\nEtnologii spun c\u0103 “Statu’ la vase” este un str\u0103vechi obicei, unic \u00een \u0163ar\u0103, ce reune\u015fte at\u00e2t s\u0103rb\u0103toarea \u00eentemeierii unei familii, c\u00e2t \u015fi pe cea a \u00cenvierii Domnului.<\/p>\n
\nDirectorul Centrului de Cultur\u0103 “Augustin Bena” din Alba, Daniela Floroian, afirm\u0103 c\u0103 obiceiul este din perioada precre\u015ftin\u0103, \u00eens\u0103 a fost preluat \u00een timp de Biseric\u0103 \u015fi transformat \u00eentr-un obicei cre\u015ftin.<\/p>\n
\n“\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, de la apari\u0163ia lui \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, un obicei la origine p\u0103g\u00e2n a str\u0103b\u0103tut veacurile, a fost adoptat de Biseric\u0103 \u015fi a fost transformat \u00eentr-un obicei cre\u015ftin, dar semnifica\u0163ia sa ini\u0163ial\u0103 s-a p\u0103strat nealterat\u0103, aceast\u0103 semnifica\u0163ie fiind uniunea comunit\u0103\u0163ii \u00een jurul noului cuplu pentru a-l sprijini s\u0103 intre \u00een via\u0163\u0103. Un grup de speciali\u015fti de la Centrul de Cultur\u0103 \u00abAugustin Bena\u00bb din Alba l-au valorificat \u015fi l-au readus \u00een actualitatea satului \u00een anul 2008, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe \u015fi al Prim\u0103riei din \u015eugag. De atunci, obiceiul se practic\u0103 din nou f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere”, explic\u0103 Daniela Flororian.<\/p>\n
\nUnul dintre cei care au cules informa\u0163ii \u015fi dovezi istorice despre acest obicei pentru a-l putea re\u00eenvia este Marius Moga, tat\u0103l compozitorului Marius Moga, care \u00ee\u015fi are originile la \u015eugag. <\/strong>Moga senior este angajat al Centrului de Cultur\u0103 “Augustin Bena” \u015fi poveste\u015fte c\u0103 obiceiul a fost re\u00eenviat cu greu deoarece tinerii considerau c\u0103 “e ru\u015finos” s\u0103 mai participe la o asemenea tradi\u0163ie.<\/p>\n \n“Am copil\u0103rit toate vacan\u0163ele la \u015eugag \u015fi noi, copiii, le numeam atunci \u00abmiresele\u00bb. Eram foarte ferici\u0163i s\u0103 vedem acest obicei \u015fi mai ales tinerii \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costumele populare(\u2026) Dup\u0103 Revolu\u0163ie, obiceiul a fost \u00eentrerupt pentru c\u0103 tinerilor le era ru\u015fine s\u0103 mai participe la \u00abStatu’ la vase\u00bb. La \u015eugag sunt foarte m\u00e2ndri oamenii \u015fi \u00eemi spuneau: \u00abCum s\u0103 stea ei acolo la poman\u0103?\u00bb. A fost extrem de greu s\u0103 \u00eei fac s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 semnifica\u0163ia adev\u0103rat\u0103 a obiceiului”, poveste\u015fte Moga.<\/p>\n \nEl spune c\u0103 obiceiul se leag\u0103 de specificul comunit\u0103\u0163ii de oieri, \u00een activitatea de oierit vasele fiind extrem de importante. \u00cen vechime, tinerii c\u0103s\u0103tori\u0163i primeau vase de lut pentru gospod\u0103rie, iar \u00een timp obiceiul a evoluat \u015fi cadourile constau \u00een vase de sticl\u0103, por\u0163elan sau inox.<\/p>\n \nMarius Moga poveste\u015fte c\u0103 \u00eenainte de 1989, cu doar c\u00e2\u0163iva ani \u00eenainte de a fi \u00eentrerupt obiceiul, familiile care “st\u0103teau la vase” ajunseser\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 chiar \u015fi ma\u015fini de sp\u0103lat, foarte rare \u00een acea perioad\u0103, fabricate la uzina din Cugir. <\/strong>Oamenii din \u015eugag se \u00eentreceau s\u0103 ofere tinerelor familii cadouri c\u00e2t mai scumpe, precum ma\u015finile de sp\u0103lat, care trebuiau aduse cu greu \u00een curtea bisericii, unde avea loc obiceiul.