{"id":120625,"date":"2015-04-15T10:56:00","date_gmt":"2015-04-15T10:56:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=120625"},"modified":"2015-04-15T10:56:00","modified_gmt":"2015-04-15T10:56:00","slug":"ce-sens-are-reducerea-dobanzii-de-politica-monetara-cand-inflatia-si-costul-creditelor-sunt-la-minime-istorice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=120625","title":{"rendered":"Ce sens are reducerea dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 c\u00e2nd infla\u0163ia \u015fi costul creditelor sunt la minime istorice"},"content":{"rendered":"

\nPe la \u00eenceputul lui martie, o analiz\u0103 regional\u0103 a Erste Group conchidea c\u0103 \u00eendelung discutatul pericol al defla\u0163iei a cam iertat Europa Central\u0103 \u015fi de Est \u015fi c\u0103, de\u015fi anumite \u0163\u0103ri din zon\u0103 vor mai r\u0103m\u00e2ne o vreme cu infla\u0163ie negativ\u0103 (Ungaria, Polonia), pe ansamblu tendin\u0163a de sc\u0103dere a pre\u0163urilor a atins deja punctul cel mai de jos.<\/p>\n

\nPentru Rom\u00e2nia, unde punctul cel mai de jos era estimat pentru primele luni ale anului (infla\u0163ie anual\u0103 de 0,4% \u00een februarie), economi\u015ftii grupului prevedeau o infla\u0163ie confortabil\u0103 de 1,7% pentru luna decembrie (sub estimarea BNR de 2,1%), cu posibilitatea ca ea s\u0103 coboare \u015fi mai mult dac\u0103 guvernul reduce TVA. Cum deciziile BNR de reducere a dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 sunt \u00een primul r\u00e2nd corelate cu evolu\u0163ia pre\u0163urilor de consum, majoritatea anali\u015ftilor financiari au conchis c\u0103 actualul ciclu de \u015fase sc\u0103deri ale dob\u00e2nzii, \u00eenceput \u00een august 2014 la un nivel de 3,5% pe an \u015fi ajuns \u00een martie la 2%, s-a \u00eencheiat.<\/p>\n

\nLucrurile nu sunt \u00eens\u0103 a\u015fa de tran-\u015fante: \u00een primul r\u00e2nd, \u00eencheierea unui ciclu de reduceri ale dob\u00e2nzii nu \u00eenseamn\u0103 \u015fi c\u0103 relaxarea politicii monetare s-a termi-nat. Majoritatea anali\u015ftilor financiari mizeaz\u0103, de altfel, pe posibilitatea ca rata RMO s\u0103 fie redus\u0103 p\u00e2n\u0103 la finele anului de la 10% la 8% pentru pasivele \u00een lei \u015fi de la 14% la 12% pentru cele \u00een valut\u0103; mai nou a ap\u0103rut ca instrument avut \u00een vedere de BNR \u015fi coridorul de varia\u0163ie dintre ratele dob\u00e2nzilor la facilit\u0103\u0163ile permanente \u00een jurul dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103, coridor a c\u0103rui modificare va influen\u0163a ieftinirea creditelor lombard pentru b\u0103nci. Despre dob\u00e2nd\u0103, previziunile variaz\u0103 de la men\u0163ine-rea ei neschimbat\u0103 la 2% pe parcursul urm\u0103torilor doi ani, \u00een condi\u0163iile reducerii progresive a RMO (ING Bank Rom\u00e2nia) p\u00e2n\u0103 la cele care dau ca posibil\u0103 chiar o majorare a dob\u00e2nzii \u00eencep\u00e2nd de la anul, posibil chiar p\u00e2n\u0103 la 2,75% (c\u00e2teva opinii din sondajul Asocia\u0163iei Anali\u015ftilor Financiar-Bancari), cu premisa c\u0103 presiunile pe termen lung sunt mai cur\u00e2nd \u00een direc\u0163ia cre\u015fterii infla\u0163iei dec\u00e2t a sc\u0103derii ei durabile.<\/p>\n

