![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14116855\/2\/lana-balana-copy-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\n\u201cLa noi s-a activat \u00een ultimul timp o m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103: dac\u0103 acum zece ani voiam s\u0103 fim mai mult ca al\u0163ii \u015fi luam exemple de afar\u0103, acum ne reg\u0103sim identitatea din ce \u00een ce mai mult \u015fi am \u00eenceput s\u0103 ap\u0103r\u0103m ce avem \u00een \u0163ar\u0103\u201c, descria C\u0103t\u0103lin Dobre, executive creative director \u00een cadrul agen\u0163iei de publicitate McCann Erickson \u015fi creatorul personajului Ghi\u0163\u0103 Ciobanul, unul dintre fenomenele din peisajul advertisingului recent, dar \u015fi din economia autohton\u0103.<\/p>\n
\n\u201eEra firesc s\u0103 avem o \u00abcontraofert\u0103\u00bb na\u0163ional\u0103 la paneuropenismul \u015fi globalismul manifestate \u00een anii 2000, istoria modern\u0103 e plin\u0103 de tran-zi\u0163ii mai line sau mai bru\u015fte dinspre deschiderea c\u0103tre cultura european\u0103 c\u0103tre introspec\u0163ia \u00een tradi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi invers\u201c, argumenteaz\u0103 \u015fi Andreea Florea, managing partner al companiei de branding BrandTailors, referitor la num\u0103rul mare de proiecte care fac parte generic din sfera \u201etradi\u0163ional\u201c. Descrierea sferei \u201etradi\u0163ional\u201c se poate face doar \u00een urma unor constat\u0103ri subiective, \u00een lipsa unui cod CAEN dedicat la Registrul Comer\u0163ului pentru astfel de activit\u0103\u0163i sau a unei statistici care s\u0103 \u00eenglobeze multitudinea de domenii din sfera tradi\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
\nExcep\u0163ie de la regul\u0103 fac produsele alimentare tradi\u0163ionale, pentru care Ministerul Agriculturii \u015fi Dezvolt\u0103rii Rurale a \u00een\u0103sprit condi\u0163iile de ob\u0163inere a atest\u0103rii de \u201etradi\u0163ional\u201c: dac\u0103 \u00een 2012 num\u0103rul produselor alimentare marcate drept tra-di\u0163ionale trecea de 4.000, acesta s-a redus de zece ori \u00een prezent, p\u00e2n\u0103 la aproximativ 400, ca urmare a condi\u0163iilor im-puse de MADR. O perspectiv\u0103 asupra num\u0103rului me\u015fte\u015fugarilor din zona artei tradi\u0163ionale ofer\u0103 \u015fi UCECOM, Uniunea Na\u0163ional\u0103 a Coopera\u0163iei Me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti, institu\u0163ie ce reprezint\u0103 la nivel na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional sectorul coopera\u0163iei me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti, potrivit c\u0103reia exist\u0103 \u00een prezent 20 de cooperative (asocia\u0163ii autonome de persoane fizice \u015fi\/sau juridice construite \u00een scopul promov\u0103rii intereselor economice, sociale \u015fi culturale ale membrilor) din domeniul artei populare, artizanatului \u015fi me\u015fte\u015fugurilor artistice, ce \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een 15 jude\u0163e, cu pondere \u00een regiunile de dezvoltare Nord-Est (Suceava, Boto\u015fani, Ia\u015fi, Neam\u0163), Sud-Vest (V\u00e2lcea, Gorj) \u015fi Sud (Arge\u015f, D\u00e2mbovi\u0163a).<\/p>\n
\nTradi\u0163ia este apreciat\u0103, dar re\u0163eta viitorului comercial al unor afaceri din aceast\u0103 sfer\u0103 trebuie s\u0103 respecte ni\u015fte principii fundamentale, crede Andreea Florea: \u201eDincolo de autenticitate \u015fi de credibilitate, e important ca produsele tradi\u0163ionale s\u0103 acomodeze gradul de confort cu care s-a obi\u015fnuit \u00eentre timp consumatorul: ia rom\u00e2neasc\u0103 trebuie s\u0103 poat\u0103 fi cur\u0103\u0163at\u0103 la ma\u015fina de sp\u0103lat, stilurile arhitectonice tradi\u0163ionale trebuie adaptate pentru a r\u0103spunde unor nevoi care nu existau la vremea manifest\u0103rii lor ini\u0163iale, m\u00e2ncarea tradi\u0163ional\u0103 are nevoie de ingrediente speciale pentru a-i extinde termenul de valabilitate \u015fi a putea fi transportat\u0103 dintr-un loc \u00een altul \u015fi consumat\u0103 at\u00e2t de departe de locul \u00een care a fost preparat\u0103, \u00eentr-un fel \u00een care bunicii no\u015ftri nici nu \u015fi-ar fi imaginat c\u0103 va fi posibil\u201c.<\/p>\n
