![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/14105138\/3\/deschidere.jpg?height=473&width=630\")
<\/p>\n\n<\/p>\n
\n \u201cC\u00e2nd am intrat eu \u00een domeniul vinului erau foarte pu\u0163ine femei, acum interesul este \u00een cre\u015ftere\u201c, spune Aurelia Vi\u015finescu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Domeniile S\u0103h\u0103teni \u015fi este cea mai cunoscut\u0103 femeie oenolog din Rom\u00e2nia. \u00cen plus, pe ansamblu, num\u0103rul femeilor \u00een domeniu este \u00een cre\u015ftere, fiind prezente \u00een toate ramurile industriei vinurilor, de la laboratoare p\u00e2n\u0103 \u00een departamentele de marketing \u015fi v\u00e2nz\u0103ri. Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE, spune c\u0103 i se pare surprinz\u0103tor c\u0103 industria vinului este, \u00eenc\u0103, perceput\u0103 ca un domeniu al b\u0103rba\u0163ilor; \u201ecred c\u0103 pe ansamblu raportul este de unu la unu\u201c.<\/p>\n
\nDin punctul s\u0103u de vedere sunt argumente suficiente pentru ca lumea vinului s\u0103 fie \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 a b\u0103rba\u0163ilor \u015fi a femeilor, de vreme ce peste 70% dintre cump\u0103r\u0103torii de vin din Europa sunt femei, \u201ecel mai adesea ele aleg \u015fi la restaurant \u015fi, \u00een plus, sunt mai bune de-gust\u0103toare dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii pentru c\u0103 au gustul \u015fi mirosul mai fine\u201c. Iar num\u0103rul mare al doamnelor din domeniul vinului nu face dec\u00e2t s\u0103 confirme, arat\u0103 Mihaela Tyrel de Poix, c\u0103 \u201eeste un domeniu la fel de potrivit pentru femei \u015fi pentru b\u0103rba\u0163i. \u015ei nici nu suntem \u00een competi\u0163ie\u201c.<\/p>\n
\nCre\u015fterea num\u0103rului de femei implicate \u00een acest domeniu este \u00eens\u0103 un fenomen care se petrece \u00een \u00eentreaga lume. De la sf\u00e2r\u015fitul secolului XIX \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent femeile s-au implicat tot mai mult \u00een industria vinului. De la prima femeie produc\u0103tor de vin din California, Josephine Tychson, care la 31 de ani, c\u00e2nd a r\u0103mas v\u0103duv\u0103, \u015fi s-a ocupat de una singur\u0103 de plantarea viei, \u00een 1886, la actri\u0163a Lillie Langtry, care a cump\u0103rat circa 160 de hectare cu vi\u0163\u0103-de-vie \u00een 1888 pentru a face cel mai bun vin ro\u015fu sec din \u0163ar\u0103 la Claire Thevenot, care a c\u00e2\u015ftigat concursuri de somelier, este o \u00eentreag\u0103 poveste.<\/p>\n
\nZona somelierilor era rezervat\u0103 aproape exclusiv b\u0103rba\u0163ilor, cel pu\u0163in \u00een Marea Britanie, p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu zece ani, c\u00e2nd nu participa nicio femeie. \u00cen c\u00e2\u0163iva ani nu numai c\u0103 num\u0103rul acestora a urcat semnificativ \u00een r\u00e2ndul concuren\u0163ilor, dar Claire Thevenot a fost declarat\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103toarea competi\u0163iei \u00een 2007.<\/p>\n
\nCu toate acestea, afacerile din domeniul vinului nu sunt facile, iar investi\u0163iile \u00een domeniu nu sunt o garan\u0163ie pen-tru profit. Dimpotriv\u0103, suma cheltuit\u0103 pentru plantarea unui hectar este de ordinul zecilor de mii de euro, iar profitul nu apare mai repede de 5-6 ani. Ba mai mult, efectul maxim al deciziilor luate acum se vor vedea pe termen lung, de 20 de ani. Care este catalizatorul care a determinat cre\u015fterea apetitului antreprenoarelor pentru acest domeniu? Pe de o parte, domeniul este \u201eextrem de interesant, frumos, provocator, po\u0163i avea \u015fansa s\u0103 performezi foarte bine, s\u0103 te afirmi, s\u0103 consturie\u015fti o carier\u0103, \u00eentr-o slujb\u0103 foarte bine pl\u0103tit\u0103 pentru oenologi, pentru c\u0103 totul se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul produsului pe care \u00eel construie\u015fti\u201c, arat\u0103 Aurelia Vi\u015finescu.<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, spune Mihaela Tyrel de Poix, \u201eactivitatea \u00eembin\u0103 foarte multe meserii. \u00cen fiecare anotimp, moment al anului, priorit\u0103\u0163ile se schimb\u0103\u201c. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pe parcursul ultimilor ani podgorenii au primit o veritabil\u0103 gur\u0103 de oxigen cu aportul de fonduri neram-bursabile ob\u0163inute pe proiecte europene pentru plantarea suprafe\u0163elor cu vi\u0163\u0103-de-vie. Domeniul a fost campionul atragerii de fonduri; \u00eenc\u0103 de la prima alocare au fost epuizate \u00een \u00eentregime, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de termenul limit\u0103.<\/p>\n
\nAstfel, \u00een ultimii ani, 232 de firme aveau ca obiect de activitate produc\u0163ia de vin, iar pia\u0163a d\u0103 semne bune pe toate planurile. \u00cen ciuda faptului c\u0103 puterea de cump\u0103rare nu d\u0103 semne clare de revenire, interesul consumatorilor pentru vinurile din segmente de pre\u0163 mediu \u015fi superior este \u00een cre\u015ftere, la fel ca \u015fi apetitul pentru vinuri ro\u015fii, seci \u015fi demiseci, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care \u00een urm\u0103 cu 20 de ani balan\u0163a \u00eenclina cov\u00e2r\u015fitor \u00een favoarea \u015fpri\u0163urilor, cu vin alb demidulce. \u00cen plus, vinurile rom\u00e2ne\u015fti c\u00e2\u015ftig\u0103 puncte importante \u015fi la capitolul imagine. \u00cen ciuda faptului c\u0103 podgoriile din Rom\u00e2nia plaseaz\u0103 \u0163ara pe locul opt \u00een lume \u00een r\u00e2ndul produc\u0103torilor, zeci de ani licoarea lui Bachus a plecat peste grani\u0163e v\u00e2ndut\u0103 la vrac. Mai nou, vinurile rom\u00e2ne\u015fti au nume din ce \u00een ce mai cunoscute: Prince \u015etirbey Tamaioasa Ro-maneasca Sec 2013 a fost enumerat de The Guardian \u00een r\u00e2ndul celor mai bune vinuri, iar dou\u0103 dintre vinurile SERVE au fost listate \u00een restaurante clasificate cu stele Michelin. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, \u00een conducerea ambelor firme sunt implicate femei. Iat\u0103 pove\u015ftile a nou\u0103 antreprenoare implicate \u00een domeniul vinului.<\/p>\n
<\/p>\n
\nMihaela Tyrel de Poix
\nproprietara\u2028Serve
\nAnul \u00eenfiin\u0163\u0103rii: 1994\u2028Cifr\u0103 de afaceri 2014: 3,5 mil. euro
\nAngaja\u0163i: 45<\/p>\n
\n\u201eV\u0103 anun\u0163 cu bucurie c\u0103 \u00eentre timp am avut confirmarea de la agentul nostru din Belgia c\u0103 suntem lista\u0163i deja \u00een dou\u0103 restaurante de o stea Michelin, cu vinul Milenium Ro\u015fu 2011 la restaurantul Marcus din Deerlijk \u015fi cu Feteasc\u0103 Neagr\u0103 Terra Romana 2012 la restaurantul Berto din Waregem\u201c, spunea Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, la doar patru ore de la discu\u0163ia cu Business Magazin.<\/p>\n
