\nEste cea mai important\u0103 resurs\u0103 pentru bugetul de stat \u015fi a doua surs\u0103 de bani pentru bugetul consolidat, buget care \u00een ultimii ani a fost prins \u00een menghina consolid\u0103rii fiscale \u015fi va continua s\u0103 fie av\u00e2nd \u00een vedere regulile bugetare stricte europene. Motiv pentru care o reducere a acestei taxe, chiar \u015fi numai pentru anumite categorii de produse, a stat sub semnul pu\u0163in probabilului. Dar surpriza s-a produs, guvernul aprob\u00e2nd reducerea TVA la toate alimentele, f\u0103r\u0103 diferen\u0163eri, la b\u0103uturile nealcoolice \u015fi la serviciile de alimenta\u0163ie public\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 1 iunie 2015. Iar ajustarea va fi semnificativ\u0103, de 15 puncte procentuale, de la 24% la 9%.<\/p>\n
\nM\u0103sura este bun\u0103, dorit\u0103 \u015fi a\u015fteptat\u0103. Reprezint\u0103 o intrare \u00een normalitate av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au cote reduse de TVA la alimente, dup\u0103 cum spun consultan\u0163ii fiscali. \u00cen Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA la produsele alimentare sunt mai mici dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, fiind \u00een intervalul 4% – 6%. \u00cen Germania, TVA la produsele alimentare este de 7%, iar \u00een Austria este 10%.<\/p>\n
\nDup\u0103 anun\u0163area m\u0103surii, au ap\u0103rut imediat \u00eentreb\u0103ri privind efectele reducerii TVA. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 diminuarea TVA se va reg\u0103si \u00een pre\u0163ul de la raft al produselor? Vor prefera comercian\u0163ii s\u0103 \u00ee\u015fi majoreze marjele de adaos comercial? Va cre\u015fte consumul? C\u00e2t de sustenabil\u0103 este m\u0103sura \u015fi ce impact va avea asupra bugetului? Va sc\u0103dea cu adev\u0103rat evaziunea fiscal\u0103?<\/p>\n
\nReducerile de taxe sunt benefice pentru popula\u0163ie \u015fi pentru economie \u00een general. Ajustarea TVA la produsele alimentare la 9% va avea at\u00e2t consecin\u0163e macroeconomice, c\u00e2t \u015fi bugetare sau sociale av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 alimentele au cea mai mare pondere \u00een co\u015ful zilnic de consum al rom\u00e2nilor. M\u0103sura poate contribui la relansarea consumului intern prin cre\u015fterea veniturilor disponibile ale popula\u0163iei, odat\u0103 cu diminuarea pre\u0163urilor. Retailerii au promis s\u0103 transfere sc\u0103derea TVA \u00een pre\u0163ul la raft, pentru c\u0103 sunt la cap\u0103tul lan\u0163ului. Tododat\u0103, ajustarea TVA va stimula cre\u015fterea economic\u0103, dar va determina \u015fi diminuarea infla\u0163iei. Unii anali\u015fti s-au gr\u0103bit s\u0103 reduc\u0103 puternic estim\u0103rile privind infla\u0163ia din acest an spre 0% sau chiar \u00een teritoriul negativ \u015fi majoreaz\u0103 prognozele privind cre\u015fterea economic\u0103, peste 3%.<\/p>\n
\nCalculele Ministerului Finan\u0163elor indic\u0103 faptul c\u0103 \u00een urma reducerii TVA la produsele alimentare PIB-ul poate \u00eenregistra \u00een anul 2015 o cre\u015ftere adi\u0163ional\u0103 de 0,2 puncte procentuale, iar consumul popula\u0163iei se estimeaz\u0103 c\u0103 se va majora suplimen-tar cu 0,3 puncte procentuale. Iar \u00een anul 2016, la cre\u015fterea real\u0103 a PIB se vor mai ad\u0103uga 0,4 puncte procentuale. Un im-pact semnificativ se va \u00eenregistra \u015fi \u00een cazul infla\u0163iei. Ministerul Finan\u0163elor anticipeaz\u0103 c\u0103 infla\u0163ia medie anual\u0103 se va reduce cu 1,1 puncte procentuale \u00een primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA.<\/p>\n
