{"id":119921,"date":"2015-03-30T15:42:02","date_gmt":"2015-03-30T15:42:02","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=119921"},"modified":"2015-03-30T15:42:02","modified_gmt":"2015-03-30T15:42:02","slug":"consiliul-fiscal-respinge-schimbarea-codului-fiscal-ar-genera-deviatii-mari-fata-de-tintele-bugetate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=119921","title":{"rendered":"Consiliul Fiscal RESPINGE schimbarea Codului Fiscal: Ar genera devia\u0163ii mari fa\u0163\u0103 de \u0163intele bugetate"},"content":{"rendered":"<p>\n&#8220;Estim\u0103rile Consiliului fiscal indic\u0103 deficite efective superioare nivelului de referin\u0163\u0103 de 3% din PIB pentru deficitul efectiv \u00een intervalul 2016-2019, iar evolu\u0163iile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugereaz\u0103 reversarea progreselor realizate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00een ceea ce prive\u015fte consolidarea fiscal\u0103, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat \u00een anul 2010. Asemenea evolu\u0163ii sunt \u00een flagrant\u0103 contradic\u0163ie cu principiile \u015fi regulile fiscale instituite de LRFB (Legea Responsabilit\u0103\u0163ii&nbsp;Fiscal-Bugetare &#8211; n.r.), precum \u015fi cu tratatele de guvernan\u0163\u0103 fiscal\u0103 la nivel european al c\u0103ror semnatar Rom\u00e2nia este&#8221;, se arat\u0103 \u00een opinia Consiliului asupra proiectului de revizuire a Codului Fiscal.<\/p>\n<p>\nOrganiza\u0163ia estimeaz\u0103 c\u0103&nbsp;major\u0103rile deficitului efectiv relativ la scenariul de baz\u0103 ca efect al m\u0103surilor introduse ar fi de circa 14,8&nbsp;miliarde lei \u00een 2016, 13,2 miliarde lei \u00een 2017, 22,5&nbsp;miliarde lei \u00een 2018 \u015fi 27,8&nbsp;miliarde \u00een 2019, incluz\u00e2nd veniturile recuperate,&nbsp;ceea ce reprezint\u0103 echivalentul a 2%, 1,7%, 2,7% \u015fi respectiv 3% din PIB-ul (mai ridicat) care ar prevala \u00een ipoteza aplic\u0103rii m\u0103surilor.<\/p>\n<p>\nDefinind scenariul de baz\u0103 ca fiind caracterizat de deficite efective de 1,1% din PIB \u00een 2016 \u015fi 2017 \u015fi de deficite efective consistente cu un deficit structural de 1% \u00een anii 2018 \u015fi 2019, deficitele efective care ar prevala \u00een urma adopt\u0103rii proiectului noului Cod Fiscal ar fi de 3,1% din PIB \u00een 2016, 2,7% din PIB \u00een 2017, 3,5% din PIB \u00een 2018 \u015fi 3,7% din PIB \u00een 2019, arat\u0103 Consiliul Fiscal.<\/p>\n<p>\nNivelul corespunz\u0103tor al deficitului structural este estimat astfel a fi de 3,2%, 3,3%, 4,7% \u015fi 5,5% din PIB poten\u0163ial \u00een 2016, 2017, 2018 \u015fi, respectiv, 2019.<\/p>\n<p>\n&#8220;Acesta echivaleaz\u0103 cu o devia\u0163ie de propor\u0163ii \u015fi \u00een continu\u0103 cre\u015ftere de la obiectivul pe termen mediu (MTO) &#8211; la finele intervalului nivelul deficitului structural revine \u00een imediata apropiere a celui consemnat la finele anului 2010 (de 5,8% din PIB poten\u0163ial potrivit estim\u0103rilor Comisiei Europene). De asemenea, calculele Consiliului fiscal indic\u0103 situarea peste limita de 3% statuat\u0103 de Pactul de Cre\u015ftere \u015fi Stabilitate pe aproape \u00eentreg intervalul considerat (excep\u0163ia constituind-o anul 2017), ceea ce ar implica reintrarea Rom\u00e2niei \u00een procedur\u0103 de deficit excesiv&#8221;, se spune \u00een document.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia trebuie s\u0103 se \u00eencadreze \u00eentr-o limit\u0103 de deficit efectiv de 3% din PIB, iar p\u00e2n\u0103 la finele acestui an trebuie s\u0103 realizeze convergen\u0163a c\u0103tre un deficit structural de 1% din PIB.