\nR\u0103spunsul la nevoi noi vine la pachet cu reinterpretarea tradi\u0163iilor \u00eentr-un mod care are poten\u0163ial s\u0103 atrag\u0103 c\u00e2t mai mul\u0163i oameni. Cu alte cuvinte, un produs care, promovat \u00een social media cum se cuvine, are \u015fanse s\u0103 fac\u0103 \u00eenconjurul lumii.<\/p>\n
\n\u201eGreu de plasat stilistic, dar u\u015for de \u00eendr\u0103git, un scaun pictat, din lemn, aduce \u00een actualitate tradi\u0163iile me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti rom\u00e2ne\u015fti printr-o broderie asem\u0103n\u0103toare printurilor digitale\u201c, descriu speciali\u015ftii de la The Wall Street Journal scaunul Lana realizat pentru brandul de mobilier Photoliu, ce se vindea la data public\u0103rii articolului cu 575 de dolari. Scaunul ce i-a determinat pe jurnali\u015ftii de la The Wall Street Journal s\u0103 vorbeasc\u0103 despre me\u015fte\u015fugurile rom\u00e2ne\u015fti \u00een toamna anu-lui trecut poart\u0103 numele Lanei Dumitru sau, dup\u0103 cum este mai cunoscut\u0103 publicului larg, al Lanei B\u0103lana, t\u00e2n\u0103ra de-signer \u00een v\u00e2rst\u0103 de 27 de ani ce a f\u0103cut \u00eenconjurul lumii cu crea\u0163iile sale prin intermediul blogurilor, publica\u0163iilor interna-\u0163ionale \u015fi colabor\u0103rilor cu m\u0103rci de renume.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\n\u201eLa noi ceva devine trendy dac\u0103 este acceptat \u00eentr-un fel de celelalte \u0163\u0103ri. C\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 folosesc motivele etno eram departe de business, a durat cinci ani p\u00e2n\u0103 ca acestea s\u0103 devin\u0103 cool \u015fi ca toat\u0103 brandurile s\u0103 le cear\u0103, indiferent dac\u0103 acestea le pl\u0103ceau sau nu\u201c, spune Lana Dumitru, ale c\u0103rei crea\u0163ii au fost primite ini\u0163ial cu scepti-cism. Dup\u0103 ce a publicat numeroase c\u0103r\u0163i de poezie \u00een copil\u0103rie \u015fi \u00een adolescen\u0163\u0103, \u015fi-a expus manifestul artistic \u00een dou\u0103 crea\u0163ii inedite: rochia Facebook, care a fost inclus\u0103 \u00een 2012 \u00een TrendHunter.com, \u015fi rochia Etno, cu print digital ce ilustreaz\u0103 motive rom\u00e2ne\u015fti reinterpretate, digitizate, redesenate \u015fi pixelizate, parte a colec\u0163iei Romania Apparel, proiectul Lanei de absolvire a Universit\u0103\u0163ii de Arte din Bucure\u015fti, din 2009.<\/p>\n
\nAu urmat o colec\u0163ie ce pune \u00een plan central personajele cimitirului vesel din S\u0103p\u00e2n\u0163a, dar \u015fi operele lui Br\u00e2ncu\u015fi. Chiar dac\u0103 transformarea crea\u0163iilor ei \u00eentr-o afacere nu reprezint\u0103 o prioritate, spune c\u0103 un pas important \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie a fost colabo-rarea cu brandul Puma, c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00een urma unui concurs de creativitate ca urmare a propunerii unui motiv tradi\u0163ional. Colabor\u0103rile similare celor cu Puma au continuat s\u0103 apar\u0103: un model digitalizat pentru o companie a m\u0103rcii de origine rom\u00e2neasc\u0103 Dero, parte a Unilever, c\u00e2t \u015fi scaunul pentru Photoliu men\u0163ionat mai sus. Un alt mod prin care activitatea designerului rom\u00e2n e remunerat\u0103 este prin intermediul site-ului ei, unde, spre exemplu, un plic cu imprimeu etno stilizat cost\u0103 79 de euro, iar o jachet\u0103, 349.