<\/p>\n \n\u00cen prezent, Marius Moga este considerat “sufletul” obiceiului “Statu’ la vase”, care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een lunea Pa\u015ftelui la \u015eugag, iar \u00een fiecare an el se \u00eembrac\u0103 \u00eentr-un costum vechi ciob\u0103nesc \u015fi conduce ceremonia organizat\u0103 de localnici.<\/p>\n \n“Obiceiul este acum a\u015fteptat de \u00eentreaga comunitate, dar mai ales de tinerii care s-au c\u0103s\u0103torit \u00een ultimul an. Este momentul \u00een care sunt din nou \u00een centrul comunit\u0103\u0163ii, sunt felicita\u0163i \u015fi, la fel ca la nunt\u0103, parc\u0103 ar fi \u00abregele \u015fi regina\u00bb comunit\u0103\u0163ii”, spune Marius Moga senior.<\/p>\n \n <\/p>\n \nGospod\u0103riile \u015fug\u0103jenilor, preg\u0103tite pentru s\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftelui, conform tradi\u0163iei<\/strong><\/span><\/p>\n \nObiceiul “Statu’ la vase” de la \u015eugag se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een lunea Pa\u015ftelui, \u00eens\u0103 tradi\u0163ia presupune o \u00eentreag\u0103 preg\u0103tire a gospod\u0103riei \u015fi a celor care particip\u0103 la ceremonie \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na dinaintea s\u0103rb\u0103torii.<\/p>\n \nDirectorul Centrului de Cultur\u0103 “Augustin Bena”, Daniela Floroian, spune c\u0103 \u00een acest an vor “sta la vase” \u015fapte familii tinere care s-au c\u0103s\u0103torit \u00een ultimul an \u00een \u015eugag.<\/p>\n \n“Tradi\u0163ia spune c\u0103 \u00een a doua zi de Pa\u015fte trebuie s\u0103 se adune \u00een curtea bisericii \u015fi s\u0103 ia parte la un mare osp\u0103\u0163 \u00eenchinat vie\u0163ii de familie. E un moment cu totul deosebit, celebr\u00e2ndu-se \u00eens\u0103\u015fi starea de bine, de mul\u0163umire, din s\u00e2nul familiei. <\/strong>Preg\u0103tirea pentru ie\u015firea la \u00abStatu’ la vase\u00bb \u00een lunea Pa\u015ftelui \u00eencepe odat\u0103 cu intrarea \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, \u00eentreaga comunitate intr\u0103 \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na cur\u0103\u0163eniei caselor, gospod\u0103riilor, trece la purificarea ve\u015fmintelor, dar \u015fi la purificarea sufleteasc\u0103 pentru a \u00eent\u00e2mpina cum se cuvine \u00eent\u00e2lnirea cu Dumnezeu”, explic\u0103 Floroian.<\/p>\n \nAstfel, \u00een fiecare gospod\u0103rie mai \u00eent\u00e2i sunt scoase din lada de zestre, cur\u0103\u0163ate, c\u0103lcate \u015fi preg\u0103tite pentru s\u0103rb\u0103toare frumoasele costume \u015fug\u0103jene cu care mirii \u015fi miresele de peste an urmeaz\u0103 a se \u00eembr\u0103ca \u00een lunea Pa\u015ftelui. Ulterior, \u00een Miercurea Mare, al\u0103turi de al\u0163i membri din comunitate, alaiul de tineri se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre biseric\u0103, fiecare din ei duc\u00e2nd ca dar vase, ce urmeaz\u0103 a fi donate bisericii. B\u0103tr\u00e2nii satului spun c\u0103, \u00een vechime, obiceiul presupunea ca vasele donate bisericii s\u0103 fie sfin\u0163ite \u015fi apoi d\u0103ruite familiilor mai s\u0103race, \u00een noaptea de \u00cenviere. \u00cen Joia Mare treburile gospod\u0103re\u015fti sunt oprite \u015fi reluate apoi \u00een Vinerea Mare sau a Patimilor, c\u00e2nd, dup\u0103 venirea de la biseric\u0103, \u00een fiecare gospod\u0103rie se trece la ro\u015fitul ou\u0103lor.