul Na\u0163ional \u00abI. L. Caragiale\u00bb din Bucure\u015fti este prelungirea unei lungi istorii, a unei mari idei, un drum de secole \u00een c\u0103utarea publicului s\u0103u, o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre oameni, un timp al \u00een\u0163elegerii \u015fi al bucuriei”, a mai spus Ionu\u0163 Vulpescu.<\/p>\n \nDe asemenea, ministrul Culturii a men\u0163ionat c\u0103 reinaugurarea cl\u0103dirii TNB reprezint\u0103 “un vis care se \u00eempline\u015fte”.<\/p>\n \n“\u015etiu c\u0103 una din piesele care sunt acum \u00een repertoriul Teatrului Na\u0163ional este \u00abFurtuna\u00bb (…). \u00cemi vine \u00een minte o replic\u0103 a lui Prospero: \u00abSuntem f\u0103cu\u0163i din acela\u015fi material din care se \u0163es visele\u00bb. \u00cen aceast\u0103 sear\u0103, e un vis care se \u00eempline\u015fte”, a spus acesta.<\/p>\n \n \nInaugurarea noii S\u0103li Mari a TNB marcheaz\u0103 \u00eencheierea lucr\u0103rilor de reabilitare \u015fi deschiderea \u00een totalitate a teatrului pentru public, urm\u00e2nd ca, \u00een var\u0103, s\u0103 fie deschis \u015fi Amfiteatrul \u00een aer liber, cel de-al \u015faptelea spa\u0163iu de joc din cl\u0103direa reabilitat\u0103 \u015fi modernizat\u0103.<\/p>\n \nArhitectul Romeo Belea, autorul proiectului, a precizat, pentru reprezentan\u0163ii mass-media, c\u0103 nu s-au schimbat foarte mult ideile ini\u0163iale fa\u0163\u0103 de rezultatul final.<\/p>\n \n“E greu de spus (dac\u0103 sunt diferen\u0163e \u00eentre primele schi\u0163e \u015fi rezultatul final, n.r.). Ideea a fost de la \u00eenceput asta. Sigur, lucurile evolueaz\u0103, evolueaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi detaliile. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 difer\u0103 mult de ce-a fost din primele schi\u0163e, din primele idei”, a declarat Romeo Belea.<\/strong><\/p>\n \nAcesta a mai precizat c\u0103 a ales culoarea ro\u015fie pentru Sala Mare pentru c\u0103 este caracteristic\u0103 s\u0103lilor de tip italian. Iar despre statuile care “vegheaz\u0103” \u00een foaierul teatrului arhitectul a spus c\u0103 au fost luate din depozitele institu\u0163iei, care sunt “de-o bog\u0103\u0163ie absolut incredibil\u0103”.<\/p>\n \n“E o scoatere afar\u0103 a averii teatrului, care este colosal\u0103”, a mai spus arhitectul.<\/p>\n \n \nInstitu\u0163ie cu o veche \u015fi solid\u0103 tradi\u0163ie cultural\u0103, misiunea acestui teatru s-a dezvoltat de la o epoc\u0103 la alta, \u00een concordan\u0163\u0103 cu aspira\u0163iile na\u0163ionale, \u00een interiorul procesului de crea\u0163ie artistic\u0103 \u015fi sub ad\u0103postul celor dou\u0103 edificii, informeaz\u0103 reprezentan\u0163ii institu\u0163iei teatrale.<\/p>\n \nPrima cl\u0103dire a Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti (TNB) – \u00eentre 1852 \u015fi 1944 – a fost cea din Calea Victoriei, pe locul unde \u00een prezent este Hotelul Novotel. La \u00eenceputuri, a purtat denumirea de Teatrul cel Mare (1852 – 1864), iar, din 1875, cea de Teatru Na\u0163ional.<\/strong><\/p>\n \n\u00cen 1852 s-a deschis Teatrul cel Mare din Bucure\u015fti, realizat dup\u0103 planurile arhitectului vienez Heft, primul director fiind Costache Caragiale. Prima reprezenta\u0163ie a avut loc pe 31 decembrie 1852, cu spectacolul “Zoe sau Un amor rom\u00e2nesc”, un vodevil tradus din limba francez\u0103.