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201e\u00cemi petreceam vacan\u0163ele de var\u0103 la bunicii mei \u015fi \u00eemi amintesc cu mult drag od\u0103ile frumos \u00eempodobite cu vechi obiecte de art\u0103 popular\u0103, scoar\u0163e, carpete, \u015ftergare \u0163esute la r\u0103zboi \u015fi vopsite cu pigmen\u0163i naturali, fe\u0163e de mas\u0103 \u015fi costume na\u0163ionale, ce p\u0103reau pictate cu ajutorul acului \u015fi al a\u0163ei. Mai erau \u015fi atelierele de lucru manual de la \u015fcoal\u0103, unde \u0163eseam la gherghef \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, mama mea, care purta rochii elegante din m\u0103tase sau alte materiale naturale, cu croieli inspirate din portul nostru, ii stilizate, mantouri din stof\u0103 cu motive rom\u00e2ne\u015fti cusute \u00een cas\u0103, co\u015furi \u015fi accesorii lucrate de me\u015fteri populari\u201c, descrie Mihaela Iuliana Dumitrescu motivele pentru care s-a lansat \u00een proiectul La Blouse Roumaine-Demetria, unul dintre primele ateliere produc\u0103toare de ii, costume populare \u015fi rochii stilizate de pe pia\u0163a local\u0103, \u00eenfiin\u0163at \u00een urm\u0103 cu un deceniu, care \u00ee\u015fi comercializeaz\u0103 produsele prin intermediul unui site dedicat.<\/p>\n
\nDac\u0103 investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 a fost de 5.000 de dolari, spune c\u0103 acesteia i s-au ad\u0103ugat de-a lungul timpului alte investi\u0163ii \u00een utilaje noi \u015fi performante, softuri avansate, c\u00e2t \u015fi materiale de calitate. Dumitrescu consider\u0103 anii petrecu\u0163i \u00een dezvoltarea proiectului La Blouse Roumaine-Demetria drept ani de ucenicie \u00een care a \u00eenv\u0103\u0163at al\u0103turi de colegele ei, cu \u201epa\u015fi mici, dar siguri\u201c, tainele produselor rom\u00e2ne\u015fti, prin ore de lucru \u00een atelier, dar \u015fi acas\u0103, \u00een weeken-duri, c\u00e2t \u015fi \u00een concediile \u00een care \u00ee\u015fi nota idei, schi\u0163e, combina\u0163ii de culori. \u00cen prezent, echipa este format\u0103 din 13 fete, la care se adaug\u0103 \u015fi colaboratorii din diverse proiecte.<\/p>\n
\nToate articolele sunt lucrate \u00een atelierul propriu din Bucure\u015fti, Dumitrescu fiind cea care realizeaz\u0103 prototipurile, etap\u0103 despre care spune c\u0103 este cea mai pl\u0103cut\u0103 parte a activit\u0103\u0163ii sale. Pre\u0163urile sunt stabilite \u00een func\u0163ie de complexitatea modelelor, broderiilor sau pre\u0163iozit\u0103\u0163ii materialelor folosite. Astfel, o bluz\u0103 din p\u00e2nz\u0103 topit\u0103 cost\u0103 250 de lei, dac\u0103 este din voal de m\u0103tase poate ajunge la 400-700 de lei, iar rochiile din m\u0103tase natural\u0103 \u015fi inser\u0163ii de dantele pre\u0163ioase au pre\u0163uri cuprinse \u00eentre 700 \u015fi 1.500 de lei. Spune c\u0103, \u00een cazul businessului propriu, \u00eembinarea dintre contemporaneitate \u015fi tradi\u0163ie a func\u0163ionat simplu: a prezentat pe pagina de Facebook tot ceea ce lucra, iar aprecierile au ap\u0103rut \u00een scurt timp. \u201ePrimim zilnic zeci de mesaje pozitive de la prieteni de pretutindeni, iar pagina noastr\u0103 are peste o sut\u0103 de mii de fani\u201c, explic\u0103 Dumitrescu, care dep\u0103\u015fise s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 120.000 de like-uri pe pagina dedicat\u0103 atelierului.<\/p>\n
