{"id":12035,"date":"2008-10-28T20:00:00","date_gmt":"2008-10-28T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12035"},"modified":"2026-04-02T12:59:53","modified_gmt":"2026-04-02T12:59:53","slug":"credite-cu-dobanda-de-400","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=12035","title":{"rendered":"Credite cu dobanda de 400%"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

In City-ul londonez, dupa falimentul unor inventii financiare scapate de sub control, “se da al treilea razboi mondial”, spune Stephen Rice, directorul general al Provident Financial Romania, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Abia intors de la Londra, acolo unde isi are sediul grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte si compania romaneasca, Rice spune ca in tot acest vartej financiar, pentru IPF “business is as usual” – afacerea merge la fel ca intotdeauna. In cazul IPF, “intotdeauna” acopera un interval deloc scurt, pentru ca modelul de business pe care il folosesc – vanzarea de credite la domiciliu, pentru o nisa restransa de clienti, dar pentru care percep dobanzi uriase prin comparatie cu cele din sistemul bancar – exista de 128 de ani.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Modelul a fost testat mai intai pe piata britanica, iar in urma cu mai bine de zece ani au inceput sa il exporte pe alte piete, in principal din centrul si estul Europei. Mergand pe cai batatorite de atata vreme, spune Rice, pe un model de afaceri relativ simplu si standardizat in toate pietele in care sunt prezenti, britanicii nu par sa se teama prea mult de efectele pe care le va avea criza financiara asupra lor. “In perioadele precedente de recesiune, afacerea noastra a mers foarte bine”, enunta Rice un argument istoric. Argument pe care il dubleaza cu unul ceva mai pragmatic: din liniile de finantare semnate deja – una in valoare de 600 de milioane de lire, deschisa pana in primavara anului 2010 (din care la sfarsitul lunii iunie 2008 mai erau disponibili circa 243,2 milioane de lire) si o alta de 410 milioane de lire pana in octombrie 2011 – grupul are o pozitie “confortabila”. La nivelul fiecarei tari in care activeaza, sursa finantarilor pentru creditele acordate este preponderent locala, alaturi de cele atrase de la grup, spune Rice; “scopul nostru final pe toate pietele pe care evoluam este sa ajungem sa ne finantam total din piata respectiva”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Asa se face ca in Romania (“unde probabil ca vor exista cateva efecte indirecte ale crizei financiare mondiale, dar de riscul unei recesiuni e prea mult sa vorbim”), planurile initiale de extindere nu se vor schimba cu nimic. Ba mai mult, sustine britanicul, ce lucreaza pentru companie de 30 de ani si a venit in Romania dupa ce a condus operatiunile din Polonia si mai apoi din Slovacia – in vreme de criza, cand bancile strang surubul la creditare, ar fi chiar loc de o crestere mai agresiva. Surubul imprumuturilor de consum a inceput sa se stranga deja destul de serios pe piata bancara, pe de o parte din cauza noilor conditii de creditare impuse de banca centrala, dar si din cauza atentiei mai mari pe care o dau bancherii riscului de neplata. <\/span><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Astfel ca, daca in februarie creditul de consum inregistra o majorare anuala de circa 80%, pana in vara ritmul de crestere a incetinit constant. In august, cresterea a fost de doar 52%, potrivit statisticilor BNR, pana la un sold total de 68,5 miliarde de lei (circa 19 miliarde de euro).<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru Provident Financial, reticenta bancherilor de a mai da cu aceeasi larghete finantari pentru consum e un avantaj neasteptat, ce vine sa completeze planurile de expansiune deja creionate intr-un moment de cotitura pentru companie. De la lansare, in 2006, si pana la jumatatea lui 2007, afacerea din Romania a functionat ca proiect pilot, faza in care investitiile in extindere sunt reduse; anul trecut, spre exemplu, au totalizat circa 2 milioane de lire (2,57 milioane de euro), dar pentru 2008 investitiile urca spre 11 milioane de euro. Cea mai mare parte a investitiei a mers spre dezvoltarea infrastructurii de vanzare, ce include in prezent 16 sucursale si alte 27 de puncte de lucru. “In prima etapa a trebuit sa demonstram ca avem un business in Romania”, spune directorul general al companiei, mai ales ca pe piata de aici modelul de business propus de ei era unic la vremea lansarii. Intre timp, la finele lui 2007, au intrat pe piata si cehii de la Profi Credit, filiala locala a grupului Profireal, prezent si in Cehia, Slovacia, Polonia si Bulgaria. Specializata in acordarea de credite de mica valoare pentru clientii individuali si firmele mici, Profi Credit si-a planificat sa acorde in 2008 credite de nevoi personale de 13 milioane de lei, urmand sa ajunga la 31 de milioane de lei in 2009 si 55 de milioane de lei in 2010. Si modelul de business al Profi se bazeaza pe colaborarea cu agenti externi, care se deplaseaza la domiciliul clientului pentru a-i vinde creditul.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Un gen similar de finantare la costuri peste nivelul mediu din piata ofera si CitiFinancial, divizia de credite de consum a Citibank, care dispune de 39 de agentii si 50 de centre de retail, dar si de o forta mobila de vanzari directe cu peste 650 de agenti. Alaturi de creditele de consum, CitiFinancial mai ofera insa si un produs de finantare cu garantii imobiliare si doua programe de carduri de credit.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru Provident, testarea pietei printr-un proiect pilot este o procedura standard pentru orice piata noua pe care se lanseaza, adauga Rice, dand ca exemplu (cel mai recent) cazul Rusiei, unde IPF a cumparat o mica banca si unde operatiunea este acum in faza de pilot. Asa s-a intamplat insa si in Polonia (prima piata pe care au intrat, in 1997), in Cehia (1997), Ungaria (2001), Slovacia (2001), Mexic (2003). “Oricate analize ai face inainte, la fata locului trebuie sa te convingi ca un model tipic britanic poate functiona pe o piata total diferita”, explica Rice. Acum, planurile de extindere vizeaza in principal piete cu populatie numeroasa; compania ar putea patrunde in Ucraina in prima jumatate a anului 2009, potrivit informatiilor prezentate in raportul interimar de la jumatatea anului, de interes mai pot fi insa si piete precum cea din India sau Brazilia.