\n\u201eAmbi\u0163ia mea este s\u0103 fim lista\u0163i \u00een restaurante cu stele Michelin \u015fi cred c\u0103 acest lucru este foarte important pentru imaginea noastr\u0103\u201c, argumenta antreprenoarea. 40% din cifra de afaceri a companiei se datoreaz\u0103 exporturilor, iar antreprenoarea are ca \u0163int\u0103 s\u0103 listeze vinurile \u00een mai multe restau-rante clasificate cu stele Michelin, exist\u00e2nd discu\u0163ii avansate \u015fi pentru pia\u0163a francez\u0103. Din punctul de vedere al rentabili-t\u0103\u0163ii, exporturile nu sunt de preferat, dar Mihaela Tyrel de Poix consider\u0103 c\u0103 v\u00e2nz\u0103rile pe pia\u0163a local\u0103 \u015fi extern\u0103 se com-pleteaz\u0103, \u00een acela\u015fi mod \u00een care vinurile unei companii trebuie s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u015fi \u00een retail \u015fi \u00een horeca, chiar dac\u0103 fiecare canal are, adeseori, game dedicate. Terra Romana este o gam\u0103 destinat\u0103 canalului horeca \u015fi exportului, nu se re-g\u0103se\u015fte pe rafturile magazinelor de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, \u00een vreme ce Vinul Cavalerului, \u201ecel mai vechi brand privat de dup\u0103 revolu\u0163ie, din 1994, se adreseaz\u0103 \u00een principal retailului\u201c.<\/p>\n
\nCu toate acestea, \u00een ciuda unei istorii de peste 20 de ani, cheltuielile cu promovarea joac\u0103 un rol important: \u201eInvestim mai mult \u00een pia\u0163a local\u0103 dec\u00e2t \u00een export, dar nu se poate una f\u0103r\u0103 alta\u201c, spune proprietara SERVE. Din v\u00e2nz\u0103rile locale 20% sunt adjudecate de retail, iar diferen\u0163a se vinde \u00een spa\u0163iile horeca. Compania a realizat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de 3,5 milioane de euro, \u00een u\u015foar\u0103 cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 2013, iar Mihaela Tyrel de Poix spune c\u0103 \u00een acest domeniu nu exist\u0103 varia\u0163ii spectaculoase ale \u00eencas\u0103rilor, pentru c\u0103 v\u00e2nz\u0103rile sunt dimensionate \u00een func\u0163ie de produc\u0163ie. Compania are 45 de angaja\u0163i \u015fi 110 hectare de vi\u0163\u0103-de-vie, din care 56 de hectare se afl\u0103 \u00een zona Dobrogei \u015fi 54 sunt plasate \u00een Ceptura, \u00een Dealu Mare. Canada este principala \u0163ar\u0103 \u00een care sunt exportate vinurile produse de SERVE, alte pie\u0163e fiind SUA, Japonia, Belgia \u015fi Germania. \u00cen afar\u0103 de zonele viticole de\u0163inute \u00een Rom\u00e2nia, proprietarii SERVE mai de\u0163in aproximativ 45 de hectare \u00een Corsica (Fran\u0163a), unde circa 95% din produc\u0163ia ob\u0163inut\u0103 se comercializeaz\u0103 local.<\/p>\n
\nDe forma\u0163ie inginer, Mihaela Tyrel de Poix poveste\u015fte c\u0103 a ajuns \u00een domeniul vinului \u201eabsolut \u00eent\u00e2mpl\u0103tor\u201c. A \u00eenceput s\u0103 lucreze, \u00een urm\u0103 cu 22 de ani, cu contele francez de origine corsican\u0103 Guy Tyrel de Poix, \u201eo persoan\u0103 extrem de pasionat\u0103, care m-a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 las cucerit\u0103 de acest domeniu\u201c. Stomatolog de meserie \u015fi provenind dintr-o familie cu istorie veche \u00een producerea vinurilor, Guy de Poix a ajuns \u00een Rom\u00e2nia \u015fi a descoperit poten\u0163ialul Dealului Mare (Pra-hova), una dintre principalele regiuni viticole ale \u0163\u0103rii. \u201eSERVE este prima firm\u0103 privat\u0103 de vinuri din Rom\u00e2nia, dup\u0103 revo-lu\u0163ie\u201c, spune antreprenoarea, care a fondat firma \u00een 1993 \u00eempreun\u0103 cu Guy Tyrel de Poix. Au ales regiunea Dealu Mare pentru c\u0103 acolo au g\u0103sit o exploata\u0163ie mic\u0103 pentru acea perioad\u0103, sub 1.000 de hectare, la Ceptura. \u201eAm retehnologizat crama existent\u0103, am creat gama Vinul Cavalerului, care a ie\u015fit pentru prima oar\u0103 pe pia\u0163\u0103 \u00een 1994, din vinuri cump\u0103rate \u00een sistem de negociere. \u00cen 1995 am avut prima recolt\u0103\u201c, spune Mihaela Tyrel de Poix.<\/p>\n
\nDificult\u0103\u0163ile n-au fost deloc pu\u0163ine \u015fi \u00een r\u00e2ndul lor, enumer\u0103 antreprenoarea, la \u00eenceput au fost piedicile legislative, \u00een momentul \u00een care \u00eencercau s\u0103 co-maseze terenurile. Au urmat apoi dificult\u0103\u0163i de func\u0163ionare, de logistic\u0103, de infrastructur\u0103, cele legate de formarea \u015fi men\u0163inerea personalului. Acum \u00eens\u0103 \u201elucrurile merg c\u0103tre bine \u00een domeniul nostru\u201c, despre care spune c\u0103 este captivant. \u201e\u00cemi place diversitatea, c\u0103 este un domeniu legat mult de natur\u0103, c\u0103 activitatea \u00eembin\u0103 foarte multe meserii. \u00cen fiecare anotimp, moment al anului, priorit\u0103\u0163ile se schimb\u0103.\u201c Ea spune c\u0103 nu se poate considera niciodat\u0103 c\u0103 cineva a \u00eenv\u0103\u0163at pe deplin meseria \u00een domeniu. \u201eSunt necesari minimum zece ani pentru ca oricine s\u0103 poat\u0103 spune c\u0103 \u015ftie despre ce vorbe\u015fte \u00een acest domeniu, c\u0103 \u015ftie ce fel de vin dore\u015fte s\u0103 produc\u0103; experien\u0163a se cristalizeaz\u0103 \u00een timp\u201c, consider\u0103 Mi-haela Tyrel de Poix. Ea spune c\u0103 \u00een acest domeniu orice decizie luat\u0103 \u00een prezent va produce roade pe termen lung, de 10 sau 20 \u2028de ani.<\/p>\n
\nI se pare surprinz\u0103tor c\u0103 industria vinului este perceput\u0103 ca un domeniu al b\u0103rba\u0163ilor, \u201ecred c\u0103 pe ansamblu raportul este de unu la unu\u201c. Din punctul s\u0103u de vedere sunt argumente suficiente pentru ca lumea vinului s\u0103 fie \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 a b\u0103r-ba\u0163ilor \u015fi a femeilor, de vreme ce peste 70% dintre cump\u0103r\u0103torii de vin din Europa sunt femei, \u201ecel mai adesea ele aleg \u015fi la restaurant \u015fi, \u00een plus, sunt mai bune degust\u0103toare dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii pentru c\u0103 au gustul \u015fi mirosul mai fine\u201c. Iar num\u0103rul mare al doamnelor din domeniul vinului nu face dec\u00e2t s\u0103 confirme, arat\u0103 Mihaela Tyrel de Poix, c\u0103 \u201eeste un domeniu la fel de potrivit pentru femei \u015fi pentru b\u0103rba\u0163i. \u015ei nici nu suntem \u00een competi\u0163ie\u201c.