\nPopularizarea iei \u00een mediul online este confirmat\u0103 \u015fi de ini\u0163iativa Andreei T\u0103n\u0103sescu, fondatoarea La Blouse Roumaine, un alt proiect ce poart\u0103 numele tabloului lui Matisse \u015fi care are ca ini\u0163iativ\u0103 popularizarea iei prin crearea unei comunit\u0103\u0163i \u00een mediul online, pornit\u0103 de la decretarea zilei de 24 iunie drept Ziua Iei, \u00eenc\u0103 din 2013. \u201eAvem o min\u0103 de aur, salvat\u0103 din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, care a devenit de mare actualitate. De\u015fi avem tot conceptul aici, businessul mare, cu ii \u015fi cu tradi\u0163ie, este f\u0103cut de marii retaileri interna\u0163ionali ce folosesc modelele mai pu\u0163in autentice rom\u00e2ne\u015fti.\u201c Dup\u0103 trei ani de cercetare \u015fi documentare, a realizat c\u0103 popularitatea de care se bucur\u0103 iile rom\u00e2ne\u015fti nu este doar un val, ci este \u00eenceputul unui revolu\u0163ii, cel pu\u0163in \u00een mod\u0103: \u201ePutem s\u0103 lans\u0103m c\u00e2teva concepte, produse, idei, care s\u0103 ne ajute s\u0103 dezvolt\u0103m o ramur\u0103 economic\u0103 foarte stabil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201c, explic\u0103 T\u0103n\u0103sescu, care spune c\u0103 mi\u015fcarea La Blouse Roumaine a generat mai multe start-up-uri \u00een domeniu.<\/p>\n
\nOnline-ul se \u00eembin\u0103 \u00een mod natural cu tradi\u0163ia \u015fi pentru antreprenoarele Nicoleta Chirica \u015fi Olivia Sandu, fondatoarele afacerii axate pe produc\u0163ia \u015fi comercializarea de gen\u0163i \u015fi, de pu\u0163in timp, \u015fi pantofi cu motive tradi\u0163ionale Iutta. \u00centregul concept Iutta este axat pe tradi\u0163ional: de la spa\u0163iul \u00een care s-au lansat, Galeria Nou\u0103, unde au reprodus atelierul de lucru cu ustensile de marochin\u0103rie, p\u00e2n\u0103 la \u015fedin\u0163ele foto cu stuf realizate \u00een Delta V\u0103c\u0103re\u015fti.<\/p>\n
\nDup\u0103 doi ani de la lansarea Iutta, pagina de Facebook a acesteia a adunat aproximativ 20.000 de like-uri, iar veniturile sunt propor\u0163ionale cu acestea: cifra de afaceri a firmei \u00een 2014 era de 10.000 de euro, ajung\u00e2nd la break even, \u015fi, potrivit Nicoletei Chirica, va genera la sf\u00e2r\u015fitul acestui an venituri de 50.000 de euro.<\/p>\n
<\/p>\n
\nT\u00e2n\u0103ra \u00een v\u00e2rst\u0103 de 30 de ani a decis s\u0103 schimbe total macazul \u015fi s\u0103 renun\u0163e la locul de munc\u0103 de tip \u201e9 to 6\u201c \u00een momentul c\u00e2nd s-a \u201etrezit f\u0103c\u00e2nd gen\u0163i \u00een sufragerie\u201c. Nu avusese de g\u00e2nd s\u0103 se dedice antreprenoriatului sau designului, de\u015fi provine dintr-o familie cu \u00eenclina\u0163ii spre art\u0103, \u00een care tat\u0103l era sculptor. A absolvit Facultatea de Cibernetic\u0103 \u00een 2007 \u015fi a \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00eenc\u0103 din perioada studiilor \u00een cadrul unei companii din industria telecomunica\u0163iilor.<\/p>\n
\nDup\u0103 \u015fase ani de munc\u0103 \u00een func\u0163ia de inginer tehnic, a \u00eenceput s\u0103 participe cu produsele realizate la t\u00e2rguri. A observat c\u0103 acestea au succes \u015fi a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 mearg\u0103 mai departe pe drumul antreprenoriatului. Un MBA \u015fi un studiu la o \u015fcoal\u0103 de design i-au consolidat preg\u0103tirea teoretic\u0103, iar apoi, \u00een urma unei investi\u0163ii de c\u00e2teva mii de euro \u015fi ajutorului a dou\u0103 prietene, a \u00eenceput afacerea Iutta. O parte important\u0103 din dezvoltarea acesteia a fost segmentul de cercetare a culturii \u015fi a tradi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, aspect u\u015furat prin prisma activit\u0103\u0163ii de sculptor a tat\u0103lui s\u0103u, care a inspirat de altfel \u015fi prima colec\u0163ie de gen\u0163i realizat\u0103.<\/p>\n