\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, dob\u00e2nzile la credite au ajuns la minime istorice, \u00een condi\u0163iile \u00een care structura \u00eens\u0103\u015fi a credit\u0103rii a \u00eenceput s\u0103 se schimbe din 2012 \u00eencoace, de la creditele \u00een valut\u0103 spre cele \u00een lei (transmisia deciziilor de politic\u0103 monetar\u0103 pe ca-nalul dob\u00e2nzii a devenit deci mai eficient\u0103), iar eterna problem\u0103 a decalajului dintre dob\u00e2nda la lei \u015fi la valut\u0103 nu mai e ce-a fost, p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t creditele ipotecare \u00een lei, de pild\u0103, au ajuns anul trecut s\u0103 fie mai ieftine dec\u00e2t cele \u00een valut\u0103. Numai c\u0103 \u00een acela\u015fi timp au sc\u0103zut \u015fi dob\u00e2nzile la depozite: \u00eenc\u0103 din vara anului trecut, guvernatorul Mugur Is\u0103rescu depl\u00e2ngea faptul c\u0103 de c\u00e2te ori scade dob\u00e2nda cheie, b\u0103ncile taie \u00eent\u00e2i dob\u00e2nzile la depozite, nu la credite, spun\u00e2nd c\u0103 i se pare \u201epericuloas\u0103 o alunecare \u00een direc\u0163ia \u00een care Rom\u00e2nia s\u0103 descurajeze economisirea\u201d.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nSitua\u0163ia e descris\u0103 acum la fel, de\u015fi \u00een limbaj mult mai diplomatic, \u00een comunicatul \u015fedin\u0163ei CA al BNR din 31 martie, unde \u201eo remunerare adecvat\u0103 a depozitelor bancare\u201d este considerat\u0103 factor \u201eesen\u0163ial pentru consolidarea economiei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi \u00eent\u0103rirea rezisten\u0163ei acesteia la \u015focuri externe\u201d, la acela\u015fi nivel cu accelerarea reformelor structurale. \u00cen martie, de pild\u0103, cu pu\u0163ine excep\u0163ii, b\u0103ncile remunerau un depozit pe trei luni cu o dob\u00e2nd\u0103 sub 2%, fa\u0163\u0103 de peste 3% la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, \u00een timp ce dob\u00e2nzile cele mai mici pentru un credit de consum erau pu\u0163in sub 10%, iar pentru unul ipotecar erau \u00eentre 4,5% \u015fi 5%.<\/p>\n

\nEste un motiv pentru care anali\u015ftii au \u015fi apre-ciat c\u0103 BNR va \u00eenceta reducerile de dob\u00e2nd\u0103, pur \u015fi simplu pentru c\u0103 b\u0103ncile nu prea mai au unde s\u0103 coboare cu ieftinir-ile. Nu c\u0103 reorientarea unui disponibil de bani spre consum, imobiliare sau alte plasamente ar fi \u00een sine un lucru r\u0103u, mai ales c\u0103 at\u00e2t nivelul, c\u00e2t \u015fi structura depozitelor sunt confortabile la ora actual\u0103, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 depozitele popula\u0163iei ajunseser\u0103 \u00een februarie la 108 mld. lei, cu 3 mld. lei peste nivelul din februarie 2014, iar economisirile pe termen lung reprezentau 12% din total, fa\u0163\u0103 de 10% anul trecut.<\/p>\n