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nAurelia Visinescu
\ndirector general\u2028
\nDomeniile S\u0103h\u0103teni\u2028
\nAnul \u00eenfiin\u0163\u0103rii: 2003\u2028
\nCifr\u0103 de afaceri 2014: 1,8 mil. euro
\nProfit brut: cca 400.000 euro\u2028
\nAngaja\u0163i: 30<\/p>\n
\n\u00cen ultimii cinci-\u015fapte ani s-a produs o efervescen\u0163\u0103 \u00een domeniul vinului, motiv pentru care scena a fost animat\u0103 de mai multe doamne, spune Aurelia Vi\u015finescu, director general la Domeniile S\u0103h\u0103teni. \u201eCred c\u0103 doamnele au fost implicate \u00eentotdeauna \u00een domeniul vinului, dar la o scar\u0103 mult mai mic\u0103, \u00een zona de control de calitate sau \u00een laborator. Odat\u0103 cu \u00eenceperea fenomenului de privatizare, a devenit mai interesant s\u0103 se implice \u00een domeniu.\u201c Mai mult, a crescut num\u0103rul doamnelor impli-cate \u00een domeniu, de la produc\u0163ie la marketing. \u201eInteresul lor este \u00een cre\u015ftere, c\u00e2nd am \u00eenceput eu s\u0103 activez erau foarte pu\u0163ine femei \u00een domeniu, pe partea de oenologie, care este considerat\u0103 mai grea, potrivit\u0103 pentru b\u0103rba\u0163i, pentru c\u0103 e de lucru cu muncitorii, de intrat cu cizmele \u00een vie. Femeile \u00eencercau s\u0103-\u015fi u\u015fureze cumva via\u0163a, dar acum, desigur, \u015fi a\u015ftept\u0103rile noastre sunt altele fa\u0163\u0103 de perioada comunist\u0103.\u201c<\/p>\n
\n\u00cen plus, pentru ramura specific\u0103 a oenologiei, acum activeaz\u0103 mai multe femei dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu 20-25 de ani, spune antreprenoarea, care argumenteaz\u0103 c\u0103 domeniul este \u201eextrem de interesant, frumos, provocator, po\u0163i avea \u015fansa s\u0103 performezi foarte bine, s\u0103 te afirmi, s\u0103 construie\u015fti o carier\u0103, \u00eentr-o slujb\u0103 foarte bine pl\u0103tit\u0103 pentru oenologi, pentru c\u0103 totul se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul produsului pe care \u00eel construie\u015fti\u201c.<\/p>\n
\nAurelia Vi\u015finescu face vinuri de 20 de ani, iar via\u0163a a dus-o \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, poveste\u015fte ea: a crescut la 50 km de Bu-cure\u015fti, \u201evoiam s\u0103 cresc flori \u015fi am ales s\u0103 studiez horticultura\u201c. Era \u00een anul II de facultate c\u00e2nd a venit revolu\u0163ia; ar fi vrut s\u0103 renun\u0163e atunci la studii, dar a descoperit ce-i pl\u0103cea cel mai mult: viticultura, \u201epentru c\u0103 este foarte mult\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een vin\u201c. \u00cen plus, a ajuns s\u0103 lucreze \u00een oenologie, o adev\u0103rat\u0103 \u015fans\u0103, dup\u0103 cum recunoa\u015fte chiar ea, \u201epentru c\u0103 majoritatea femeilor lu-crau \u00een laborator\u201c. \u00cen 1994 s-a angajat ca oenolog \u00eentr-o firm\u0103 privat\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care doar 5% din societ\u0103\u0163i erau de\u0163inute de investitori priva\u0163i. \u201e\u015eansele unei femei s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 conduc\u0103 o cram\u0103 erau mult mai mici dec\u00e2t acum.\u201c Dar pentru c\u0103 acesta era \u0163elul s\u0103u, c\u00e2nd a terminat facultatea a \u201eluat la r\u00e2nd cele pe care le consideram eu performante\u201c. Societ\u0103\u0163ile \u00eens\u0103 erau \u00eenchise, \u201eoenologul era ca un fel de Dumnezeu, foarte respectat, iar \u015feful \u00eentr-un centru de vinifica\u0163ie nu era directorul general, ci oenologul, pentru c\u0103 el avea cheia de la cram\u0103\u201c.<\/p>\n
\nA lucrat \u00een cadrul mai multor firme de profil, dar, \u201eca orice oenolog, visam s\u0103 am propria vie \u015fi s\u0103 fac vinul a\u015fa cum \u00eemi doream\u201c. A lucrat \u00een Africa, \u00een Australia, dar nu-i place deloc \u00een str\u0103in\u0103tate, departe de familie. A cunoscut viile din toat\u0103 \u0163ara, dar a ales s\u0103 investeasc\u0103 \u00een zona viilor din Dealu Mare, care se \u00eentind pe teritorii din jude\u0163ele Prahova \u015fi Buz\u0103u. \u201ePura \u00eent\u00e2mplare face ca S\u0103h\u0103teni s\u0103 fie \u015fi locul \u00een care am produs primul vin, \u00een 1993.\u201c Zona are cea mai mare densitate de crame, \u201enumai pe str\u0103du\u0163a noastr\u0103 fiind cinci crame func\u0163ionale \u015fi \u00eenc\u0103 dou\u0103 \u00een plan\u201c.<\/p>\n
\n\u00cen acest moment, firma se autofinan\u0163eaz\u0103, dar antreprenoarea spune c\u0103 anii de \u00eenceput au fost foarte grei. \u201eAu fost mo-mente c\u00e2nd d\u0103deam cu capul din grind\u0103 \u00een grind\u0103, dar nu m-am g\u00e2ndit niciodat\u0103 s\u0103 renun\u0163. Cred foarte mult \u00een mine \u015fi asta m-a ajutat s\u0103 nu renun\u0163.\u201c Poveste\u015fte c\u0103 st\u0103p\u00e2nea foarte bine produc\u0163ia; a realizat investi\u0163ia, iar c\u00e2nd a ajuns la capitolul v\u00e2n-z\u0103ri \u201em-am lovit ca de un zid \u015fi nu \u015ftiam de unde s-o apuc. Restul a fost floare la ureche \u2013 munc\u0103, investi\u0163ie, construc\u0163ie, constructori, salaria\u0163i, credite\u201c. Pentru a dep\u0103\u015fi dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate cu v\u00e2nzarea, a discutat cu firme de advertising, \u201enu \u015ftiam unde trebuie s\u0103 lucrez, ce trebuie s\u0103 fac ca s\u0103 v\u00e2nd, s\u0103 reu\u015fesc s\u0103 tr\u0103iesc. Era targetul meu pe termen scurt, s\u0103 re-u\u015fesc s\u0103 tr\u0103iesc\u201c.<\/p>\n
\nA \u00eenceput s\u0103 lucreze cu distribuitori, a angajat oameni de v\u00e2nz\u0103ri, vinurile sale \u015fi-au f\u0103cut loc \u00een pia\u0163\u0103, de-potriv\u0103 \u00een retail \u015fi horeca, iar portofoliul a ajuns acum s\u0103 cuprind\u0103 \u00een jur de 50 de produse, dar unele sunt special pentru re-tail, chiar exist\u0103 unul realizat pentru Mega Image.<\/p>\n
\nAntreprenoarea de\u0163ine jum\u0103tate din ac\u0163iunile firmei, partenerul fiind un membru al familiei despre care spune c\u0103 \u00eei \u201eda-toreaz\u0103 acest start-up\u201c, pentru c\u0103 a asigurat finan\u0163area acestuia. 5 milioane de euro este pragul la care a ajuns suma investi-\u0163iilor, incluz\u00e2nd dou\u0103 proiecte cu bani europeni pentru dezvoltarea cramei, \u00een valoare de 1,3 milioane de euro.<\/p>\n
\nFirma a \u00eenregistrat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de circa 1,8 milioane de euro, \u00een cre\u015ftere cu 20% fa\u0163\u0103 de 2013, \u015fi un profit brut de circa 400.000 de euro. \u201eNe propunem s\u0103 cre\u015ftem v\u00e2nz\u0103rile cu 30%, s\u0103 ne consolid\u0103m pozi\u0163ia pe pia\u0163a intern\u0103, s\u0103 ne extindem la export\u201c, spune antreprenoarea, care coordoneaz\u0103 \u00een detaliu produc\u0163ia vinului, mai pu\u0163in via, pe care doar o su-pervizeaz\u0103. Pasionat\u0103 de domeniu, antreprenoarea spune c\u0103 dac\u0103 ar fi s-o ia de la cap\u0103t ar porni pe acela\u015fi drum, \u201enu am regretat nicio clip\u0103, oric\u00e2t de greu mi-a fost, \u015fi au existat momente c\u00e2nd eram aproape s\u0103 nu mai v\u0103d lumini\u0163a. Sim\u0163eam c\u0103 to\u0163i din jurul meu nu prea \u00eemi d\u0103deau \u015fanse, dar am crezut \u00een mine, c\u0103 o s\u0103 ajung acolo unde mi-am propus, chiar dac\u0103 mai greu dec\u00e2t m-am a\u015fteptat\u201c.<\/p>\n
\n\u00cen plus, completeaz\u0103 Aurelia Vi\u015finescu seria de motive pentru care mai multe doamne aleg s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 o afacere sau o carier\u0103 \u00een industria vinului, \u201enu te plictise\u015fti, nu e o rutin\u0103, pentru c\u0103 materia prim\u0103 e tot timpul alta, condi\u0163iile meteo se schimb\u0103. Emo\u0163iile ne plac, ne fac s\u0103 tr\u0103im, chiar dac\u0103 sunt \u015fi bune, \u015fi rele\u201c.