\nClientul lor este \u00een primul r\u00e2nd iubitor de rom\u00e2nesc \u015fi design rom\u00e2nesc, \u00een\u0163elege ce se afl\u0103 \u00een spatele crea\u0163iei \u015fi designului de produs, e o persoan\u0103 informat\u0103 care \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 se exprime prin ce poart\u0103, descrie antreprenoarea. Pre\u0163urile produselor pe care le realizeaz\u0103 \u00eentr-un atelier propriu \u015fi pe care le vinde predominant online se plaseaz\u0103 \u00een intervalul 400-500 de lei, iar \u00een prezent a ajuns la un volum de v\u00e2nzare de 500 de produse anual. \u015ei-a propus ca pe termen lung s\u0103 \u00ee\u015fi duc\u0103 produsele peste grani\u0163e folosindu-se de simbolurile altor culturi \u00een designul lor: \u201ePlanul nostru nu este s\u0103 ne ax\u0103m exclusiv pe rom\u00e2nesc, ci pe design identitar, \u015fi astfel s\u0103 ne orient\u0103m spre fiecare cultur\u0103 de pe glob pentru c\u0103 exist\u0103 conexiuni \u015fi elemente comune \u00een fiecare dintre acestea\u201c.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen vechime, c\u00e2nd oamenii \u00ee\u015fi f\u0103ceau case \u00een stilul arhitectural popular, le f\u0103ceau astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se simt\u0103 bine \u00een acestea. \u00cen casele moderne, oamenii se simt \u00een general cople\u015fi\u0163i de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul lor\u201c, explic\u0103 arhitectul Liliana Chiaburu c\u00e2teva dintre diferen\u0163ele dintre proiectele de locuin\u0163e de inspira\u0163ie occidental\u0103 \u015fi cele de arhitectur\u0103 tradi\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, o ni\u015f\u0103 pe care \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 o parte din proiecte de c\u00e2\u0163iva ani, de c\u00e2nd c\u00e2\u0163iva prieteni au \u00eenceput s\u0103 \u00eei solicite astfel de locuin\u0163e.<\/p>\n
\nChiaburu a finalizat studiile Facult\u0103\u0163ii de Arhitectur\u0103 \u00een 1986, apoi, dup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care a profesat la Slobozia, s-a angajat \u00eentr-un institut de proiect\u0103ri din Bucure\u015fti. \u00cen 1992 a lucrat \u00een echipa arhitectului Nicoale Goga, specialist renumit al genera\u0163iei vechi de arhitec\u0163i, la restaurarea casei memoriale Constantin Joja, arhitect pasionat de restaurarea cl\u0103dirilor istorice \u015fi, potrivit Lilianei Chiaburu, singurul teoretician al arhitecturii tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti. S-a familiarizat astfel cu arhitectura tradi\u0163ional\u0103, domeniu pe care nu l-a studiat \u00een cadrul facult\u0103\u0163ii \u015fi care, potrivit ei, nici acum nu este studiat de tinerii arhitec\u0163i.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14116855\/6\/grafic-1.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nUlterior a renun\u0163at la arhitectur\u0103 \u015fi s-a angajat la revista Patriarhiei, ca redactor ce avea ca principal\u0103 activitate interviurile luate personalit\u0103\u0163ilor din lumea cultural\u0103. La \u00eenceputul anilor 2000 Lilianei Chiaburu i s-a solicitat un proiect de cas\u0103 la \u0163ar\u0103 \u00een stil tradi\u0163ional rom\u00e2nesc. De atunci, proiectele au continuat s\u0103 soseasc\u0103, ajung\u00e2nd la o ritmicitate de 3-4 proiecte anuale, concentrate \u00een zona de sud a \u0163\u0103rii. Printre acestea se afl\u0103 Casa La Dudu (comuna Ru\u015fu, Ilfov), Notariatul din Peri\u015f (Ilfov) sau Cas\u0103 la Gogeasca (Prahova).<\/p>\n
\n\u201eCaracteristicile arhitecturii rom\u00e2ne\u015fti sunt pridvorul \u015fi acoperi\u015ful \u00een patru ape, care dau greutate \u015fi a\u015faz\u0103 casa, arhitectura occidental\u0103 este arhitectura plinului, \u00een care exist\u0103 un plin, un zid cu goluri, acela care poate fi decorat. Noi nu avem un plin, avem un gol cu un ritm de st\u00e2lpi, este singura arhitectur\u0103 vernacular\u0103 din Europa care are caracteristicile arhitecturii clasice prin ritm, propor\u0163ii\u201c, explic\u0103 Chiaburu \u00een termeni specifici c\u00e2teva caracteristici ale arhitecturii rom\u00e2ne\u015fti. Un element de culoare \u00een plus este soba, cerut\u0103 de majoritatea clien\u0163ilor ce solicit\u0103 proiecte de locuin\u0163e de arhitectur\u0103 tradi\u0163ional\u0103. \u201eSoba este \u015fi un obiect de decora\u0163iune interioar\u0103 care d\u0103 foarte mult\u0103 intimitate unei camere, \u015ftii c\u0103 de acolo vine c\u0103ldura, te sim\u0163i ca la mama acas\u0103.\u201c<\/p>\n