\nPia\u0163a a mai fost testat\u0103 \u00een 2013 cu relaxarea fiscalit\u0103\u0163ii, atunci c\u00e2nd guvernul a decis s\u0103 extind\u0103 aplicarea cotei reduse de 9% la produsele de panifica\u0163ie. Ulterior, oficialii guvernamentali au discutat despre o nou\u0103 extindere a aplic\u0103rii cotei reduse, \u00eens\u0103 doar pentru alimente de baz\u0103 (carne, lapte etc). Din aceste motive, decizia aplic\u0103rii cotei de 9% la toate produsele ali-mentare a fost o surpriz\u0103.<\/p>\n
\nPentru ce se aplic\u0103 reducerea TVA? Industria alimentar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, dominat\u0103 la v\u00e2rf de multina\u0163ionalele din produc\u0163ia de uleiuri, zah\u0103r \u015fi dulciuri, dar format\u0103 \u00een e\u015falonul doi din afaceri antreprenoriale rom\u00e2ne\u015fti, a generat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri cumulat\u0103 de aproape 40 miliarde de lei (9 miliarde de euro), dar cu un sold negativ – diferen\u0163a dintre pierderile \u015fi profitul brut de 200 milioane de lei (45 milioane de euro). Industria alimentar\u0103 a f\u0103cut un salt de 25% fa\u0163\u0103 de 2008. Rom\u00e2nia este a \u015faptea cea mai mare pia\u0163\u0103 de consum din Uniunea European\u0103, iar rom\u00e2nii cheltuie doar pe alimente 30% din banii trimi\u015fi \u00een consum, a doua pondere \u00eentre cele 28 de economii comunitare.<\/p>\n
\nCum afecteaz\u0103 reducerea TVA bugetul? \u00cen ceea ce prive\u015fte impactul bugetar al reducerii TVA la produsele alimentare, estim\u0103rile Finan\u0163elor sunt de aproape 2,44 miliarde de lei pentru 2015, de 5,17 miliarde de lei – 2016, 4,8 miliarde de lei – 2017, iar pentru 2018 de \u20285,9 miliarde de lei. Cumulat, p\u00e2n\u0103 \u00een 2018 impactul bugetar al reducerii TVA la 9% ar trebui s\u0103 fie de 18,25 miliarde de lei.<\/p>\n
\nEvolu\u0163ia \u00eencas\u0103rilor din TVA este influen\u0163at\u0103 de trendul v\u00e2nz\u0103rilor cu am\u0103nuntul, dar \u015fi de gradul de diminuare a evaziunii fiscale. Ajustarea TVA ar putea duce, teoretic, la diminuarea evaziunii fiscale din agricultur\u0103, industria alimentar\u0103 \u015fi retail, mai ales dac\u0103 va fi \u00eenso\u0163it\u0103 de controale fiscale \u00een zonele cu risc sporit de evaziune, dup\u0103 cum spun consultan\u0163ii fiscali.<\/p>\n
\nGuvernul se bazeaz\u0103 pe \u00eencas\u0103ri suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde de lei \u00een anul 2015, 14 miliarde de lei \u00een anul 2016 \u015fi 18 miliarde de lei anual \u00een perioada 2017-2019.<\/p>\n
\nR\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 optimismul Finan\u0163elor va fi confirmat de realitate sau dac\u0103 va fi nevoie de \u201ereversarea\u201c m\u0103surii de reducere a TVA, de cre\u015fterea altor taxe sau de t\u0103ierea drastic\u0103 a investi\u0163iilor. Estim\u0103rile Consiliului Fiscal indic\u0103 riscul dera-pajului deficitului bugetar peste 3% din PIB anul viitor. Ionu\u0163 Dumitru, pre\u015fedintele Consiliului Fiscal, arat\u0103 c\u0103 viitorul fiscal trebuie urm\u0103rit cu aten\u0163ie: \u201eDatele noastre sunt convergente cu datele CE. Se pare c\u0103 deficitul ar s\u0103ri de 3% din PIB \u00eencep\u00e2nd cu 2016. Ceea ce, evident, provoac\u0103 \u00eengrijor\u0103ri la nivelul comisiei, pentru c\u0103 ar \u00eensemna o declan\u015fare a procedurii de deficit excesiv pentru Rom\u00e2nia\u201c.<\/p>\n