<\/p>\n \n\u00cen 1864, Teatrul cel Mare a devenit institu\u0163ie public\u0103 de cultur\u0103, c\u00e2nd, printr-un decret semnat de prim-ministrul de atunci, Mihail Kog\u0103lniceanu, “s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se ia pe contul statului \u015fi s\u0103 devin\u0103 institu\u0163ie na\u0163ional\u0103”.<\/p>\n \n\u00cen 1875, Alexandru Odobescu, director al teatrului, a pus pe frontispiciu numele institu\u0163iei: Teatru Na\u0163ional. Cl\u0103direa \u00een stil baroc a Teatrului Na\u0163ional din Calea Victoriei, aflat\u0103 \u00een imediata vecin\u0103tate a Palatului Telefoanelor, a rezistat p\u00e2n\u0103 \u00een august 1944, c\u00e2nd a fost par\u0163ial incendiat\u0103 \u00een urma unui bombardament. Teatrul a continuat s\u0103 func\u0163ioneze \u00een s\u0103lile Comedia (Majestic), Studio din Pia\u0163a Amzei, iar, pentru scurt\u0103 vreme, au mai fost \u015fi alte spa\u0163ii de joc – s\u0103lile de festivit\u0103\u0163i ale liceelor Sf\u00e2ntul Sava \u015fi Matei Basarab, Cercul Militar.<\/p>\n \n\u00cen 1952, s-a s\u0103rb\u0103torit centenarul Teatrului Na\u0163ional \u015fi s-a jucat “Matei Millo”, de Mircea \u015etef\u0103nescu. Tot atunci teatrul a primit numele lui Ion Luca Caragiale.<\/p>\n \nTeatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti, cu sediul pe care spectatorii \u00eel cunosc \u00een prezent \u015fi cu p\u0103l\u0103ria lui Caragiale a\u015fezat\u0103 peste cea mai mare dintre s\u0103li, a fost proiectat \u015fi realizat, \u00een 1973, de un colectiv de la I.P. Proiect Bucure\u015fti, condus de arhitec\u0163ii Horia Maicu, Romeo Belea (\u015fef de proiect complex) \u015fi Nicolae Cucu, av\u00e2nd drept consultan\u0163i pe regizorii Sic\u0103 Alexandrescu, Liviu Ciulei \u015fi Horea Popescu. Structura de rezisten\u0163\u0103 a fost conceput\u0103 de inginerul Alexandru Ci\u015fmigiu. Planul ini\u0163ial al cl\u0103dirii prevedea numai trei s\u0103li: Sala Mare, Sala Studio (Mic\u0103) \u015fi Sala Atelier – o sal\u0103 experimental\u0103 de teatru.<\/strong><\/p>\n \nPe 25 decembrie 1973, a avut loc inaugurarea Teatrului Na\u0163ional \u00een noua cl\u0103dire, la Sala Mare, cu “Apus de soare”, de Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea, \u00een regia Mariettei Sadova, cu George Calboreanu \u00een rolul lui \u015etefan cel Mare, \u015fi cu “Simfonia patetic\u0103”, de Aurel Baranga, care semna \u015fi regia.<\/p>\n \nPe 30 aprilie 1974, Sala Mic\u0103 (Studio) a fost inaugurat\u0103 cu spectacolele “N\u0103pasta” \u015fi “Conul Leonida fa\u0163\u0103 cu reac\u0163iunea”, de I. L. Caragiale, spectacol-coup\u00e9 \u00een regia lui Ion Cojar, iar, pe 1 octombrie 1975, s-a deschis Sala Atelier, cu drama “Capul”, de Mihnea Gheorghiu, \u00een regia Leti\u0163iei Popa.<\/p>\n \nDup\u0103 incendiul din noaptea de 16\/ 17 august 1978, Sala Mare a fost complet distrus\u0103. Ca urmare, ideea de a revizui \u00eentreaga construc\u0163ie a c\u00e2\u015ftigat teren. Cl\u0103direa ceau\u015fist\u0103 a eliminat “p\u0103l\u0103ria lui Caragiale”.<\/strong><\/p>\n \n\u00centre 1982 – 1984, proiectul de refacere, extindere \u015fi de reconfigurare a interiorului TNB i-a fost atribuit arhitectului Cezar L\u0103z\u0103rescu. Pentru a modifica aspectul de p\u0103l\u0103rie, echipa a decis \u015fi \u00een\u0103l\u0163area cl\u0103dirii, ceea ce a \u00eensemnat turnarea a 1.200 de tone de beton peste structura ini\u0163ial\u0103. Acest proiect a adus o serie de alte modific\u0103ri, \u00eentre care, capacitatea sporit\u0103 a S\u0103lii Mari – de la 950 la 1.155 de locuri, sl\u0103bind \u00eens\u0103 structura de rezisten\u0163\u0103 a cl\u0103dirii. Tot cu aceast\u0103 ocazie s-a construit Sala Amfiteatru – pe locul garderobei \u015fi al intr\u0103rii oficiale.