<\/p>\n \n\u00cen zona \u015eugag, ou\u0103le nu se \u00eencondeiaz\u0103, ci sunt vopsite cu foi de ceap\u0103, ultimii ani aduc\u00e2nd ca noutate \u015fi modele realizate cu ajutorul diferitelor frunze de arbori sau buruieni din zon\u0103.<\/strong> De asemenea, exist\u0103 o slujb\u0103 special\u0103 de sfin\u0163ire a ou\u0103lor ro\u015fii, care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een Vinerea Mare, la amiaz\u0103. O caracteristic\u0103 a zonei este faptul c\u0103 slujbele religioase din aceast\u0103 perioad\u0103 au loc \u00een miezul zilei, deoarece \u015eugagul este un sat de munte, \u00een care gospod\u0103riile sunt r\u0103sfirate pe o mare suprafa\u0163\u0103.<\/p>\n \n“\u00cen S\u00e2mb\u0103ta Mare, p\u00e2n\u0103 la ora pr\u00e2nzului, gospodinele trezite cu noaptea \u00een cap preg\u0103tesc cele necesare mesei tradi\u0163ionale de Pa\u015fte: ou\u0103 ro\u015fii, cozonaci, p\u00e2ine, preparate din miel. Cuplurile de tineri c\u0103s\u0103tori\u0163i \u00een anul pascal ce tocmai se \u00eencheie preg\u0103tesc \u00een plus colacii pentru \u00abStatu’ la vase\u00bb. Ace\u015ftia sunt ni\u015fte colaci ritualici, \u00een num\u0103r de cinci – patru mai mici \u015fi unul mai mare. Se fac din acela\u015fi aluat ca \u015fi colacii tradi\u0163ionali, doar c\u0103 aluatul este unul dulce, de obicei \u00eendulcit cu miere. Colacii au o \u00eempletitur\u0103 special\u0103 care permite a\u015fezarea \u00een mijlocul lor a unui ou ro\u015fu”, spune Daniela Floroian.<\/p>\n \nSlujba de \u00cenviere se desf\u0103\u015foar\u0103, la \u015eugag, duminica diminea\u0163\u0103, iar \u00een timpul zilei familiile se reunesc \u00een jurul mesei de Pa\u015fte, m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi petrec \u00eempreun\u0103 p\u00e2n\u0103 seara t\u00e2rziu. Tinerii se adun\u0103 \u00eentr-un loc dinainte stabilit pentru diverse jocuri, \u00een timp ce b\u0103tr\u00e2nii stau la taifas.<\/p>\n \nTradi\u0163iile populare spun c\u0103 \u00een ziua de Pa\u015fte nu se doarme, iar membrii familiei nu trebuie s\u0103 se certe \u00eentre ei pentru a fi armonie tot anul.<\/p>\n \n <\/p>\n \n“Statu’ la vase”, obicei de celebrare a tinerelor familii<\/strong><\/span><\/p>\n \n\u00cen lunea Pa\u015ftelui, obiceiul “Statului la vase” \u00eencepe cu o parad\u0103 la care particip\u0103 cuplurile tinere c\u0103s\u0103torite \u00een ultimul an, acestea venind spre biserica din sat \u00eembr\u0103cate \u00een costume populare. Pe drum, tinerii atrag privirile prin \u0163inuta \u015fi veselia lor, fiind \u00eent\u00e2mpina\u0163i de ceilal\u0163i membri ai comunit\u0103\u0163ii sau de simpli trec\u0103tori prin \u015eugag cu ur\u0103ri de bine \u015fi longevitate \u00een cuplu.<\/p>\n \n“\u00cen timp ce \u00een biseric\u0103 are loc slujba religioas\u0103 din lunea Pa\u015ftelui, tradi\u0163ia cere ca tinerii c\u0103s\u0103tori\u0163i \u00een anul pascal ce tocmai s-a \u00eencheiat s\u0103 se adune \u00een curtea bisericii, unde la finalul slujbei, preotul le va da binecuv\u00e2ntarea pentru via\u0163a de familie \u00een care tocmai au intrat.<\/strong> Pentru \u00abStatu’ la vase\u00bb fiecare t\u00e2n\u0103r\u0103 familie are rezervat\u0103 \u00een curtea bisericii o mas\u0103 pe care o \u00eempodobe\u015fte c\u00e2t mai frumos cu putin\u0163\u0103, dar \u0163in\u00e2nd cu sfin\u0163enie cont de ritualul s\u0103rb\u0103torii. Exist\u0103 \u00een ritualul acestei s\u0103rb\u0103tori dou\u0103 constante, dou\u0103 cifre simbol – cifra patru \u015fi cifra doi”, explic\u0103 Floroian.