\nPremierul Victor Ponta a sus\u0163inut c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul primului trimestru s-a \u00eenregistrat o colectare peste a\u015ftept\u0103ri a veniturilor bugetare, respectiv un plus de 3-3,5 mld. lei fa\u0163\u0103 de ceea ce era prev\u0103zut ca program. Totodat\u0103, cheltuielile au fost mai mici, ceea ce permite aplicarea relax\u0103rii fiscale legate de TVA chiar \u00eenainte de intrarea \u00een vigoare a Codului fiscal la \u20281 ianuarie 2016.<\/p>\n
\nGuvernatorul BNR Mugur Is\u0103rescu a declarat recent c\u0103 diminuarea TVA este de dorit, nu numai din punct de vedere so-cial, ci \u015fi economic, \u00eens\u0103 a aten\u0163ionat c\u0103 o sc\u0103dere a cotei urmat\u0103 de o revenire ar fi \u201emult mai dureroas\u0103\u201c \u015fi va avea efecte negative, dac\u0103 lucrurile nu sunt c\u00e2nt\u0103rite bine \u00eenainte. Is\u0103rescu a mai spus c\u0103 sustenabilitatea m\u0103surilor avute \u00een vedere \u00een noul Cod fiscal este \u201evital\u0103\u201c, dar \u015fi credibilitatea pachetului de m\u0103suri, pentru c\u0103 altfel pie\u0163ele financiare pot reac\u0163iona violent.<\/p>\n
\nOamenii de afaceri \u00ee\u015fi amintesc cum \u00een vara anului 2010 a fost majorat\u0103 cota standard de TVA de la 19% la 24% aproape peste noapte din cauza restric\u0163iilor bugetare de la acel moment. Veniturile bugetare \u015fi \u00eencas\u0103rile din TVA au crescut atunci ne\u00eentrerupt mai bine de un an, \u00eens\u0103 ulterior ritmul a \u00eencetinit pe m\u0103sura disip\u0103rii efectului de baz\u0103 datorat major\u0103rii TVA. Cre\u015fterea taxei la 24% a salvat deficitul bugetar \u00een anii de criz\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\nVlad Boeriu,\u2028director, Taxe Indirecte, Deloitte Rom\u00e2nia<\/p>\n
\nExtinderea aplic\u0103rii cotei reduse de TVA de 9% la toate produsele alimentare, b\u0103uturile nealcoolice \u015fi serviciile de alimenta\u0163ie public\u0103 reprezint\u0103 \u00een mod cert o m\u0103sur\u0103 benefic\u0103 pentru popula\u0163ie \u015fi o surpriz\u0103 pentru juc\u0103torii din toate industriile. M\u0103sura propus\u0103 va avea un impact pozitiv \u00een special la nivelul popula\u0163iei, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 alimentele au cea mai mare pondere \u00een co\u015ful zilnic de consum al rom\u00e2nilor.<\/p>\n
\nAplicarea cotei de 9% la toate produsele alimentele este \u00eens\u0103 o surpriz\u0103 pentru juc\u0103torii din economie, mai ales pentru c\u0103 aceast\u0103 variant\u0103 nu a fost discutat\u0103 \u015fi nici prezentat\u0103 \u00een proiectul noului Cod fiscal. Decizia de a opta pentru o aplicare extins\u0103 a cotei de 9%, comparativ cu varianta propus\u0103 ini\u0163ial (aplicarea doar pentru alimente de baz\u0103 – carne, lapte etc.), prezint\u0103 un avantaj suplimentar la nivelul popula\u0163iei. \u00cen plus, practica european\u0103 \u00een materie de TVA a \u00eencurajat aplicarea unor cote reduse de TVA pentru produsele alimentare.<\/p>\n