<\/p>\n \n\u00cen 2005, actorul Ion Caramitru, fost ministru al Culturii, a devenit manager al Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti. Conform proiectului s\u0103u managerial, a fost ini\u0163iat\u0103 o serie de studii ale c\u0103ror rezultate au impus reabilitarea cl\u0103dirii Teatrului Na\u0163ional. Proiectul a fost finan\u0163at de Guvernul Rom\u00e2niei \u015fi de Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, costurile totale ale acestuia fiind \u00een jur de 65 de milioane de euro.<\/strong><\/p>\n \n\u00cen martie 2011, \u00een cel de-al doilea mandat de manager al TNB al lui Ion Caramitru, a \u00eenceput propriu-zis munca la acest proiect. Prima parte a proiectului a presupus \u00eendep\u0103rtarea unei structuri de beton de aproximativ 1.500 tone, care fusese ad\u0103ugat\u0103 \u00een 1983 \u015fi care \u00eenc\u0103rcase cl\u0103direa, afect\u00e2ndu-i structura de rezisten\u0163\u0103.<\/p>\n \nTeatrul de Operet\u0103 “Ion Dacian”, Centrul Na\u0163ional al Dansului \u015fi Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 Contemporan\u0103, care au func\u0163ionat pentru o bun\u0103 perioad\u0103 de timp \u00een aceast\u0103 cl\u0103dire, \u015fi-au g\u0103sit spa\u0163ii noi de lucru. Lucr\u0103rile de consolidare \u015fi optimizare func\u0163ional\u0103 a cl\u0103dirii Teatrului Na\u0163ional “I. L. Caragiale” din Bucure\u015fti, \u00eencepute \u00een martie 2011, s-au \u00eentins pe o perioad\u0103 de peste patru ani.<\/p>\n \nAutorul proiectului a fost arhitectul Romeo Belea, proiectantul general, Peccon Invest S.R.L., director general – arhitect Gabriel Ghelmegeanu, executantul – societatea Aedificia Carpa\u0163i \u00een asociere cu Romtest Electronic.<\/strong><\/p>\n \nObiectivul a fost crearea unui imobil care s\u0103 corespund\u0103 din punct de vedere tehnic, s\u0103 confere siguran\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 asigure accesul publicului larg la actul de cultur\u0103. Vechile s\u0103li au intrat treptat \u00een procesul de reabilitare, pe m\u0103sur\u0103 ce altele noi au fost date \u00een folosin\u0163\u0103.<\/p>\n \nPe toat\u0103 perioada reconstruc\u0163iei, teatrul a func\u0163ionat continuu, prezent\u00e2nd spectacole \u00een cel pu\u0163in una dintre s\u0103lile sale.<\/strong><\/p>\n \nAstfel, pe 9 octombrie 2012, a fost inaugurat\u0103 prima dintre s\u0103lile nou construite, Sala Mic\u0103. Atunci a avut loc premiera spectacolului “Dou\u0103 loturi”, de I. L. Caragiale, \u00een regia lui Alexandru Dabija. Pe 16 decembrie 2012, a fost inaugurat\u0103 Sala Media, cu premiera “N\u0103pasta”, de I. L. Caragiale, \u00een regia lui Radu Afrim, care a marcat \u015fi \u00eencheierea anului Caragiale la TNB, program de referin\u0163\u0103 dedicat centenarului mor\u0163ii marelui dramaturg. Apoi, pe 4 octombrie 2013, a fost inaugurat\u0103 Sala Pictura, cea de-a treia sal\u0103 nou\u0103, amplasat\u0103 pe locul fostului Atelier de pictur\u0103. Atunci a avut loc premiera spectacolului “Micul infern”, de Mircea \u015etef\u0103nescu, \u00een regia lui Mircea Corni\u015fteanu. \u00cen continuare, pe 11 octombrie 2013, s-a redeschis Sala Studio, cu premiera spectacolului “Revizorul”, de N. V. Gogol, \u00een regia lui Felix Alexa, marc\u00e2nd revenirea acestei s\u0103li cu dot\u0103ri sceno-tehnice speciale \u00een circuitul teatral (timp de 27 de ani a fost \u00een folosin\u0163a Operetei).