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nAmrei \u2028Beck
\ncoproprietar\u2028
\nCrama \u2028Liliac
\nAnul \u00eenfiin\u0163\u0103rii:\u2028 2010\u2028
\nCifr\u0103 de afaceri 2014: \u20283 mil. lei\u2028
\nAngaja\u0163i: 22<\/p>\n
\n\u201eCa fiic\u0103 a unui pasionat de vinuri, am avut mereu \u00een preajm\u0103 c\u00e2te un pahar de vin bun, chiar dac\u0103 am fost impresionat\u0103 mai mult de miros dec\u00e2t de gust\u201c, spune Amrei Beck, coproprierar al amb holding, sub umbrela c\u0103ruia \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea Crama Liliac, aflat\u0103 \u00een Transilvania. Din copil\u0103rie, poveste\u015fte ea, \u015fi-a \u00eenso\u0163it tat\u0103l \u00een c\u0103l\u0103torii, fiindu-i \u00een preajm\u0103 deopotriv\u0103 \u00een cazul activit\u0103\u0163ilor personale dar \u015fi de afaceri.<\/p>\n
\n\u201eAm v\u0103zut c\u0103 spiritul s\u0103u antreprenorial este motorul tuturor ac\u0163iunilor sale \u015fi \u00een afara activit\u0103\u0163ilor din zona de real estate a \u00eencercat mereu s\u0103 se implice \u00een proiecte cu activit\u0103\u0163i \u00een natur\u0103. \u00cen 2010 s-a ivit ocazia de a \u00eencepe o afacere cu vinuri, acela fiind \u00eenceputul pove\u015ftii Liliac.\u201c Acum, amb Wine produce \u015fi vinde \u00een Rom\u00e2nia brandurile de vinuri Liliac, Young Liliac \u015fi Crepuscul, produse la Crama Liliac. Trei etape de inves\u0163i\u0163ii au fost deja \u00eencheiate: investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 de 3 milioane euro a fost realizat\u0103 \u00een 2011 pentru preluarea \u015fi cultivarea a 38 de hectare de vie \u00een Transilva-nia, \u00een regiunea Bato\u015f (Mure\u015f) \u015fi Verme\u015f Lechin\u0163a (Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud), \u015fi pentru dezvoltarea unit\u0103\u0163ii de vinificare.<\/p>\n
\n\u00cen 2012-2013 au urmat investi\u0163ii de 1 milion de euro, pentru extinderea suprafe\u0163elor de vi\u0163\u0103-de-vie cultivate \u015fi a facilit\u0103\u0163ilor de produc\u0163ie, iar a treia investi\u0163ie, de aproape 1 milion de euro, a vizat extinderea cramei pe parcursul anului trecut. amb Wine de\u0163ine aproape 53 de hectare plantate cu struguri de soiuri nobile \u015fi are o capacitate de produc\u0163ie de 260.000 de litri (aproximativ 340.000 de sticle), folosind tehnologii de vinificare ce includ chiar \u015fi metoda Schilfwein, o premier\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Pentru 2015, previziunile amb Wine se refer\u0103 la o cifr\u0103 de afaceri de 4 milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 25% fa\u0163\u0103 de 2014. Afacerea este pozi\u0163ionat\u0103 drept cram\u0103 boutique, vinurile din gama Liliac fiind plasate \u00een categoria vinurilor premium \u015fi se v\u00e2nd doar \u00een horeca \u015fi \u00een magazine specializate.<\/p>\n
\nCrama Liliac nu este \u00eens\u0103 prima investi\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia a austriecilor; Alfred Michael Beck \u00eempreun\u0103 cu fiica sa, Amrei Beck, au decis \u00een urm\u0103 cu circa nou\u0103 ani s\u0103 investeasc\u0103 \u00een agricultur\u0103, \u00een Romania. Au \u00eenfiin\u0163at \u00een 2006 o ferm\u0103 de cereale \u00een jude\u0163ul Olt, care are acum \u00een exploatare \u015fi \u00een proprietate circa 700 ha, fiind complet utilat\u0103 \u015fi tehnologizat\u0103.<\/p>\n
\nAmrei Beck spune c\u0103 apreciaz\u0103 Rom\u00e2nia, prin prisma biodiversit\u0103\u0163ii \u015fi a frumuse\u0163ilor naturale, dar \u015fi prin prisma calit\u0103\u0163ii oamenilor de aici. Este responsabil\u0103 \u00eempreun\u0103 cu restul echipei de la cram\u0103, poveste\u015fte ea, de crearea imaginii de brand, de partea de design a companiei, deopotriv\u0103 pentru Liliac \u015fi \u00een social media, adic\u0103 tot felul de materiale de publicitate. \u201eInspi-ra\u0163ia pentru o zi de munc\u0103 este cu siguran\u0163\u0103 natura \u00eenconjur\u0103toare, iar impresiile culese cu ocazia vizitelor regulate la Bato\u015f \u015fi Lechin\u0163a stau la baza muncii zilnice de birou\u201c, spune t\u00e2n\u0103ra austriac\u0103, mo\u015ftenitoare a unui imperiu.<\/p>\n
\n\u201eCu c\u00e2t muncesc mai mult (la Liliac \u2013 n.red.), cu at\u00e2t mai pasionat\u0103 devin de acest subiect. Viile noastre sunt \u00een cre\u015ftere \u015fi sper ca \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele mele s\u0103 creasc\u0103 direct propor\u0163ional cu atribu\u0163iile mele.\u201c T\u00e2n\u0103ra austriac\u0103 spune c\u0103 nu obi\u015fnuie\u015fte s\u0103-\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 punc-tul de vedere \u00een mod vocal, ci se exprim\u0103 prin art\u0103 sau \u00een manier\u0103 scris\u0103. Prin urmare, a urmat cursurile de grafic\u0103 \u015fi design interior la NDU \u00een St. P\u00f6lten, Austria, iar apoi a urmat a absolvit cursurile Universit\u0103\u0163ii Tehnice din Viena, unde a studiat plani-ficarea urban\u0103. \u201ePentru a m\u0103 descrie pe scurt, a\u015f spune c\u0103 sunt mai degrab\u0103 o persoan\u0103 introvertit\u0103, c\u0103reia \u00eei place s\u0103 priveasc\u0103, s\u0103 asculte \u015fi s\u0103 studieze mediul \u00eenconjur\u0103tor dec\u00e2t s\u0103 vorbeasc\u0103 despre asta.\u201c
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nLivia G\u00eerboiu
\nexecutive manager \u2028
\nCrama G\u00eerboiu\u2028
\nAnul \u00eenfiin\u0163\u0103rii: 2005
\nCifr\u0103 de afaceri 2014: 8 mil. lei\u2028
\nAngaja\u0163i: 60<\/p>\n
\n\u201eCred cu des\u0103v\u00e2r\u015fire c\u0103 atunci c\u00e2nd \u00ee\u0163i place ceea ce faci, de fapt ziua de munc\u0103 reprezint\u0103 24\/24 ore cu 7\/7 zile\u201c, spune Livia G\u00eerboiu, care a preluat de mai bine de \u015fase ani conducerea cramei care poart\u0103 numele familiei. Povestea, spune ea, \u00eencepe \u201e\u00een s\u00e2nul familiei, c\u00e2nd pasiunile membrilor s-au unit \u015fi direc\u0163ionat c\u0103tre viticultur\u0103, cumva influen\u0163a\u0163i \u015fi de zona favorabil\u0103 \u015fi cunoscut\u0103 drept t\u0103r\u00e2m al vinurilor, Vrancea\u201c. Evident, scenariul acestei pove\u015fti a fost ghidat de inten\u0163ia de a investi \u00een acest domeniu \u015fi, implicit, de viziunea lui Constantin G\u00eerboiu, tat\u0103l ei \u015fi fondatorul afacerii. Dup\u0103 absolvirea studiilor \u00een domeniul economic (rela\u0163ii economice interna\u0163ionale \u015fi masterat \u00een marketing), \u201eam cultivat cuno\u015ftin\u0163e reale \u015fi foarte folositoare, invest-ind foarte mult timp \u015fi energie chiar \u00een cram\u0103 \u015fi \u00een vie\u201c. Timp de trei ani a combinat studiile de specialitate, respectiv master \u00een oenologie, cu experien\u0163a practic\u0103 \u00een cram\u0103, acumul\u00e2nd informa\u0163ii legate deopotriv\u0103 de vie, produc\u0163ia vinului, ambalare, v\u00e2nz\u0103ri \u015fi marketing. \u201eVreau s\u0103 cunosc c\u00e2t mai mult acest domeniu care m\u0103 fascineaz\u0103\u201c, spune t\u00e2n\u0103ra antreprenoare.<\/p>\n