<\/p>\n<p>\nEstim\u0103rile Consiliului fiscal au luat \u00eens\u0103 \u00een considerare&nbsp;acordul politic de majorare a cheltuielilor de ap\u0103rare p\u00e2n\u0103 la un nivel de 2% din PIB pentru o perioad\u0103 de cel pu\u0163in 10 ani \u00eencep\u00e2nd cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013) sau&nbsp;reac\u0163ia poten\u0163ial\u0103 a pie\u0163elor financiare la o deteriorare permanent\u0103 de propor\u0163ii a pozi\u0163iei structurale a finan\u0163elor publice ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>\nOpinia relev\u0103 c\u0103 respectarea \u0163intei de deficit structural \u00een condi\u0163iile adopt\u0103rii unor m\u0103suri permanente de relaxare fiscal\u0103 (a\u015fa cum sunt reducerile de taxe din proiectul Codului Fiscal) implic\u0103 necesitatea adopt\u0103rii unor m\u0103suri structurale compensatorii care s\u0103 fie de asemenea de natur\u0103 permanent\u0103, precum reduceri\/\u00eenghe\u0163\u0103ri de cheltuieli comparativ cu scenariul de baz\u0103, cre\u015fteri de taxe sau&nbsp;cre\u015fteri de eficien\u0163\u0103 a colect\u0103rii.<\/p>\n<p>\nProiectul Codului Fiscal prevede \u00eenregistrarea unor deficite la buget (efecte nete de runda \u00eent\u00e2i) de 16,4 miliarde lei \u00een 2016, 16,8 miliarde lei \u00een 2017, 28,7 miliarde lei \u00een 2018 \u015fi 37 miliarde lei \u00een 2019, impactul fiind compensat de efectele de runda a doua (provenind din cre\u015fterea economic\u0103 adi\u0163ional\u0103 rezultat\u0103), precum \u015fi din \u00eencas\u0103rile suplimentare preconizate ca urmare a implement\u0103rii de c\u0103tre ANAF a m\u0103surilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare \u015fi de cre\u015ftere a gradului de conformare voluntar\u0103, at\u00e2t la declarare c\u00e2t \u015fi la plat\u0103.<\/p>\n<p>\nEfectele provenite din cre\u015fterea economic\u0103 suplimentar\u0103 sunt evaluate de Guvern la circa 7 miliarde lei \u00een perioada 2016-2017, 10,6 miliarde lei \u00een 2018 \u015fi 18 miliarde lei \u00een 2019, la care se vor ad\u0103uga \u00eencas\u0103rile suplimentare ale ANAF de circa 14 miliarde lei \u00een 2016 \u015fi aproximativ 18 miliarde lei anual \u00een perioada 2017-2019.<\/p>\n<p>\nConsiliul fiscal consider\u0103 drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor \u015fi impozitelor pe care aceasta le prevede \u015fi excesive estim\u0103rile guvernamentale cu privire la cuantumul veniturilor generate de cre\u015fterea economic\u0103 suplimentar\u0103 determinat\u0103 de m\u0103surile de relaxare fiscal\u0103. Acestea implic\u0103 un grad de recuperare de aproape 50% a pierderilor de venituri din efecte de runda \u00eent\u00e2i, at\u00e2t la nivelul anului 2016, c\u00e2t \u015fi la finele anului 2019.<\/p>\n<p>\n&#8220;Este imposibil de reconciliat un asemenea nivel al veniturilor suplimentare cu niveluri rezonabile \u015fi plauzibile ale multiplicatorului fiscal (ce descrie avansul PIB ca r\u0103spuns la diminuarea veniturilor bugetare ca urmare a reducerii impozitelor, ambele \u00een valori absolute) \u015fi ale elasticit\u0103\u0163ilor principalelor categorii de venituri la modificarea PIB&#8221;, se precizeaz\u0103 \u00een opinia exprimat\u0103.