\nCititi continuarea articolului pe pagina urmatoare<\/a> si spuneti-va parerea despre criza<\/a>.
\n<\/de><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Revenind insa la piata romaneasca, ce au de oferit britanicii si pe ce isi bazeaza asteptarile ca, dupa primii zece ani de functionare, sa stranga in portofoliu jumatate de milion de clienti, cam cat are o banca de dimensiuni mai mici? Oferta este, in esenta, cat se poate de simpla: compania furnizeaza credite de consum la domiciliu, cu valori cuprinse intre 400 si 2.000 de lei pe o perioada de maxim 39 de saptamani, in cazul clientilor cu care are o prima colaborare, si de maxim 3.000 de lei pentru cel mult 52 de saptamani, in cazul celor ce au deja un istoric. Costul imprumuturilor este consistent mai mare decat in sistemul bancar, acolo unde dobanda medie pentru un credit de consum sub un an variaza in jur de 15-16%, potrivit informatiilor BNR. La Provident, costul unui imprumut la domiciliu de 500 de lei cu o perioada de rambursare de 26 de saptamani este de 251 de lei, ceea ce echivaleaza cu o dobanda anuala efectiva de 437,5% si o suma totala ce trebuie rambursata de 751 de lei. In cazul scadentei maxime pentru clientii noi, de 39 de saptamani, costul aceluiasi imprumut este de 338,50 lei, cu o dobanda anuala efectiva de 337,31% si o suma totala de rambursat de 838,50 lei. Costul ridicat al creditelor acordate a fost, de altfel, un motiv de scepticism privind succesul unei astfel de afaceri. “In Romania, dobanzi de 100% nu mai sunt sustenabile de foarte multa vreme”, spunea in 2006 Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, notand ca in sistemul bancar dobanda medie la creditele de consum in lei pe o perioada de sase luni varia intre 14% si 20%.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Rice admite ca romanii sunt “constienti si foarte atenti la costurile creditelor pe care le iau, vor sa stie ce primesc in schimbul banilor platiti”. Cand oamenii vad initial dobanzile “poate ca au o problema”, dar apoi isi dau seama ca toate costurile sunt transparente si ca nu vor avea surpriza sa afle ulterior de vreun comision ascuns, spune englezul. Suma totala de rambursat, stabilita prin contractul initial, nu poate creste pe parcursul perioadei, nu exista comisioane pentru neplata ratelor la termen, nu se solicita garantii si nici asigurare de viata, isi lauda Rice produsele – neuitand sa aminteasca de criticile tot mai des aduse bancherilor pentru lipsa de transparenta in relatia cu clientii.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Sistemul presupune ca imprumutul sa fie acordat, si ulterior ratele sa fie colectate saptamanal, de unul dintre agentii de vanzare (in jur de 1.300 de oameni la jumatatea anului 2008) chiar de la locuinta clientului. Costul agentilor (care sunt platiti cu un comision aplicat la sumele colectate, nu la cele acordate, pentru a nu incuraja imprumuturile nesustenabile) este un cost important pentru companie. In Polonia, dupa cum arata o prezentare pentru investitori a managementului de acolo, la un credit de circa 395 de euro pentru o perioada de 52 de saptamani (cu o suma totala de rambursat de aproape 700 de euro) “serviciul la domiciliu” costa in jur de 185 de euro. Agentii de vanzare sunt, pe de alta parte, si o buna veriga in monitorizarea si verificarea clientilor noi. Chiar daca nu ei sunt cei ce iau decizia de a acorda sau nu un credit, informatiile pe care le colecteaza de la clienti sunt de mare valoare in sistemul de evaluare. “Daca cineva iti spune la telefon ca are un singur copil, iar apoi tu mergi la el acasa si descoperi trei perechi de incaltari de marimi diferite, agentul isi poate da seama ca ceva nu este in regula”, nota intr-un interviu acordat International Herald Tribune Balazs Pap, aflat la conducerea IPF din Polonia.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Tot la capitolul costuri intra si costul riscului, mai ridicat decat al produselor similare acordate de bancile comerciale obisnuite; avand ca tinta persoanele cu venituri medii (venitul lunar minim disponibil acceptat este de 270 de lei per solicitant si de 540 de lei per familie), britanicii stiu ca pot aparea probleme la incasarea ratelor la timp. Clientii provin in principal din randul muncitorilor, dar si al doctorilor, al profesorilor. Pensionarii, pe de alta parte, reprezinta circa 10% din baza totala de clienti romani. “Refuzam aproximativ 50% din solicitari, pentru ca nu se incadreaza cerintelor pe care le avem, in principal la nivel de venituri”, sustine Rice. Daca apar, intarzierile la plata ratelor nu sunt taxate suplimentar, pentru ca in costul initial al creditului este inclusa deja o cota destinata sa acopere astfel de incidente.