\nAfacerea a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een urm\u0103 cu zece ani, pe baza unei foste crame boiere\u015fti, printr-o investi\u0163ie de peste 2 milioane de euro, cu ajutorul unui program SAPARD. Familia G\u00eerboiu a preluat, recondi\u0163ionat \u015fi modernizat fosta cram\u0103 a boierului Zamfirescu, c\u0103ruia s\u0103tenii \u00eei spuneau Conu\u2019 Alecu. Amplasat\u0103 \u00een podgoria Cote\u015fti din Vrancea, Crama G\u00eerboiu de\u0163ine peste 200 de hectare cu vi\u0163\u0103-de-vie \u00een Cote\u015fti \u015fi Dumbr\u0103veni. Una peste alta, din 2005 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Crama G\u00eerboiu a atras in-vesti\u0163ii de 6 milioane de euro, bani care au \u0163intit \u015fi suprafa\u0163ele cultivate cu vi\u0163\u0103-de-vie, dar \u015fi combinatul viticol, modernizarea, dezvoltarea \u015fi tehnologizarea liniilor de produc\u0163ie.<\/p>\n
\n\u201eAnul acesta demar\u0103m un proiect nou de retehnologizare a combinatului, prin care dorim s\u0103 aducem pe pia\u0163\u0103 un produs nou\u201c, spune Livia G\u00eerboiu, care completeaz\u0103 c\u0103 valoarea investi\u0163iei se plaseaz\u0103 la aproximativ \u20282 milioane de euro.<\/p>\n
\nFirma, care are 60 de angaja\u0163i cu o medie de v\u00eerst\u0103 de 35 de ani, a realizat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de aproximativ 8 milioane de lei, cu o u\u015foar\u0103 cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 2013, iar previziunile pentru anul \u00een curs vizeaz\u0103, spune t\u00e2n\u0103ra antreprenoare, o \u201eevolu\u0163ie substan\u0163ial\u0103\u201c.<\/p>\n
\nLivia G\u00eerboiu spune c\u0103 rolul s\u0103u este \u201ede a lega coerent produc\u0163ia cramei cu pia\u0163a\u201c, iar responsabilit\u0103\u0163ile sale \u00eencep cu produc\u0163ia \u015fi controlul calit\u0103\u0163ii acesteia, crearea imaginii \u015fi plasarea produselor pe ni\u015fe de consum \u00een pia\u0163\u0103, coordonarea echipelor de v\u00e2nz\u0103ri pe pia\u0163a intern\u0103, identificarea \u015fi dezvoltarea strategiilor de v\u00e2nzare \u015fi cre\u015ftere a brandului, dezvoltarea exportului. Ea adaug\u0103 c\u0103 via\u0163a personal\u0103 \u015fi profesional\u0103 nu sunt separate; \u00ee\u015fi \u00eencepe ziua de munc\u0103 planific\u00e2nd ce are de f\u0103cut \u015fi trece \u00een revist\u0103 obiectivele propuse, urmeaz\u0103 fie o \u015fedin\u0163\u0103 cu echipa de v\u00e2nz\u0103ri, fie o \u00eent\u00e2lnire de afaceri. \u201eChiar dac\u0103 programul uneori devine foarte aglomerat, \u00eentotdeauna reu\u015fesc \u2028s\u0103-mi aloc timp pentru a face sport, ceea ce m\u0103 ajut\u0103.\u201c<\/p>\n
\nIar programul se prelunge\u015fte, dac\u0103 este necesar s\u0103 fie prezent\u0103 la evenimente de specialitate, de pild\u0103 degust\u0103ri de vinuri, lan-s\u0103ri de produse de la alte crame, t\u00e2rguri \u015fi expozi\u0163ii.<\/p>\n
\nCrama G\u00eerboiu, poveste\u015fte t\u00e2n\u0103ra antreprenoare, de\u0163ine c\u00e2teva soiuri unice de vi\u0163\u0103-de-vie, at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia c\u00e2t \u015fi la nivel mondial, respectiv \u015earba \u015fi Pl\u0103vaie. Vinurile albe reprezint\u0103 60% din produc\u0163ie, din soiuri ca Feteasc\u0103 Regal\u0103, Feteasc\u0103 Alb\u0103, \u015earba, Pl\u0103vaie (soi vechi autohton), Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Gewurztraminer, Chardonnay. Vinurile ro\u015fii sunt produse din Feteasc\u0103 Neagr\u0103, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Shiraz. \u201eAvem o capacitate de produc\u0163ie de 1,5 milioane de litri de vin, ceea ce ne permite s\u0103 fim prezen\u0163i \u00een mai multe categorii de pre\u0163\u201c, afirm\u0103 Livia G\u00eerboiu. Pe segmentul economic sunt amplasate m\u0103rcile Varancha \u015fi Livia, iar \u00een segmentele premium \u015fi super- premium destinate horeca se afl\u0103 Epicentrum, Tectonic, Bacanta. \u201eAnul acesta vom m\u0103ri portofoliul cu un nou brand, Cuartz\u201c, mai spune G\u00eerboiu. Ea com-pleteaz\u0103 c\u0103 are a\u015ftept\u0103ri mari \u00een ce prive\u015fte evolu\u0163ia v\u00e2nz\u0103rilor \u00een Horeca, \u00een condi\u0163iile \u00een care anul trecut ponderea acestora a fost u\u015for mai mic\u0103 dec\u00e2t cele din retail.<\/p>\n
\n\u201eDomeniul este ofertant \u015fi interesant, orizonturile sunt foarte larg deschise\u201c, conchide Livia G\u00eerboiu.
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nLuchi Georgescu
\nac\u0163ionar majoritar\u2028
\nVincon\u2028
\nCifr\u0103 de afaceri 2013*: 65,7 mil. lei
\nProfit*: 5,9 mil. lei\u2028
\nAngaja\u0163i*: 449
\n* conform datelor de la Ministerul Finan\u0163elor<\/p>\n
\nLuchi Georgescu \u00ee\u015fi \u00eemparte timpul \u00eentre afacerile sale, Vincon, Meda, dou\u0103 hoteluri pe litoral (Venus Holiday) \u015fi o firm\u0103 de con-struc\u0163ii, Medcons Instal. A refuzat, de-a lungul anilor, multe oferte de a-\u015fi vinde afacerile, at\u00e2t Vincon, c\u00e2t \u015fi Meda (produse alimentare), iar \u00een acest moment este cea mai puternic\u0103 antreprenoare din domeniul alimentar. Pe parcursul ultimilor ani com-pania vr\u00e2ncean\u0103 a jucat cartea vinurilor pozi\u0163ionate \u00een segmente de pre\u0163 superioare, unde marjele de profit sunt mai mari. Lu-chi Georgescu de\u0163ine 86% din societate, care a fost privatizat\u0103 \u00een 1999, diferen\u0163a fiind \u00een proprietatea celor care au primit cu-poane la Vincon. \u00cen prim\u0103 faz\u0103 a investit 7 milioane de euro \u00een societatea produc\u0103toare de vin, povestea ea anterior pentru Business Magazin, dar de-a lungul anilor valoarea total\u0103 a investi\u0163iilor a dep\u0103\u015fit 40 de milioane de euro, bani cheltui\u0163i pentru planta\u0163ii cu vi\u0163\u0103-de-vie, echipamente pentru vinifica\u0163ie \u015fi achizi\u0163ii de terenuri. Iar Vincon este acum unul dintre cei mai mari pro-duc\u0103tori de vinuri, ca volum. Prefer\u0103 s\u0103 discute mai rar cu presa; de fapt, p\u00e2n\u0103 \u00een 2012 a evitat orice interviu, iar \u00een ultimii doi ani a revenit, din nou, la o prezen\u0163\u0103 discret\u0103.<\/p>\n