\n\u00cen ce prive\u015fte costurile pentru aceste proiecte, Chiaburu spune c\u0103 sunt la nivelul proiectelor de locuin\u0163e clasice. Pre\u0163ul pentru construc\u0163ia unei case porne\u015fte de la 250 euro\/mp \u015fi poate ajunge la 700 de euro, \u00eens\u0103 pre\u0163ul corect pentru proiectele pentru care nu se fac compromisuri se plaseaz\u0103 \u00een intervalul 450-500 de euro, sume care se aplic\u0103 at\u00e2t la construirea caselor obi\u015fnuite, c\u00e2t \u015fi pentru cele cu arhitectur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Contribu\u0163ia arhitectului reprezint\u0103, potrivit Lilianei Chiaburu, \u00eentre 4 \u015fi 6% din valoarea total\u0103 a investi\u0163iei \u00eentr-un proiect.<\/p>\n
\nA observat c\u0103 rom\u00e2nii sunt \u00een general deschi\u015fi la a-\u015fi construi arhitectur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00eens\u0103 costurile aduse de detaliile acestui stil \u015fi gradul de implicare a arhitectului \u00eei determin\u0103 deseori s\u0103 aleag\u0103 variantele clasice. \u201eCei care doresc o locuin\u0163\u0103 \u00een stil tradi\u0163ional sunt persoane care au tr\u0103it \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi au v\u0103zut c\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri acest tip de arhitectur\u0103 este foarte apreciat\u0103 \u015fi cultivat\u0103, au v\u0103zut c\u0103 este un semn de noble\u0163e s\u0103 ai o cas\u0103 cu arhitectur\u0103 tradi\u0163ional\u0103 \u015fi sunt \u00een general persoane care se simt foarte confortabil \u00een pielea lor, cu venituri medii\u201c, este profilul pe care \u00eel contureaz\u0103 Liliana Chiaburu persoanelor care \u00ee\u015fi construiesc locuin\u0163e tradi\u0163ionale.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eS-a \u00eent\u00e2mplat ceva cu gastronomia rom\u00e2neasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivelul anului 1945, dup\u0103 care lucrurile au intrat \u00eentr-o zon\u0103 gri, \u00een care am fost guverna\u0163i de stilul cantinelor muncitore\u015fti\u201c, explic\u0103 Alexandru Consulea, unul dintre primii rom\u00e2ni care au v\u0103zut poten\u0163ialul gastronomiei autohtone \u015fi a pus bazele restaurantului cu specific rom\u00e2nesc Zexe \u00een 1998.<\/p>\n
\n\u00cen prezent, afacerea sa este format\u0103 din Zahanaua Gastronomic\u0103 Zexe, considerat\u0103 un reper al gastronomiei rom\u00e2ne\u015fti din Capital\u0103, o mic\u0103 unitate de produc\u0163ie de produse din carne, un salon de evenimente, c\u00e2t \u015fi o parte de livr\u0103ri de pr\u0103jituri fran\u0163uze\u015fti. Anul trecut a \u00eenregistrat cu acestea venituri de 1,3 milioane de euro, iar estim\u0103rile pentru anul acesta sunt optimiste, antreprenorul viz\u00e2nd \u0163inta de 2 milioane de euro. Le are al\u0103turi pe so\u0163ia sa, Amalia Consulea, chef-ul care creeaz\u0103 re\u0163etele din restaurantul Zexe \u00eenc\u0103 de la 19 ani, c\u00e2t \u015fi pe fiica Anamaria Consulea, care a studiat la Paris tainele cofeturilor fran\u0163uze\u015fti.<\/p>\n