<\/p>\n \nAstfel, \u00een preg\u0103tirea mesei din curtea bisericii cifra patru este cifra simbol, care din spusele oamenilor ar \u00eensemna comuniunea care se creeaz\u0103 \u00eentre tinerii c\u0103s\u0103tori\u0163i \u015fi na\u015fii lor. \u00cen mediul rural, na\u015fii joac\u0103 un rol foarte important \u00een via\u0163a noului cuplu, ei fiind considera\u0163i p\u0103rin\u0163ii spirituali ai acestuia.<\/p>\n \nMasa este preg\u0103tit\u0103 de t\u00e2n\u0103ra nevast\u0103 \u00eenainte de \u00eenceperea slujbei din biseric\u0103, \u0163in\u00e2nd cont de \u00eenc\u0103rc\u0103tura simbolic\u0103 a cifrei patru, adic\u0103 pe mas\u0103 se pun patru r\u00e2nduri de fe\u0163e de mas\u0103 \u0163esute \u00een r\u0103zboi \u00een iarna ce tocmai s-a \u00eencheiat. Dup\u0103 ce sunt a\u015fezate cu mare grij\u0103 fe\u0163ele de mas\u0103, \u00een cele patru col\u0163uri ale mesei se pun colacii ritualici de dimensiuni mai mici, iar \u00een mijlocul mesei se pune colacul cel mare. \u00cen mijlocul lor, \u00een locul preg\u0103tit special din \u00eempletitura aluatului, se pune c\u00e2te un ou ro\u015fu.<\/p>\n \nDup\u0103 aranjarea mesei, tinerele neveste a\u015faz\u0103 un adev\u0103rat festin culinar specific s\u0103rb\u0103torii de Pa\u015fte, dar \u015fi zonei etnografice a M\u0103rginimii Sibiului: cozonaci, ou\u0103 ro\u015fii, pr\u0103jituri, vin, \u0163uic\u0103 dulce. Un alt element specific este vaza cu flori, care nu lipse\u015fte de pe niciuna din mese, motivul florii \u00een cultura popular\u0103 simboliz\u00e2nd trecerea prin cele mai importante momente ale ciclului vie\u0163ii, \u00eentins de la na\u015ftere \u015fi p\u00e2n\u0103 la moarte. La tinerele familii simbolistica florii este aceea de simbol al rodirii, al aducerii copiilor pe lume, al re\u00eenvierii.<\/p>\n \nLa sf\u00e2r\u015fitul slujbei, \u00eentreaga comunitate merge \u00een curtea bisericii, unde tinerii vor primi binecuv\u00e2ntarea preo\u0163ilor. Cu acest prilej sunt sfin\u0163ite mesele \u00eembel\u015fugate, iar slujba se \u00eencheie cu \u00eendemnul f\u0103cut de preo\u0163i pentru na\u015fi de a le fi sprijin tinerilor c\u0103s\u0103tori\u0163i, de a-i \u00eendruma \u015fi sf\u0103tui la fiecare impas din via\u0163a lor, iar tinerelor familii le sunt adresate ur\u0103ri de bun\u0103stare, via\u0163\u0103 lung\u0103, fericit\u0103 \u015fi prosper\u0103.<\/p>\n \n“Dup\u0103 slujba de binecuv\u00e2ntare, rudele \u015fi prietenii sosi\u0163i \u00een curtea bisericii pentru a participa la acest obicei trec pe r\u00e2nd pe la mesele tuturor familiilor noi \u015fi \u00eenchin\u0103 c\u00e2te un pahar \u00een cinstea tinerelor familii. De asemenea, cei sosi\u0163i fac daruri tinerilor, \u00een special vase necesare \u00een gospod\u0103rie sau la strunga de oi, zona fiind una pastoral\u0103, p\u0103storitul oilor fiind aici principala ocupa\u0163ie<\/strong>. Alaiul celor care ofer\u0103 daruri \u00eencepe, dup\u0103 datin\u0103, cu na\u015ful care d\u0103ruie\u015fte tinerilor un ciub\u0103r \u015fi, la schimb, t\u00e2n\u0103ra familie \u00eei ofer\u0103 na\u015fului colacul cel mare din mijlocul mesei”, explic\u0103 Daniela Floroian.<\/p>\n \nEa spune c\u0103, pe vremuri, ciub\u0103rul era confec\u0163ionat de na\u015f, dar ast\u0103zi el este cump\u0103rat \u015fi trebuie s\u0103 fie nou \u015fi frumos \u00eencrustat \u015fi, de asemenea, este \u00eempodobit cu verdea\u0163\u0103, care simbolizeaz\u0103 re\u00eenvierea naturii, respectiv cruditatea tinerei familii ce-l prime\u015fte \u00een dar. Ciub\u0103rul are func\u0163ia ritualic\u0103 de a-i uni pe cei doi tineri, la finalul obiceiului acesta fiind folosit pentru transportul cadourilor primite de la membrii comunit\u0103\u0163ii \u015fi este purtat de t\u00e2n\u0103ra familie p\u00e2n\u0103 acas\u0103, pe jos.