<\/p>\n<p>\nConsiliul Fiscal noteaz\u0103 c\u0103 efectele de runda a doua sunt relevante din perspectiva respect\u0103rii \u0163intei de deficit structural doar \u00een propor\u0163ia \u00een care cre\u015fterea economic\u0103 suplimentar\u0103 generat\u0103 se reg\u0103se\u015fte la nivelul PIB poten\u0163ial, ceea ce este pu\u0163in probabil s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ\u0103, mai ales dat fiind faptul c\u0103 reducerea impozit\u0103rii consumului reprezint\u0103 partea cea mai consistent\u0103 \u00een pachetul de m\u0103suri discre\u0163ionare cuprinse \u00een noul Cod Fiscal.<\/p>\n<p>\nC\u00e2\u015ftigurile de eficien\u0163\u0103 \u00een colectarea taxelor \u015fi a impozitelor \u015fi \u00een cheltuirea banului public constituie o surs\u0103 valid\u0103 de spa\u0163iu fiscal, \u00eens\u0103 acesta trebuie s\u0103 fie folosit \u00een mod prudent \u015fi gradual, f\u0103r\u0103 a pune \u00een pericol echilibrele macroeconomice a c\u0103ror prezervare reprezint\u0103 un ingredient esen\u0163ial al unui proces sustenabil de convergen\u0163\u0103 real\u0103.<\/p>\n<p>\n&#8220;Este discutabil\u0103 oportunitatea unei relax\u0103ri fiscale de asemenea propor\u0163ii \u00een condi\u0163iile \u00een care pozi\u0163ia ciclic\u0103 a economiei este estimat\u0103 de c\u0103tre Comisia European\u0103 a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) \u00een anul 2016. Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 intre din nou \u00een capcana unei politici fiscale pro-ciclice, ap\u0103s\u00e2nd pe accelera\u0163ie \u00een faza de expansiune a ciclului economic \u015fi risc\u00e2nd s\u0103 fie constr\u00e2ns\u0103 s\u0103 implementeze m\u0103suri de ajustare structural\u0103 \u00eentr-o inevitabil\u0103 faz\u0103 viitoare de recesiune&#8221;, se mai spune \u00een document.<\/p>\n<p>\nProiectul noului Cod Fiscal \u015fi cel al Codului de Procedur\u0103 Fiscal\u0103 au fost aprobate, miercuri, de Guvern.<\/p>\n<p>\nDocumentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile \u015fi serviciile, de la 24% \u00een prezent la 20% \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2016 \u015fi la 18% din 2018, \u015fi extinderea, tot de anul viitor, a listei produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, pe\u015fte, lapte \u015fi p\u00e2ine la animale vii \u015fi p\u0103s\u0103ri vii, din specii domestice, ou\u0103 de p\u0103s\u0103ri, legume, fructe comestibile \u015fi preparate din acestea, precum \u015fi pentru accesul la evenimentele sportive.<\/p>\n<p>\nMai sunt prev\u0103zute introducerea tax\u0103rii inverse pentru livrarea de cl\u0103diri, p\u0103r\u0163i de cl\u0103dire \u015fi terenuri de orice fel, pentru a c\u0103ror livrare se aplic\u0103 regimul de taxare, \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2016, stabilirea unei cote de impozitare diferen\u0163iate a micro\u00eentreprinderilor, \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de salaria\u0163i, de 1% pentru micro\u00eentreprinderile care au peste 2 salaria\u0163i inclusiv, 3% pentru micro\u00eentreprinderile care au un salariat, 3% + 1.530 lei trimestrial pentru micro\u00eentreprinderile care nu au salaria\u0163i \u015fi 3% pentru micro\u00eentreprinderile aflate \u00een dizolvare urmat\u0103 de lichidare, inactivitate temporar\u0103, nedesf\u0103surarea de activit\u0103\u0163i, majorarea pragurilor pentru \u00eencadrarea \u00een categoria micro\u00eentreprinderilor, la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018, 100.000 euro din 2019.