\nAntreprenoarea povestea c\u0103 a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 afaceri \u201enatural, ca mul\u0163i rom\u00e2ni: a\u015fa am hot\u0103r\u00e2t\u201c. \u00cen 1990 s-a angajat la o reprezentan\u0163\u0103 str\u0103in\u0103 specializat\u0103 \u00een export de cherestea \u015fi fier beton, pentru c\u0103 a vrut s\u0103 \u00eenve\u0163e despre rela\u0163iile comerciale cu \u0163\u0103rile capitaliste, dup\u0103 ce \u00eenainte de revolu\u0163ie lucrase \u00een domeniul comer\u0163ului exterior cu \u0163\u0103rile socialiste. Dup\u0103 \u201eo pe-rioad\u0103\u201c, spune ea, \u00een care societatea a avut \u201edestul de mult succes\u201c, a g\u0103sit unele oportunit\u0103\u0163i \u015fi solu\u0163ii de afaceri pe care ei nu le vedeau \u015fi s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plece. Era con\u015ftient\u0103 c\u0103 era un pariu riscant. Avea, ca angajat\u0103 la acea vreme, un salariu de 5.000 de dolari pe lun\u0103 (\u201e\u015fi ei considerau c\u0103 ar cam fi de ajuns pentru un rom\u00e2n\u201c) \u015fi prin for\u0163ele proprii putea c\u00e2\u015ftiga mai mult sau mai pu\u0163in, \u201edar trebuia s\u0103 \u00eencerc\u201c. Iar prima sa firm\u0103 a construit-o \u00een domeniul pe care \u00eel cuno\u015ftea: import-export. Dar din 1997 nu a mai f\u0103cut intermedieri de produse. A preluat apoi Vincon (1999) \u015fi Meda (2000) \u015fi spune c\u0103 s-a \u00eendr\u0103gostit \u201eireversibil de produc\u0163ie, acesta fiind singurul motor veritabil al economiei; f\u0103r\u0103 produc\u0163ie nu r\u0103m\u00e2nem dec\u00e2t o pia\u0163\u0103 umil\u0103 de consum\u201c.<\/p>\n
\nVincon era la acel moment un fost Vinalcool din perioada comunist\u0103, adic\u0103 se ocupa strict de prelucrare, de \u00eembutelierea vinului, neav\u00e2nd nicio palm\u0103 de podgorie. \u201ePe mine m\u0103 atr\u0103gea vinul ca b\u0103utur\u0103 \u015fi ca poveste; e un domeniu spectaculos, dincolo de greut\u0103\u0163i ofer\u0103 \u015fi satisfac\u0163ii\u201c. Luchi Georgescu spune c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu cunoa\u015fte alt domeniu mai frumos, mai cu seam\u0103 c\u0103 \u201eare o arom\u0103 special\u0103\u201c.<\/p>\n
\n\u015ei totu\u015fi \u201efericirea se m\u0103soar\u0103 \u00een mililitri\u201c, pentru cei din domeniu, iar greut\u0103\u0163ile s-au dovedit a fi multe. De pild\u0103, lipsa unei m\u0103rci, a informa\u0163iilor despre pia\u0163\u0103, a cercet\u0103rii, a unui sistem informatic, a podgoriilor. Pentru c\u0103 \u00een ciuda faptului c\u0103 Vinal-coolul din Vrancea, \u00eenfiin\u0163at \u00een 1949, era cel mai mare exportator de vinuri din perioada comunist\u0103, v\u00e2nz\u0103rile erau doar vrac. Iar c\u00e2nd Luchi Georgescu a mers la negocieri cu principalii cump\u0103r\u0103tori, \u00een Germania, \u201ene-au umilit, de\u015fi eu nu sunt sensi-bil\u0103, pentru c\u0103 sunt obi\u015fnuit\u0103 cu greut\u0103\u0163ile\u201c. Din acel moment antreprenoarea a refuzat s\u0103 mai v\u00e2nd\u0103 vreodat\u0103 vinuri ne\u00eem-buteliate \u015fi este la fel de hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u015fi acum. \u201eSunt c\u0103poas\u0103, nu vreau s\u0103 v\u00e2nd dec\u00e2t la sticl\u0103.\u201c
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nAne Marie Rosenberg
\nproprietar
\nClos des Colombes\u2028
\nAnul \u00eenfiin\u0163\u0103rii: 2002<\/p>\n
\n\u201eSunt proprietarul singurei crame de pe litoral, la Olimp, la un kilometru de mare, este cea mai mic\u0103 podgorie din Rom\u00e2nia\u201c, spunea anterior pentru Business Magazin Ane Marie Rosenberg, de\u0163in\u0103toarea afacerii Clos des Colombes. A cump\u0103rat o proprietate de 5 hectare \u00een apropiere de malul m\u0103rii \u015fi, doi ani mai t\u00e2rziu, s-a \u015fi stabilit \u00een Rom\u00e2nia, \u0163ara natal\u0103 a unuia dintre bunici. A \u00eenceput afacerea la 40 de ani, av\u00e2nd \u015fi studii \u015fi experien\u0163\u0103 \u00een domeniul vinului, pentru c\u0103 provine dintr-o familie cu tradi\u0163ie din Fran\u0163a.<\/p>\n
\nEa povestea anterior c\u0103 nu a venit \u00een Rom\u00e2nia pentru a face afaceri \u00een sensul strict al cuv\u00e2n-tului, ci pentru a-\u015fi \u00eemplini un vis: s\u0103 aib\u0103 o podgorie, s\u0103 produc\u0103 vin, s\u0103 de\u0163in\u0103 un restaurant \u00eentr-o ambian\u0163\u0103 francez\u0103 aproape de litoral \u015fi s\u0103 construiasc\u0103 un minihotel care s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 turi\u015ftii pasiona\u0163i de pove\u015ftile vinurilor, de a\u015fa-numitul turism vitivinicol. Produc\u0163ia de vin a \u00eenceput \u00een 2006, c\u00e2nd a fost \u00eencheiat\u0103 renovarea cl\u0103dirii pe care o cump\u0103rase \u015fi a transformat-o \u00een cram\u0103.<\/p>\n
\n\u201eEste foarte dificil c\u00e2nd \u00eencepi de la zero \u015fi ai o afacere mic\u0103. C\u00e2nd am vrut s\u0103 fac un credit \u00een anul 2006 pentru renovarea unei cl\u0103diri, m-am dus la banc\u0103 \u015fi mi-au spus c\u0103 pot s\u0103 m\u0103 ajute, dar c\u0103 trebuie s\u0103 dau banii \u00eenapoi dup\u0103 \u015fase luni\u201c, poveste\u015fte Ane Marie Rosenberg. \u00cens\u0103 o planta\u0163ie de vie are nevoie de cel pu\u0163in trei ani pentru a produce struguri, iar b\u0103ncile erau obi\u015fnuite cu firmele de haine, spre exemplu, care \u00eencepeau s\u0103 v\u00e2nd\u0103 la dou\u0103 luni dup\u0103 \u00eenfiin\u0163are.<\/p>\n
\nNu a g\u0103sit \u00een\u0163elegere la banc\u0103, a reu\u015fit s\u0103 contracteze un credit de doar 170.000 de euro. O alt\u0103 dificultate cu care s-a \u00eent\u00e2lnit a fost concuren\u0163a pe plan local. \u201eC\u00e2nd \u00eenfiin\u0163ezi o afacere, trebuie deja s\u0103 fii cunoscut pe pia\u0163\u0103 \u00eentre timp. Sunt mai cunoscut\u0103 \u00een restul \u0163\u0103rii dec\u00e2t pe litoral, pentru c\u0103 cei de pe litoral cred c\u0103 sunt concurenta lor pentru c\u0103 am \u015fi hotel. Niciun restaurant sau hotel de aici nu lucreaz\u0103 cu vinurile produse \u00een crama mea.\u201c Pe lista de greut\u0103\u0163i cu care se mai confrunt\u0103 antreprenoarea francez\u0103 se num\u0103r\u0103 \u015fi distribu\u0163ia, pentru c\u0103, explic\u0103 ea, \u201eun antreprenor care produce 7.000 de sticle pe an este refuzat de distribuitori deoarece cantitatea este prea mic\u0103\u201c. N\u0103scut\u0103 \u00een Champagne, fran\u0163uzoaica a studiat mai \u00eent\u00e2i siderurgia, dar meseria nu i-a pl\u0103cut \u015fi a preferat s\u0103 profeseze ca jurnalist specializat \u00een vinuri, mai \u00eent\u00e2i \u00een SUA, apoi \u00een Fran\u0163a.<\/p>\n
\nA ajuns \u00een Rom\u00e2nia \u015fi a \u015ftiut de la bun \u00eenceput c\u0103 aici \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. Dovad\u0103 c\u0103 acum \u00ee\u015fi petrece aproape \u00eentreg anul \u00een apropierea M\u0103rii Negre \u015fi obi\u015fnuie\u015fte ca doar la \u00eenceput de an s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pe me-leagurile natale.