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Intarzierile pe care le acceptam la plata depind de situatia individuala a fiecarui client”, sustine Rice, adaugand ca este important sa se faca distinctia intre clientii care nu vor pur si simplu sa plateasca (si care sunt transferati in ultima instanta departamentului de recuperare a debitelor) si cei care au o problema reala (caz in care “ii asteptam cat este nevoie ca sa isi depaseasca problema”). Una peste alta, pana in prezent Romania pare a fi campioana la calitatea portofoliului, “mai buna decat in alte tari aflate in acelasi stadiu de dezvoltare, cum este Mexicul”. Pe pietele mature, adauga directorul Provident, ponderea creditelor neperformante nu depaseste 10% din valoa\u00adrea creantelor de incasat. Pe de alta parte, noteaza raportul IPF de la jumatatea anului, volumul de credite aflate in obser\u00advatie (la care clientul a ratat plata a mai mult de o rata saptamanala in decurs de 12 saptamani consecutive, dar care se mai pot recupera ulterior) este de circa 21,9% din venituri.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Romania este insa o tara in care istoricul companiei este inca foarte scurt si nici baza de clienti nu se apropie de cea din alte piete mai mature. Portofoliul de clienti includea, la jumatatea anului, circa 50.000 de clienti, comparativ cu Polonia, unde sucursala locala a grupului avea la sfarsitul anului trecut peste 870.000, cu Cehia, unde erau circa 270.000, sau Ungaria, care numara la aceeasi data in jur de 320.000. Pe de alta parte, infrastructura de vanzare acopera doar in jur de 70% din populatia urbana, urmand ca pana in 2010 acoperirea sa fie totala. La fel ca si majoritatea bancherilor ce au ales sa isi plaseze sucursalele aproape exclusiv in marile orase, nici Provident nu se aventureaza prea mult spre zonele rurale. De vina ar fi, spune Rice, chiar modelul de business, “pentru ca unele din aceste zone sunt prea indepartate, iar reprezentantii nostri nu au cum sa ajunga la casele de acolo saptamanal”.
\nPana una-alta, Rice se asteapta ca pentru compania lui sa urmeze o perioada foarte incarcata: “In genere, finalul de an este cel mai aglomerat din punctul de vedere al vanzarilor”. Mai ales ca, intr-o perioada tulbure in care toti bancherii calculeaza de doua ori inainte de a mai acorda clientilor un credit de consum, bri\u00adtanicii fac nota dis\u00adcordanta, printr-o campanie media extrem de agresiva. Vanzatoarea care le inmaneaza un teanc de bani clientilor chinuiti de grija de a inlocui cuptorul cu microunde defect sau garderoba copii\u00adlor anima deja de ceva vreme pauzele publi\u00adci\u00adtare de la televiziune. “Pana acum nu am facut reclama la TV, pentru ca nu aveam acoperirea teritoriala necesara pentru a jus\u00adtifica o astfel de campanie”; pe masura ce acoperirea teritoriala a inceput sa justifice insa investitiile, promovarea in media a inceput sa aiba sens, mai ales ca, subliniaza Rice, “in Romania toata lumea se uita la televizor”.<\/p>\n
\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Pariul din Est<\/a><\/div>\n
Unde se duc banii<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Primiti cu scepticism pe piata romaneasca din cauza dobanzilor extrem de ridicate la creditele pe care le acorda, britanicii de la Provident Financial spun la mai bine de doi ani de la lansare ca o duc bine si ca actuala criza a finantarilor le va spori si mai mult castigurile. Unde este paradoxul?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[485,187,7631,10991],"class_list":["post-12035","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-credite","tag-dobanzi","tag-imprumuturi","tag-provident-financial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12035"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12035\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32769,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12035\/revisions\/32769"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}