\nUn studiu recent al Deloitte a ar\u0103tat c\u0103 21 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene aplic\u0103 cote reduse de TVA pentru anumite sau chiar pentru toate produsele alimen-tare. \u00cencep\u00e2nd din iunie 2015, Rom\u00e2nia se va alinia practicilor europene privind aplicarea cotelor reduse de TVA, urm\u00e2nd s\u0103 avem o legisla\u0163ie similar\u0103 cu cea din Austria sau Germania, unde cota de TVA pentru produsele alimentare este de 10%, re-spectiv 7%. De asemenea, \u00een state membre precum Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA aplicate pentru produsele alimentare sunt mai mici dec\u00e2t \u00een cazul Rom\u00e2niei, fiind \u00een intervalul 4% – 6%. Important de men\u0163ionat este \u015fi faptul c\u0103 m\u0103sura propus\u0103 nu este doar o metod\u0103 de stimulare a consumului, ci \u015fi o metod\u0103 de combatere a evaziunii fiscale.<\/p>\n
\nAceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a fost testat\u0103 \u00een 2013 prin extinderea aplic\u0103rii cotei de 9% la produsele de panifica\u0163ie. Practic, putem spune c\u0103 modificarea din 2013 a fost un prim pas ce a preg\u0103tit terenul pentru modificarea propus\u0103 a fi implementat\u0103 de la 1 iunie 2015.<\/p>\n
\n
\nMihaela Mitroi, \u2028liderul Departamentului de Consultan\u0163\u0103 Fiscal\u0103 \u015fi Juridic\u0103, PwC Rom\u00e2nia<\/p>\n
\nSc\u0103derea TVA la alimente la 9% este o m\u0103sur\u0103 foarte bun\u0103, dorit\u0103 de mediul de afaceri \u015fi pe care personal am sus\u0163inut-o de mult\u0103 vreme. Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au cote reduse de TVA la alimente, aceasta fiind \u015fi o m\u0103sur\u0103 de protec\u0163ie social\u0103. Reducerea de TVA va stimula consumul, va reduce s\u0103r\u0103cia \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei cu venituri reduse \u015fi ar putea duce la diminuarea evaziunii fiscale din agricultur\u0103, industria alimentar\u0103 \u015fi retail, mai ales dac\u0103 va fi \u00eenso\u0163it\u0103 de controale fiscale \u00een zonele cu risc sporit de evaziune. \u00cen plus, reducerea TVA la alimente, corelat\u0103 \u015fi cu sc\u0103derea pre\u0163urilor carburan\u0163ilor, ca urmare a reducerii cota\u0163iei interna\u0163ionale a petrolului, va accelera procesul de dezinfla\u0163ie.<\/p>\n
\n
\nRamona Jurubi\u0163\u0103,\u2028partener, head of taxation services la KPMG Rom\u00e2nia<\/p>\n
\n\u00cen contextul \u00een care economia are nevoie de o cre\u015ftere a consumului, aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 direct\u0103 de relaxare fiscal\u0103 este la prima vedere un lucru pozitiv, dar nu ar trebui luat\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 exist\u0103 o analiz\u0103 fundamentat\u0103 a impactului a\u015fteptat. Mai mult, mo-dalitatea \u00een care urmeaz\u0103 s\u0103 fie aplicat\u0103 ar trebui s\u0103 fie suficient de simpl\u0103 \u015fi clar\u0103 pentru a nu crea dificult\u0103\u0163i de aplicare sau mai mult, pentru a nu crea porti\u0163e prin care anumite bunuri \u015fi servicii s\u0103 poat\u0103 fi supuse artificial acestei cote. Spre exemplu, cota de 9% TVA s-ar aplica asupra tuturor produselor alimentare, b\u0103uturilor nealcoolice \u015fi serviciilor de alimenta\u0163ie public\u0103 in-clusiv asupra \u201eproduselor alimentare, b\u0103uturilor nealcoolice \u015fi serviciilor de alimenta\u0163ie de lux\u201d, de aceea este important s\u0103 fie evaluat corespunz\u0103tor dac\u0103 impactul acestor produse este doar unul marginal sau dimpotriv\u0103.<\/p>\n
\nGabriel Sincu,\u2028director executiv, asisten\u0163\u0103 fiscal\u0103 \u015fi juridic\u0103, EY Rom\u00e2nia<\/p>\n
