\nC\u00e2inii c\u00e2\u015ftig\u0103 dintr-o singur\u0103 privire simpatia oamenilor: savan\u0163ii niponi au descoperit c\u0103 organismele acestor patrupede \u015fi ale proprietarilor lor secret\u0103 cantit\u0103\u0163i mari de ocitocin\u0103 atunci c\u00e2nd se privesc \u00een ochi, afirm\u0103 The Guardian. Acest hormon este implicat \u015fi \u00een alte reac\u0163ii, \u00eent\u0103rind de exemplu leg\u0103tura dintre mam\u0103 \u015fi bebelu\u015f atunci c\u00e2nd cei doi se privesc.<\/p>\n
\nOcitocina pare s\u0103 fie un hormon \u00eenzestrat cu toate binefacerile din lume, fiind denumit\u0103 \u00een trecut “molecula iubirii” \u015fi “substan\u0163a moralei”.<\/strong><\/p>\n \nPotrivit noului studiu, publicat \u00een revista Science, c\u00e2inii au aprofundat acest mecanism biologic, care \u00eent\u0103re\u015fte leg\u0103tura milenar\u0103 dintre aceste animale \u015fi oameni. Takefumi Kikusui, cercet\u0103tor la Universitatea Azabo, a explicat: “Acesta este probabil motivul pentru care rela\u0163ia om-c\u00e2ine pare s\u0103 func\u0163ioneze at\u00e2t de bine”.<\/p>\n \nAstfel, potrivit savan\u0163ilor niponi, c\u00e2inele s-ar fi domesticit el \u00eensu\u015fi. Genera\u0163ie dup\u0103 genera\u0163ie, lupii s-au apropiat tot mai mult de om pentru a profita de prezen\u0163a acestuia \u015fi pentru a se hr\u0103ni cu resturile de alimente ale acestuia. Oamenii au ajuns la r\u00e2ndul lor s\u0103 vad\u0103 \u00een cele din urm\u0103 \u00een aceste animale un fel de aliat natural \u015fi au \u00eenceput s\u0103 \u00eei creasc\u0103 special pentru v\u00e2n\u0103toare \u015fi pentru paza cirezilor lor. Apoi, rela\u0163ia lor s-a dezvoltat \u015fi mai mult, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd c\u00e2inele a ajuns un \u00eenso\u0163itor al omului.<\/p>\n \nPentru a \u00een\u0163elege mai bine rela\u0163ia om – c\u00e2ine, cercet\u0103torii coordona\u0163i de Takefumi Kikusui au observat mai \u00eent\u00e2i, timp de o jum\u0103tate de or\u0103, mai mul\u0163i c\u00e2ini care se jucau cu st\u0103p\u00e2nii lor. Testele de urin\u0103 au demonstrat c\u0103 nivelurile de ocitocin\u0103 cre\u015fteau la persoanele care \u00ee\u015fi priveau animalele de companie \u00een ochi \u015fi c\u0103 acela\u015fi hormon cre\u015ftea – cantitativ – \u015fi \u00een cazul c\u00e2inilor.<\/p>\n \nSavan\u0163ii au demonstrat apoi c\u0103 acela\u015fi hormon \u00eei determina pe c\u00e2ini s\u0103 \u00ee\u015fi priveasc\u0103 st\u0103p\u00e2nii timp mai \u00eendelungat, prin pulverizarea unei solu\u0163ii saline (placebo) pe nasul anumitor animale \u015fi de ocitocin\u0103 pe nasul altora.<\/strong><\/p>\n \nAutorii unui articol ap\u0103rut \u00een Daily Mail au subliniat faptul c\u0103 acest mecanism nu este reprodus \u00eentre om \u015fi lup, ceea ce sugereaz\u0103 faptul c\u0103 schimb\u0103rile care l-au diferen\u0163iat pe c\u00e2ine de canidele s\u0103lbatice s-a produs \u00eentr-un stadiu foarte timpuriu al procesului de domesticire.<\/p>\n \nMiho Nagasawa, coordonatorul studiului nipon, a declarat: “Chiar dac\u0103 oamenii \u015fi c\u00e2inii se afl\u0103 pe ramuri diferite ale arborelui evolu\u0163iei, ei au dob\u00e2ndit probabil, \u00eentr-o manier\u0103 independent\u0103, o toleran\u0163\u0103 reciproc\u0103 datorit\u0103 unor modific\u0103ri ap\u0103rute la nivelul sistemului neurologic care coordoneaz\u0103 filia\u0163ia”.<\/p>\n \n\u00centr-un articol anex\u0103 publicat tot \u00een revista Science, Evan MacLean \u015fi Brian Hare, cercet\u0103tori la Duce Canine Cognition Center din Carolina de Nord, afirm\u0103 c\u0103 aceast\u0103 descoperire ar putea permite ob\u0163inerea unor indicii despre felul \u00een care c\u00e2inii au reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 loc \u00een istoria omenirii \u015fi s\u0103 ne arate c\u0103 rela\u0163ia lor cu oamenii poate fi benefic\u0103 pentru cei din urm\u0103.<\/p>\n \n“Beneficiile aduse de c\u00e2inii utilitari care ajut\u0103 persoanele autiste sau pe cele diagnosticate cu stres posttraumatic ar putea s\u0103 fi ap\u0103rut, \u00een parte, gra\u0163ie acestor c\u0103i de comunicare social\u0103”, au spus cercet\u0103torii americani.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" C\u00e2inele a devenit cel mai bun prieten al omului cu ajutorul unui hormon, ocitocin\u0103, afirm\u0103 autorii unui studiu realizat recent \u00een Japonia, informeaz\u0103 slate.fr.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[17424,6266,40245],"class_list":["post-120751","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-caini","tag-oameni","tag-ocitocina"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120751","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=120751"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120751\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=120751"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=120751"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=120751"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}