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nOana Belu
\nac\u0163ionar,\u2028Domeniile \u2028Ostrov
\nAnul \u00eenfiin\u0163\u0103rii: \u20282000
\nCifr\u0103 de afaceri 2013*: \u202827,6 mil. lei
\nProfit 2013*: \u2028183.000 lei\u2028Angaja\u0163i*: 237
\n* conform datelor de la Ministerul Finan\u0163elor<\/p>\n
\nAntreprenoarea Oana Belu controleaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u, Horia Culcescu, Domeniile Ostrov, brandul sub care se comercializeaz\u0103 gamele de vinuri ale podgoriei omonime. Al\u0103turi de vi\u0163\u0103-de-vie, compania mai de\u0163ine aproape 500 de hectare de pomi fructiferi \u015fi 200 de hectare de legume.<\/p>\n
\nOana Belu \u015fi fratele s\u0103u de\u0163in pachetul majoritar de ac\u0163iuni al companiei Os-trovit, care opereaz\u0103 Domeniile Ostrov. Cei doi fra\u0163i au \u00eenceput afacerea cu vinuri \u00een 2000, c\u00e2nd au cump\u0103rat un fost IAS \u00een cadrul procesului de privatizare, iar \u00een perioada 2006-2007 s-au derulat cele mai multe investi\u0163ii, totalul ajung\u00e2nd la 8 milioane de euro. \u00cen plus, Oana Belu \u015fi Horia Culcescu au investit \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani 4 milioane de euro \u00eentr-un hotel cu opt camere \u015fi un complex de vile de 16 camere, la Domeniile Ostrov, \u00een ideea de a sus\u0163ine activit\u0103\u0163i de turism vitivinicol. Principalele game de vinuri sunt Domeniile Ostrov Reserve, Cetatea Durostorum, Canaraua Fetii, Pacuiul lui Soare, Domeniile Ostrov, Premiat, Labyrinthum \u015fi Vin\u0103ria Ostrov.<\/p>\n
\nDomeniile Ostrov se \u00eentind \u00een sud-vestul jude\u0163ului Constan\u0163a, de-a lungul malului drept al Dun\u0103rii, pe o lungime de 30 de km. \u00cen prezent, suprafa\u0163a agricol\u0103 este de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare, 400 de hec-tare de livad\u0103 (cais, piersic, m\u0103r, prun, cire\u015f, vi\u015fin \u015fi nuc), 150 de hectare de teren arabil ce urmeaz\u0103 a fi plantate \u015fi 200 ha de sere. Domeniile Ostrov include dou\u0103 centre: Ostrov, sub umbrela c\u0103ruia func\u0163ioneaz\u0103 cinci ferme (cu o suprafa\u0163\u0103 de circa 600 ha), \u015fi Lipni\u0163a, nume sub care sunt reunite nou\u0103 ferme.<\/p>\n
\nIleana Kripp-Costinescu
\nproprietar\u2028
\nAgricola \u015etirbey
\nCifr\u0103 de afaceri 2013: \u2028600.000 euro
\nProfit 2013: \u202830.000 euro<\/p>\n
\nPovestea vinurilor \u015etirbey se leag\u0103 str\u00e2ns de cea a celebrei familii. \u00cen 1999, baroana Ileana Kripp-Costinescu a descoperit locurile \u015fi \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul s\u0103u Jakob au fondat afacerea Agricola \u015etirbey.<\/p>\n
\n\u201eDe peste 300 de ani, familia princiar\u0103 \u015etirbey st\u0103p\u00e2nea un domeniu viticol \u00een podgoria Dr\u0103g\u0103\u015fani. C\u00e2nd l-am descoperit, \u00een 1999, mi-am dat seama imediat de ce str\u0103mo\u015fii mei au ales acest loc: m-am \u00eendr\u0103gostit la prima vedere de peisajul fermec\u0103tor, de oamenii care tr\u0103iesc \u015fi lucreaz\u0103 acolo de genera\u0163ii, cu tradi\u0163iile lor, \u015fi de echilibrul dintre natur\u0103 \u015fi om\u201c, spune Ileana Kripp-Costinescu, care a preluat \u00een 2001 pro-prietatea de\u0163inut\u0103 anterior de \u00eenainta\u015fii s\u0103i.<\/p>\n
\n\u00cempreun\u0103 cu so\u0163ul s\u0103u, Jakob Kripp, a replantat viile \u015fi a renovat crama, o construc\u0163ie de la 1920, dotat\u0103 cu cisterne de inox, o pres\u0103 pneumatic\u0103, filtre \u015fi pompe moderne, precum \u015fi o linie de \u00eembuteliere semiautomatizat\u0103. Crama de vinifica\u0163ie a domeniului \u015etirbey din Dr\u0103g\u0103\u015fani a fost conceput\u0103 de prin\u0163ul Barbu Alexandru \u015etir-bey, la \u00eenceputul secolului trecut, iar podgoria se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 24 de hectare. Domeniul este format din cinci vii: \u015etirbey (4 hectare plantate cu Sauvignon Blanc \u015fi Merlot), Bibescu (4 hectare cu Cabernet Sauvignon, Novac, Rose \u015fi Negru de Dr\u0103g\u0103\u015fani), Bengescu (5 hectare cu Cr\u00e2mpo\u015fie Selec\u0163ionat\u0103), Moraru (1 ha cu Sauvignon Blanc), Tiberie (2 hectare cu T\u0103m\u00e2ioasc\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 sec), Pencovici (4 ha cu Feteasc\u0103 Regal\u0103 \u015fi T\u0103m\u00e2ioas\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 dulce) \u015fi Foi\u015for (4 ha plan-tate cu Negru de Dr\u0103g\u0103\u015fani, Cr\u00e2mpo\u015fie Selec\u0163ionat\u0103 \u015fi Novac).<\/p>\n
\nDealurile podgoriilor din Dr\u0103g\u0103\u015fani au solurile asem\u0103n\u0103toare regiunii italiene Toscana, motiv pentru care zona este renu-mit\u0103 pentru produc\u0163ia de vinuri de secole \u00eentregi. Prin\u0163ul Barbu \u015etirbey (1873 \u2013 1946), nepotul domnitorului Barbu \u015etirbey, era una din cele mai importante personalit\u0103\u0163i ale Rom\u00e2niei \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX. Influen\u0163a sa se resim\u0163ea deopotriv\u0103 pe scena politic\u0103, fiind consilierul principal al regilor Carol I \u015fi Ferdinand, dar \u015fi \u00een economie, fiind administrator al Domeniilor Coroanei \u015fi pre\u015fedinte al mai multor \u00eentreprinderi industriale \u015fi bancare. Prin\u0163ul Barbu Alexandru \u015etirbey \u015fi-a transformat mo\u015fiile lui din Buftea (Ilfov), \u015etirbeiu (numit\u0103 acum Iancu Jianu, din jude\u0163ul Olt), Galicea Mare (jud. Dolj) \u015fi One\u015fti (Ia\u015fi) \u00eentr-un conglomerat agricol, prin investi\u0163ii care au \u0163intit prelucrarea produselor agricole.<\/p>\n
\nDe pild\u0103, la Buftea a pus bazele primei fabrici de conserve din \u0163ar\u0103. Prin\u0163esa Maria \u015etirbey, fiica cea mai mare a prin\u0163ului Barbu Al. \u015etirbey, mo\u015ftenea \u00een 1946 domeniile viti-cole din Dr\u0103g\u0103\u015fani, iar dup\u0103 na\u0163ionalizare, \u00een 1949, domeniul \u015etirbey de pe dealul Olt a fost preluat de IAS Dr\u0103g\u0103\u015fani.<\/p>\n
\nIleana Kripp-Costinescu \u015fi Jakob Kripp, care locuiesc \u00een Tirolul de Nord (partea austriac\u0103) \u015fi vin \u00een fiecare lun\u0103 \u00een jur de zece zile la Dr\u0103g\u0103\u015fani, au angajat un oenolog de origine german\u0103, Oliver Bauer, care a auzit prima oar\u0103 povestea vinurilor de Dr\u0103g\u0103\u015fani \u00een 2003, la o ber\u0103rie din Bavaria. Apoi a venit \u00een vizit\u0103, a acceptat slujba \u015fi a participat la dezvoltarea afacerii Agricola \u015etirbey.<\/p>\n
<\/p>\n
\nAndreea Micu
\nmanager
\nAVINCIS\u2028
\nAnul \u00eenfiin\u0163\u0103rii: 2007
\nNum\u0103r angaja\u0163i: 15<\/p>\n
\nA\u015f putea s\u0103 spun c\u0103 75% sunt avocat \u015fi 25% sunt om de vin, dar, ca avocat, ajut foarte mult \u015fi partea de vinuri\u201c, descrie An-dreea Micu modul \u00een care \u00ee\u015fi \u00eemparte timpul \u00eentre profesie \u015fi dezvoltarea afacerii AVINCIS, format\u0103 din crama \u015fi vinurile cu acela\u015fi nume, c\u00e2t \u015fi din activit\u0103\u0163ile turistice de pe domeniul viticol Vila Dobru\u015fa din Dr\u0103g\u0103\u015fani.