<\/p>\n \nAcest prag de trecere la adev\u0103rata via\u0163\u0103 de cuplu este sprijinit pentru ultima dat\u0103 de \u00eentreaga comunitate prin oferirea de cadouri, obiecte necesare \u00een gospod\u0103rie, \u00een mod special vase \u015fi \u00eentotdeauna c\u00e2te dou\u0103 obiecte de acela\u015fi fel: dou\u0103 blide, dou\u0103 linguri, dou\u0103 furculi\u0163e, dou\u0103 ulcele, doi metri de jolj, dou\u0103 oale etc.<\/strong><\/p>\n \n“Se observ\u0103 aici c\u0103 \u00een \u00eentregul ceremonial de preg\u0103tire \u015fi desf\u0103\u015furare al obiceiului \u00abStatu’ la vase\u00bb principalul element de recuzit\u0103 este vasul. Poate c\u0103 importan\u0163a vaselor, \u00een contextul obiceiului tradi\u0163ional din zon\u0103, vine din vremuri mai \u00eendep\u0103rtate, \u015ftiut fiind din izvoarele istorice c\u0103 tracii prezen\u0163i pe aceste meleaguri, vestigiile civiliza\u0163iei lor d\u0103inuind p\u00e2n\u0103 \u00een prezent la cetatea de la C\u00e2lnic, aveau un cult deosebit pentru familie \u015fi pentru confec\u0163ionarea vaselor, fie ele ritualice, fie necesare \u00een gospod\u0103rie”, mai spune Daniela Floroian.<\/p>\n \nPotrivit etnografilor, \u00een vechime vasele folosite \u00een ceremonialul acesta erau confec\u0163ionate din lemn \u015fi lut. \u00cen prezent, vasele sunt cump\u0103rate de la v\u00e2nz\u0103torii ambulan\u0163i care, cu prilejul acestei s\u0103rb\u0103tori, umplu uli\u0163ele din vatra satului, mai ales cele mai apropiate de biseric\u0103.<\/p>\n \n\u015eugagul, comun\u0103 situat\u0103 la 30 de kilometri de Sebe\u015f, este una dintre cele mai mari \u015fi mai bogate localit\u0103\u0163i de pe Valea Sebe\u015fului, localnicii fiind cunoscu\u0163i pentru turmele mari de oi. Comuna \u015eugag este atestat\u0103 documentar \u00eenc\u0103 din anul 1575 \u015fi \u00ee\u015fi trage numele de la apele tumultoase care se scurg de pe versan\u0163ii mun\u0163ilor, denumite \u00een limbajul popular \u015fug\u0103gi.<\/p>\n \nZona V\u0103ii Sebe\u015fului, pe care Mihail Sadoveanu o denumea Valea Frumoasei, cuprinde \u00een arealul \u015eugagului rezerva\u0163ia natural\u0103 de la Luncile Prigoanei \u015fi Por\u0163ile Raiului.<\/p>\n \nComuna are o suprafa\u0163\u0103 de peste 250 de kilometri p\u0103tra\u0163i \u015fi peste 2.700 de locuitori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" “Statu’ la vase”, un obicei p\u0103g\u00e2n care ar data din vremea tracilor \u015fi care a fost adoptat ulterior de Biseric\u0103, a fost re\u00eenviat la \u015eugag, cu ajutorul autorit\u0103\u0163ilor de cultur\u0103. Desf\u0103\u015furat \u00een lunea Pa\u015ftelui, obiceiul presupune ca tinerele familii s\u0103 primeasc\u0103 obiecte pentru noua lor gospod\u0103rie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[40193,9831,40194],"class_list":["post-120568","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-obicei","tag-paste","tag-sugag"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120568","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=120568"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120568\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=120568"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=120568"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=120568"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}