\n\u00cen al treilea r\u00e2nd, ieftinirea creditelor nu s-a dovedit p\u00e2n\u0103 acum suficient\u0103 sau decisiv\u0103 pentru reluarea credit\u0103rii de o manier\u0103 conving\u0103toare sau coerent\u0103, pe de o parte din cauza continu\u0103rii procesului de dezintermediere (mai concret, b\u0103ncile \u015fi-au redus activele pe ansamblu pe parcursul anului trecut, nu doar \u015fi-au cur\u0103\u0163at bilan\u0163urile de credite neperfor-mante – vezi grafic), pe de alt\u0103 parte din cauza cererii \u00eenc\u0103 slabe din partea unor companii care \u00eenc\u0103 nu \u00eendeplinesc cri-teriile ca s\u0103 ia finan\u0163\u0103ri noi de la b\u0103nci. \u00cen ianuarie \u015fi februarie, b\u0103ncile au cerut de la Centrala Riscului de Credit cca 148.000 de rapoarte despre poten\u0163ialii clien\u0163i, majoritatea companii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o sc\u0103dere de 6% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 din 2014 \u015fi o sc\u0103dere cu 50% fa\u0163\u0103 de 2010-2011.<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi timp, creditul neguvernamental total a sc\u0103zut \u00een termeni reali cu 4,1% \u00een februarie fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi lun\u0103 din 2014, iar fa\u0163\u0103 de ianuarie anul acesta a sc\u0103zut cu 0,1%. Clar\u0103 este numai continuarea tendin\u0163ei de migrare a cererii de la \u00eemprumutul \u00een valut\u0103 la cel \u00een lei: \u00een februarie, creditul \u00een lei a crescut \u00een termeni reali cu 7,1% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi lun\u0103 din 2014 \u015fi cu 0,3% \u00een termeni reali fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103, pe c\u00e2nd cel \u00een valut\u0103 s-a redus cu 9,6%, respectiv 0,5%. Dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een urm\u0103, de unde am plecat la vremea crizei finan-ciare, cu o pondere de cca 60% a creditelor \u00een valut\u0103, mult mai scumpe dec\u00e2t cele \u00een lei \u015fi mult mai rigide fa\u0163\u0103 de mi\u015fc\u0103-rile de politic\u0103 monetar\u0103 ale b\u0103ncii centrale, bilan\u0163ul e de-a dreptul incredibil.<\/p>\n

\nPentru necesit\u0103\u0163ile de acum ale economiei, \u201ereluarea credit\u0103rii\u201d r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 un ideal de normalitate am\u00e2nat de la an la an; dac\u0103 \u00een primii ani de criz\u0103, bancherii spuneau c\u0103 o reluare a credit\u0103rii poate fi a\u015fteptat\u0103 dup\u0103 ce economia re\u00eencepe s\u0103 creasc\u0103, acum a devenit limpede nu doar c\u0103 efortul b\u0103ncilor de a se restructura \u015fi al companiilor de a sc\u0103pa de datoriile deja existente e \u00eenc\u0103 departe de sf\u00e2r\u015fit, dar \u015fi c\u0103 atunci c\u00e2nd se va realiza, acea nou\u0103 normalitate nu va mai putea s\u0103 fie comparabil\u0103 probabil niciodat\u0103 cu euforia credit\u0103rii dinainte de criz\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Momentul de bilan\u0163 pentru actualul ciclu de reduceri ale dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 e c\u00e2t se poate de ambiguu: au ajuns la minime istorice nu numai infla\u0163ia \u015fi costul creditelor, dar \u015fi atractivitatea depozitelor bancare \u015fi cererea de credite de valori mari, contractate \u00een special de companii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7734,7267,82,7215,185,9321,201,10157,7736,557,485,439,15624,7458,187,10628,184,8790,8316,8355,80,8327,8988,7705,10266],"class_list":["post-120625","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-analisti","tag-banci","tag-bani","tag-bilant","tag-bnr","tag-cerere","tag-companii","tag-cost","tag-credit","tag-creditare","tag-credite","tag-depozite","tag-depozite-bancare","tag-dobanda","tag-dobanzi","tag-ieftinire","tag-inflatie","tag-politica-monetara","tag-reducere","tag-reduceri","tag-refuz","tag-scadere","tag-special","tag-valori","tag-valuta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120625","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=120625"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120625\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=120625"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=120625"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=120625"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}