\nOrice reducere de taxe nu poate fi dec\u00e2t benefic\u0103 pentru contribuabili \u015fi pentru economie \u00een general. Reducerea TVA la ali-mente este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o revenire la normalitate. Se ridic\u0103 \u00eens\u0103 urm\u0103toarele dou\u0103 probleme, la care toat\u0103 lumea a\u015fteapt\u0103 r\u0103spuns: \u00een ce m\u0103sur\u0103 aceste reduceri de TVA se vor reg\u0103si \u00een pre\u0163ul la raft al produselor sau comercian\u0163ii vor prefera s\u0103 \u00ee\u015fi majoreze marjele de adaos comercial?<\/p>\n
\nPremierul atr\u0103gea aten\u0163ia c\u0103 reducerea trebuie s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een pre\u0163uri, dar tre-buie s\u0103 atragem aten\u0163ia c\u0103 nu exist\u0103 p\u00e2rghii administrative care s\u0103 oblige comercian\u0163ii s\u0103 reduc\u0103 pre\u0163urile. Vorbim de o pia\u0163\u0103 liber\u0103 \u015fi pre\u0163urile se stabilesc \u00een func\u0163ie de jocul cererii \u015fi al ofertei. Guvernan\u0163ii ne pun \u00een fa\u0163\u0103 ni\u015fte cifre foarte frumoase privind execu\u0163ia bugetar\u0103: venituri mai mari \u015fi cheltuieli mai mici. Dar nu ne spune nimic despre stoparea oric\u0103ror investi\u0163ii strategice. Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 privim cu optimism spre viitor, dar s\u0103 fim precau\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte prezentul!<\/p>\n
\nIonu\u0163 Dumitru\u2028, pre\u015fedintele Consiliului Fiscal<\/p>\n
\nReducerea TVA la produsele alimentare cu 9% are \u00een primul r\u00e2nd un caracter social. M\u0103sura se va reflecta la nivelul pre\u0163urilor la alimente, dar transmisia va fi probabil doar par\u0163ial\u0103. Este greu de spus c\u00e2t din reducerea TVA se va transmite \u00een pre\u0163ul final al produselor alimentare. Dac\u0103 \u00een cazul major\u0103rii TVA de la 19 la 24% transmisia a fost de 65-70%, \u00een cazul sc\u0103derii TVA transmisia asupra pre\u0163urilor va fi probabil mai mic\u0103 (probabil \u00een jurul lui 50%), \u00een condi\u0163iile \u00een care asist\u0103m deja la o revigorare puternic\u0103 a cererii de consum.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte impactul reducerii TVA asupra reducerii evaziunii fiscale s-ar putea vedea efecte doar \u00een cazul intensifi-c\u0103rii controalelor Fiscului. Nu exist\u0103 o garan\u0163ie c\u0103 sc\u0103derea de taxe aduce automat \u015fi reducerea evaziunii fiscale. Avem experien\u0163\u0103 cu reducerea TVA la p\u00e2ine, unde datele furnizate de ANAF nu indic\u0103 o reducere a evaziunii fiscale (num\u0103rul de deconturi depuse a sc\u0103zut cu peste 7%, iar \u00eencas\u0103rile la TVA au sc\u0103zut cu peste 55%, \u00een condi\u0163iile unei cre\u015fteri de peste 10% a pie\u0163ei de profil).<\/p>\n
\nSustenabilitatea reducerii TVA trebuie analizat\u0103 \u00een contextul spa\u0163iului fiscal existent \u015fi prognozat pe termen mediu. Pe partea de venituri s-a \u00eenregistrat o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a \u00eencas\u0103rilor pe primele 3 luni fa\u0163\u0103 de nivelul programat, dar ar trebui s\u0103 avem o \u00een\u0163elegere clar\u0103 a factorilor care explic\u0103 acest lucru. Mare parte din supraperforman\u0163a la venituri este explicat\u0103 de rambur-s\u0103rile anticipate de TVA. \u00cen decembrie 2014 au fost realizate ramburs\u0103ri anticipate de TVA de 1,5 miliarde de lei. Dac\u0103 elimi-n\u0103m din plusul de \u00eencas\u0103ri bugetare aceste ramburs\u0103ri \u00een avans, r\u0103m\u00e2ne o sum\u0103 \u00eencasat\u0103 \u00een plus de peste 1,5 miliarde de lei, despre care nu este clar dac\u0103 reflect\u0103 o colectare mai bun\u0103 (o reducere a evaziunii fiscale) sau o evolu\u0163ie mai bun\u0103 a \u00eencas\u0103rilor datorate evolu\u0163iei mai bune dec\u00e2t a\u015ftept\u0103rile a bazelor macroeconomice (\u00een principal a consumului).<\/p>\n