<\/p>\n \nPe 3 noiembrie 2013, Sala Atelier, ref\u0103cut\u0103 \u015fi \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 cu un balcon, a reintrat \u015fi ea \u00een circuitul de spectacole, odat\u0103 cu premiera “Nebun din dragoste”, de Sam Shepard, \u00een regia lui Claudiu Goga.<\/strong><\/p>\n \n\u00cen cele din urm\u0103, s\u00e2mb\u0103t\u0103 sear\u0103, a avut loc premiera spectacolului “\u00cen\u015fir’te m\u0103rg\u0103rite”, dup\u0103 Victor Eftimiu, \u00een regia lui Dan Puric, eveniment care a marcat inaugurarea noii S\u0103li Mari, integral ref\u0103cut\u0103 \u015fi redimensionat\u0103.<\/p>\n \n \nAstfel, TNB devine un complex cultural modern, comparabil cu marile centre culturale europene \u015fi mondiale, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat remis MEDIAFAX de reprezentan\u0163ii institu\u0163iei.<\/p>\n \n\u00cen urma reconstruc\u0163iei, Teatrul Na\u0163ional \u00ee\u015fi asum\u0103, sub sloganul “Un teatru nou pentru un public nou”, nu doar o voca\u0163ie cultural\u0103, dar \u015fi responsabilitatea de complex cultural na\u0163ional \u015fi poate chiar interna\u0163ional, \u00een care pot fi g\u0103site cele mai moderne s\u0103li de teatru, precum \u015fi spa\u0163ii dedicate proiec\u0163iilor media, expozi\u0163iilor, unei palete largi de evenimente culturale importante, ce se desf\u0103\u015foar\u0103 constant, al\u0103turi de spectacolele de teatru, \u00een cadrul unui program numit “Parateatral”.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti s-a redeschis oficial s\u00e2mb\u0103t\u0103, cu premiera spectacolului “\u00cen\u015fir’te m\u0103rg\u0103rite”, o versiune scenic\u0103 de Dan Puric, dup\u0103 feeria-poem dramatic a lui Victor Eftimiu, eveniment care a marcat finalizarea amplului proces de reconstruc\u0163ie, reabilitare \u015fi modernizare a acestei institu\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[40255,9455],"class_list":["post-120799","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-sala-mare","tag-teatrul-national"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=120799"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120799\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=120799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=120799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=120799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14128184\/5\/ion-caramitru-mediafax-foto-andreea-alexandru.jpg?height=454&width=604\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14128184\/2\/ionut-vulpescu-mediafax-foto-andreea-alexandru.jpg?height=454&width=604\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14128184\/9\/sala-mare-tnb-mediafax-foto-andreea-alexandru.jpg?height=266&width=604\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14128184\/3\/inaug-tnb-mediafax-foto-andreea-alexandru.jpg?height=454&width=604\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14128184\/1\/inaug-tnb-ext-mediafax-foto-andreea-alexandru.jpg?height=454&width=604\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/14128184\/8\/sala-mare-tnb-2-mediafax-foto-andreea-alexandru.jpg?height=454&width=604\")
<\/p>\n