\nAvocat specializat \u00een domeniile proprietate intelectual\u0103, drept comercial \u015fi de arbitraj interna\u0163ional, Andreea Micu s-a ocupat \u00eenc\u0103 din 2007 \u2013 an ce a coincis cu lansarea proiectului AVINCIS \u015fi cu \u00eencheierea studiilor la Facultatea de Drept \u2013 de afacerea lansat\u0103 de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, Valeriu \u015fi Cristiana Stoica, fondatorii casei de avocatur\u0103 Stoica & Asocia\u0163ii.<\/p>\n
\n\u201eAVINCIS \u2013 A \u2013 Andreea, numele meu, VIN \u2013 denumirea b\u0103uturii, iar CIS sunt ini\u0163ialele numelui mamei mele, Cristiana Irinel Stoica, ea fiind mo\u015ftenitoarea domeniului Vila Dobru\u015fa. Continu\u0103m prin acest nume tradi\u0163ia familiei, dar facem trimitere \u015fi spre latinescul vinco, vincere, care \u00eenseamn\u0103 a \u00eenvinge\u201c, explic\u0103 Andreea Micu numele proiectului construit \u00een baza unei tradi\u0163ii de familie. Domeniul Dobru\u015fa, pe care se afl\u0103 crama, a apar\u0163inut ini\u0163ial str\u0103-str\u0103bunicilor s\u0103i. \u00cen 1927, ace\u015ftia au achiz-i\u0163ionat terenul pe care se afla un conac construit \u00een 1905 \u00een stil neorom\u00e2nesc, inspirat de construc\u0163iile br\u00e2ncovene\u015fti, unde \u015fi-au petrecut ulterior verile. Au \u00eenceput s\u0103 planteze \u015fi vie, regiunea, cunoscut\u0103 acum drept \u201eToscana Rom\u00e2niei\u201c, fiind renumit\u0103 \u00eenc\u0103 din perioada respectiv\u0103 pentru vinurile produse.<\/p>\n
\n\u201eLa sf\u00e2r\u015fitul secolului XIX se produceau acolo Cr\u00e2mpo\u015fia, T\u0103m\u00e2ioasa rom\u00e2neasc\u0103, vinuri rom\u00e2ne\u015fti ce beneficiau deja de un renume, c\u00e2t \u015fi vinurile fran\u0163uze\u015fti ce s-au adaptat locului, precum Cabernet Sauvignon \u015fi Sauvignon Blanc.\u201c \u00cen perioada comunismului, domeniul familiei a fost confiscat, iar tradi\u0163ia culturii vi\u0163ei-de-vie a fost \u00eentrerupt\u0103. Cristiana \u015fi Valeriu Stoica au reu\u015fit s\u0103 recupereze domeniul \u00een 1997, iar un deceniu mai t\u00e2rziu au ho-t\u0103r\u00e2t s\u0103 fructifice poten\u0163ialul acestuia printr-un proiect ce includea restaurarea vechiului conac, construirea unei crame mod-erne \u015fi replantarea vi\u0163ei-de-vie. Andreea Micu este discret\u0103 \u00een ce prive\u015fte investi\u0163iile \u00een domeniul Dobru\u015fa, \u00eens\u0103 spune c\u0103 acestea sunt consistente, \u0163in\u00e2nd cont de amplul proiect de restaurare a vechiului conac, la care au participat mai mul\u0163i special-i\u015fti, c\u00e2t \u015fi de construc\u0163ia cramei moderne, cu aspect de nav\u0103, dotat\u0103 cu mijloace moderne de vinifica\u0163ie. \u201eEste un spa\u0163iu de vis, \u00een care facem vin, dar \u00een care ne reg\u0103sim \u015fi pe noi \u00een\u015fine\u201c, descrie Andreea Micu domeniul Vila Dobru\u015fa, \u00een care p\u00e2n\u0103 \u015fi modul \u00een care cre\u015fte iarba pe crama modern\u0103 a fost g\u00e2ndit astfel \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 se integreze perfect \u00een peisaj.<\/p>\n
\nTotodat\u0103, spune c\u0103 este vorba despre o investi\u0163ie format\u0103 din fonduri proprii. \u201eInvesti\u0163ia a fost foarte mare, nu am apelat la fonduri europene, le-am luat \u00een considerare, pentru anumite por\u0163iuni, dar ne-am dat seama c\u0103 un investitor care \u00ee\u015fi pune pro-priii lui bani este un investitor liber.\u201c<\/p>\n
\nFamilia Stoica a lansat pe pia\u0163\u0103 primele vinuri AVINCIS \u00een 2011, pe baza recoltei din 2010, ax\u00e2ndu-se pe segmentul pre-mium, unul nu foarte dezvoltat \u00een Rom\u00e2nia. \u201eConsumatorii \u00eenc\u0103 se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 cumpere cu pre\u0163uri relativ decente vinuri foarte bune, ceea ce nu este posibil deocamdat\u0103 pe pia\u0163a local\u0103. Noi vrem s\u0103 producem vinuri care pun \u00een valoare poten\u0163ialul lo-curilor, educ\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp consumatorul, ar\u0103t\u00e2ndu-i c\u0103 vinul nu este doar o simpl\u0103 b\u0103utur\u0103 de sear\u0103, ci este o poart\u0103 c\u0103tre alte zone: zona cultural\u0103, zona prieteniei, zona artistic\u0103; vinul este mai mult un instrument, nu este doar un scop, ci \u015fi un mijloc.\u201c Pentru lansarea vinurilor AVINCIS au colaborat cu oenologul francez Ghislain Moritz, cu experien\u0163\u0103 practic\u0103 \u00een regi-unea francez\u0103 Burgundia, \u00een Noua Zeeland\u0103 \u015fi Portugalia, \u015fi cu un inginer agronom rom\u00e2n. De la o produc\u0163ie ini\u0163ial\u0103 de 10.000 de sticle, au evoluat treptat spre o produc\u0163ie de peste 130.000 de sticle anul trecut, rezultate ale celor 40 de hectare cultivate cu vi\u0163\u0103 de vie. Estim\u0103rile sunt \u00eens\u0103 mai mici pentru 2015, pe seama condi\u0163iilor meteo neprielnice domeniului viticol de anul trecut.<\/p>\n
\nVinurile sunt comercializate \u00een horeca, prin intermediul a aproximativ 60 de loca\u0163ii \u015fi \u00een circa 30 de magazine specializate din Bucure\u015fti, iar printre planurile de anul acesta se num\u0103r\u0103 \u015fi lansarea unei m\u0103rci de vin ce va cuprinde at\u00e2t vinuri ro\u015fii, c\u00e2t \u015fi albe ce va fi destinat\u0103 exclusiv zonei de retail. Pre\u0163urile pentru noua marc\u0103 de vin, ce va purta numele locului din care provine, Vila Dobru\u015fa, vor fi cu 20-30% mai mici dec\u00e2t cele practicate \u00een prezent de AVINCIS, ce variaz\u0103 \u00eentre 20 \u015fi 70 de lei, f\u0103r\u0103 TVA \u015fi achizi\u0163ionate direct de la cram\u0103. Un alt plan pe lista familiei Stoica, ce merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu lansarea m\u0103rcii pentru retail, este extinderea \u00een \u0163ar\u0103. \u201eDac\u0103 \u00een Bucure\u015fti consumatorul a ajuns deja la un alt nivel, \u00een restul \u0163\u0103rii posibilit\u0103\u0163ile sunt mai mici, nu putem vorbi despre un trend de a da mai mul\u0163i bani pentru un astfel de produs.\u201c<\/p>\n
\n20-30% din produc\u0163ia AVINCIS merg spre export, spre un partener din China, c\u00e2t \u015fi \u00een mai multe \u0163\u0103ri europene, iar \u00een cur\u00e2nd vor ajunge \u015fi \u00een Statele Unite ale Americii, potrivit lui Micu. Concentrarea principal\u0103 este \u00eens\u0103 pia\u0163a local\u0103. \u201ePrefer\u0103m s\u0103 vindem mai greu, dar s\u0103 fim cunoscu\u0163i \u015fi aprecia\u0163i de rom\u00e2ni, pe termen lung, cred c\u0103 aceasta este o variant\u0103 mai \u00een\u0163eleapt\u0103.\u201c<\/p>\n
\nUn segment al afacerii avoca\u0163ilor ce \u00eencepe s\u0103 se dezvolte este cel turistic. Micu observ\u0103 c\u0103 trendul european de vizitare a domeniilor viticole prinde contur \u015fi la noi, motiv pentru care familia Stoica a f\u0103cut investi\u0163ii \u015fi \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. \u201eAsigur\u0103m \u00een prezent cazare \u00een 14 camere \u015fi oferim pachete turistice ce includ degustare de vinuri, tur pe domeniu, mese, teren de tenis, piscin\u0103.\u201c Turi\u015ftii pl\u0103tesc circa 70 de euro pentru o noapte de cazare la Vila Dobru\u015fa. P\u00e2n\u0103 acum, gradul de ocupare a ajuns la 80% pe weekend, \u00een r\u00e2ndul celor care se cazeaz\u0103 pe domeniu num\u0103r\u00e2ndu-se at\u00e2t turi\u015fti str\u0103ini, c\u00e2t \u015fi angaja\u0163i de companii ce iau parte la evenimente profesionale organizate pe domeniu.
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen ultimul deceniu, \u00een domeniul vinului tot mai multe doamne. Cu tradi\u0163ie de familie sau cu pasiuni mai recente \u00een produc\u0163ia vinului, antreprenoarele din viticultur\u0103 au, fiecare, c\u00e2te o poveste de spus. La fel \u015fi vinurile lor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[332,81,10114,255,26676,12946,1179,284,301,295,246,470,10131,7442,33078,438,4669,200,6915,7981,7148,16852,474,17018,293,7178,8932,245,259,4638,80,98,12883,5626,7702],"class_list":["post-120260","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-activitate","tag-afaceri","tag-ansamblu","tag-antreprenori","tag-argumente","tag-barbati","tag-california","tag-castigare","tag-competitie","tag-confirmare","tag-crestere","tag-cumparare","tag-cumparatori","tag-dezvoltare","tag-domeniile","tag-europa","tag-familie","tag-femei","tag-femeie","tag-firme","tag-fonduri","tag-implicare","tag-industrie","tag-interes","tag-intrare","tag-marketing","tag-poveste","tag-prezenta","tag-productie","tag-profit","tag-refuz","tag-romania","tag-traditie","tag-vin","tag-vinuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120260","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=120260"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120260\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=120260"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=120260"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=120260"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}