\nMai concret, este prematur s\u0103 ne pronun\u0163\u0103m dac\u0103 plusul de venituri din primele 3 luni ale anului sunt de natur\u0103 perma-nent\u0103 (o reducere permanent\u0103 a evaziunii fiscale) sau ciclic\u0103 (o evolu\u0163ie mai bun\u0103 a activit\u0103\u0163ii economice) pentru a judeca sustenabilitatea unei sc\u0103deri permanente a TVA. <\/p>\n
\nPe partea de cheltuieli exist\u0103 o sub-execu\u0163ie puternic\u0103, \u00een principal la investi\u0163ii, unde sc\u0103derea este \u00een continuare una foarte ampl\u0103. Evident c\u0103 o reducere major\u0103 a taxelor poate fi compensat\u0103 cu o reducere corespunz\u0103toare a cheltuielilor buge-tare, \u00een special a investi\u0163iilor publice. Acestea din urm\u0103 au sc\u0103zut oricum foarte mult \u00een ultimii ani (anul trecut am avut un nivel al investi\u0163iilor publice la minimul ultimilor 7 ani). \u00centrebarea este dac\u0103 este dezirabil\u0103 o astfel de abordare. Exist\u0103 lucr\u0103ri de in-frastructur\u0103 absolut necesare (\u00een special infrastructura rutier\u0103), care creeaz\u0103 blocaje majore pentru cre\u015fterea economic\u0103 pe termen mediu \u015fi lung \u015fi unde implicarea statului este esen\u0163ial\u0103 (implicarea privat\u0103 poate fi cel mult doar una \u00een parteneriate public-private). \u00cen plus, avem un angajament politic semnat pentru cre\u015fterea cheltuielilor de ap\u0103rare de la 0,8% din PIB la 2% din PIB \u00een 2017.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cea mai mare surpriz\u0103 fiscal\u0103 a anului s-a produs s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103. Dup\u0103 surpriz\u0103, au ap\u0103rut \u00eentreb\u0103rile \u015fi suspiciunile legate de implementarea unei m\u0103suri la care nici cei mai optimi\u015fti nu mai sperau.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[426,16607,18093,74,16968,251,9817,291,246,17552,471,14939,7136,9,8907,32779,184,15046,9287,10898,161,32228,7931,29,7541,16892,8316,80,8327,32777,6299,23904,7262,7366,20680],"class_list":["post-120719","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-alimente","tag-aplicare","tag-belgia","tag-buget","tag-cipru","tag-consolidare","tag-consum","tag-cote","tag-crestere","tag-diminuare","tag-europene","tag-evaziune-fiscala","tag-finante","tag-guvern","tag-impact","tag-implementare","tag-inflatie","tag-intrebari","tag-majorare","tag-masuri","tag-miliarde","tag-optimist","tag-pib","tag-polonia","tag-produse","tag-puncte","tag-reducere","tag-refuz","tag-scadere","tag-speranta","tag-surpriza","tag-suspiciuni","tag-taxe","tag-tva","tag-vedere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120719","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=120719"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120719\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=120719"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=120719"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=120719"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}