\nConsulea poveste\u015fte cum, imediat dup\u0103 Revolu\u0163ie, perioad\u0103 c\u00e2nd oportunit\u0103\u0163ile de afaceri existau din plin, pu\u0163ini s-au orientat spre gastronomie \u015fi pe partea de restaura\u0163ie a gastronomiei rom\u00e2ne\u015fti. \u201e\u00cen anii \u201990 au ap\u0103rut patru operatori care au v\u0103zut lucrurile altfel: Jari\u015ftea, Casa Bana, primul Zexe, c\u00e2t \u015fi primul La Mama\u201c, explic\u0103 el ini\u0163iativele din perioada aceea. Dup\u0103 \u015fase luni de la deschiderea restaurantului Zexe a ajuns la peste 200 de clien\u0163i zilnic, dar dup\u0103 patru ani de func\u0163ionare au fost nevoi\u0163i s\u0103 renun\u0163e la spa\u0163iul ini\u0163ial. A urmat o scurt\u0103 tranzi\u0163ie prin buc\u0103t\u0103ria ungureasc\u0103, iar \u00een 2005 un alt restaurant, pe care l-au transformt \u00een salon de evenimente \u015fi care func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi acum.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14116855\/3\/zexe-zahana-foto-aurel-virlan-origsize1-110-copy-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\n\u00cen septembrie 2009 s-au mutat \u00eentr-un alt spa\u0163iu, o cas\u0103 \u00een stil arhitectural tradi\u0163ional \u015fi au pus bazele unui concept nou, dar de inspira\u0163ie veche: zahanaua. \u201eNu propunem o zahana a\u015fa cum era definit\u0103 la sf\u00e2r\u015fit de secol XIX, drept un punct \u00een care se g\u0103teau resturi \u015fi organe de animale \u00een fa\u0163a restaurantelor sau gr\u0103tare de carne, pe vremea lui Ceau\u015fescu, ci ne-am propus s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic \u00een 1945 \u015fi c\u0103 istoria \u015fi-a urmat cursul: cum ar fi ar\u0103tat o zahana \u00een 2009, dac\u0103 str\u0103bunicul meu o f\u0103cea \u00een 1900, o lua bunicul, i-o d\u0103dea lui tata, iar tata mi-o d\u0103dea mie\u201c, explic\u0103 antreprenorul modul cum au ales s\u0103 reinterpreze termenul.<\/p>\n
\nDup\u0103 doi ani a extins restaurantul incluz\u00e2nd \u00een extindere \u015fi o teras\u0103 acoperit\u0103, \u00een urma unei investi\u0163ii ce s-a ridicat la 350.000 de euro, \u00een aceast\u0103 sum\u0103 nefiind inclus\u0103 \u015fi colec\u0163ia personal\u0103 de obiecte vechi \u015fi tablouri rom\u00e2ne\u015fti aflate \u00een restaurant. Valoarea bonului mediu pentru preparate din \u201eCiclul m\u00e2nc\u0103ri uitate\u201c \u015fi \u201eCiclul m\u00e2nc\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti pe cale de apari\u0163ie\u201c, dup\u0103 cum sunt numite dou\u0103 sec\u0163iuni din meniul restaurantului, este de 121 de lei, cu 10-15% mai sc\u0103zut pe durata pr\u00e2nzului.<\/p>\n
\n\u00cen 2009 au pus bazele unei mici fabrici de produc\u0163ie de produse din carne, parte din ele folosite \u00een restaurant, parte prezente \u00een 25 de magazine Mega Image, iar altele \u00eentr-un col\u0163 dedicat din Pia\u0163a Obor. \u201eDeocamdat\u0103 afacerea Zexe Mezeluri este o extensie a restaurantului. Avem un spa\u0163iu \u00een Obor \u00een care proprietarul gestioneaz\u0103 spa\u0163iul \u015fi care vinde mai bine dec\u00e2t toate Mega-urile.\u201c Demersul lui Consulea de propagare a re\u0163etelor rom\u00e2ne\u015fti nu se rezum\u0103 \u00eens\u0103 la afacerea Zexe. \u00cen urm\u0103 cu aproximativ doi ani a \u00eenfiin\u0163at Asocia\u0163ia Gastronomic\u0103 cu scopul de a redefini gastronomia rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n
\n\u201eDou\u0103 angajate din cadrul asocia\u0163iei \u00ee\u015fi petrec timpul prin biblioteci \u015fi adun\u0103 materiale legate de gastronomia rom\u00e2neasc\u0103, o parte nu au fost publicate niciodat\u0103, altele nu au fost publicate de peste 100 de ani, semn c\u0103 gastronomia rom\u00e2neasc\u0103 exist\u0103\u201c, descrie el o parte din activitatea asocia\u0163iei. Printre planurile de dezvoltare viitoare se num\u0103r\u0103 inaugurarea unei cherhanale, Zexe \u2013 Cherhanaua gastronomic\u0103, \u00een urm\u0103toarele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, iar, pe termen mai lung, dezvoltarea unui restaurant gastronomic cu specific rom\u00e2nesc, creat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se \u00eenscrie la lupta pentru stelele Michelin, dar \u015fi un Zexe de cartier, cu meniu simplificat, ce ar urma s\u0103 concureze cu celelalte re\u0163ele de restaurante de pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201e\u00centre pere\u0163ii abatorului cu iz habsburgic construit \u00eenc\u0103 din timpul \u00cemp\u0103ratului Franz Iosef \u00een anul 1815 am adus la via\u0163\u0103 re\u0163etele mo\u015ftenite de la Mo\u015f Toader \u015fi am dat gust buc\u0103\u0163ilor de carne\u201c, descriu \u00eentr-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu \u00eenceputurile firmei ANDELVERO (dup\u0103 numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia \u015fi Veronica), \u00een anul 1997, ca o continuare a tradi\u0163iei de m\u0103celari transmise din str\u0103mo\u015fi.<\/p>\n
\nDe la m\u0103cel\u0103ria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de produc\u0163ie, trei magazine La Baciu, \u00een C\u00e2mpulung Moldovenesc, Vatra Dornei \u015fi Bucure\u015fti, pe calea Floreasca, c\u00e2t \u015fi o pensiune axat\u0103 pe promovarea tradi\u0163iilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro.<\/p>\n
\nDe la unitatea de produc\u0163ie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins \u00een 1998 cu primul magazin la Baciu, \u00een C\u00e2mpulung Moldovenesc, iar \u00een perioada urm\u0103toare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, dup\u0103 re\u0163ete bucovinene vechi. A urmat o serie de particip\u0103ri la t\u00e2rguri tradi\u0163ionale organizate \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate care le-au confirmat faptul c\u0103 exist\u0103 cerere pentru produsele lor, chiar \u015fi \u00een Capital\u0103.<\/p>\n
\n\u201eSuccesul a venit dup\u0103 ce am invitat bucure\u015ftenii s\u0103 ne guste produsele. La t\u00e2rgurile din Pia\u0163a Amzei \u015fi Muzeul \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n am fost primi\u0163i cu bra\u0163ele deschise \u015fi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capital\u0103\u201c, explic\u0103 Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis s\u0103 se extind\u0103 \u00een Bucure\u015fti. \u00cen 2008 au lansat primul magazin de produse tradi\u0163ionale din \u0163ar\u0103, \u00een care se g\u0103sesc costi\u0163a h\u0103tuit\u0103, chi\u015fca tradi\u0163ional\u0103 \u015fi c\u00e2rna\u0163ii din busuioc, dar \u015fi zacusca de hribi, dulce\u0163uri de afine \u015fi meri\u015foare \u015fi alte specialit\u0103\u0163i din \u201ec\u0103mara bunicii\u201c. \u201eAm c\u0103utat o zon\u0103 central\u0103, aproape de clien\u0163ii pe care i-am avut \u00een planuri\u201c, explic\u0103 Delia Baciu modul cum produsele tradi\u0163ionale \u015fi-au g\u0103sit locul \u00een zona Floreasca, caracterizat\u0103 de locuitori cu venituri peste medie \u015fi cl\u0103diri de birouri.<\/p>\n
\nDelia Baciu vorbe\u015fte despre clien\u0163ii lor ca despre oameni care vor s\u0103 \u015ftie ce m\u0103n\u00e2nc\u0103, sunt curio\u015fi s\u0103 afle re\u0163eta \u015fi povestea ingredientelor, c\u00e2t \u015fi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozit\u0103\u0163i, s-au extins \u00een 2012 \u015fi \u00een zona serviciilor cu un concept de pensiune care \u00eembin\u0103 tradi\u0163ia bucovinean\u0103 cu atrac\u0163iile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu \u00eentins pe 10.000 de metri p\u0103tra\u0163i. \u201eOaspe\u0163ii de la pensiune sunt \u00een mare parte clien\u0163ii de la magazin care vor s\u0103 se bucure de tradi\u0163ie, de natur\u0103 \u015fi de alimenta\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103.\u201c<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14116855\/4\/caseta.jpg\")
<\/a><\/p>\n