\u00e2<\/p>\n<p>\nProiectul Codului Fiscal mai prevede reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% \u00een prezent la 14% \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2019, educerea cotei de impozit pe venit de la 16% \u00een prezent la 14% \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2019, reducerea cotei de impozit pe veniturile ob\u0163inute din Rom\u00e2nia de nereziden\u0163i de la 16% \u00een prezent la 14% \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2019, eliminarea impozitului pe dividende \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2016, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorin\u0103, benzina f\u0103r\u0103 plumb \u015fi benzina cu plumb), rea\u015fezarea nivelurilor accizelor pentru alcool \u015fi b\u0103uturile alcoolice, eliminarea din sfera de impozitare at\u00e2t a \u0163i\u0163eiului din produc\u0163ia intern\u0103, c\u00e2t \u015fi a produselor care \u00een prezent se reg\u0103sesc la Capitolul II \u201eAlte produse accizabile\u201d (cafea, bijuterii, confectii din bl\u0103nuri, autoturisme etc.), eliminarea impozitului pe construc\u0163ii speciale \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2016.<\/p>\n<p>\nCotele de contribu\u0163ii de asigur\u0103ri sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, \u015fi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nu vor mai sc\u0103dea din ianuarie 2017, cum era prev\u0103zut \u00een proiectul din luna februarie, ci de la 1 ianuarie 2018.<\/p>\n<p>\nDocumentul men\u0163ine celelalte prevederi, \u015fi anume introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunar\u0103 de calcul a CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016, introducerea obliga\u0163iei de plat\u0103 a CAS \u015fi CASS pentru toate persoanele fizice care realizeaz\u0103 venituri, majorarea sumei neimpozabile lunare avute \u00een vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2016.<\/p>\n<p>\nConsiliul Fiscal este o institu\u0163ie independent\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 prin legea responsabilit\u0103\u0163ii fiscal-bugetare, \u015fi compus\u0103 din cinci membri cu experien\u0163\u0103 \u00een domeniul politicilor macroeconomice \u015fi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numi\u0163i prin hot\u0103r\u00e2re de c\u0103tre Parlament pe o perioad\u0103 de 9 ani, la propunerea Academiei Rom\u00e2ne, B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, Academiei de Studii Economice Bucure\u015fti, Institutului Bancar Rom\u00e2n \u015fi Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor, care nominalizeaz\u0103 fiecare o singur\u0103 persoan\u0103.<\/p>\n<p>\nConsiliul Fiscal evalueaz\u0103 proiec\u0163iile macroeconomice avute \u00een vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimeaz\u0103 impactul pachetelor de m\u0103suri de natur\u0103 a influen\u0163a soldul bugetar, analizeaz\u0103 execu\u0163ia bugetar\u0103 \u015fi m\u0103sura \u00een care aceasta corespunde \u0163intelor propuse, monitorizeaz\u0103 respectarea regulilor fiscale, emite recomand\u0103ri privind politica fiscal\u0103 curent\u0103 \u015fi viitoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Consiliul Fiscal a avizat negativ propunerea de modificare a Codului Fiscal, avertiz\u00e2nd c\u0103 reducerile de taxe vizate ar duce la devia\u0163ii de propor\u0163ii de la \u0163intele bugetare pe termen mediu, cu deficite efective de peste 3% p\u00e2n\u0103 \u00een 2019, c\u00e2nd deficitul structural va ajunge aproape de nivelul din 2010.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[11903,18780],"class_list":["post-119921","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-cod-fiscal","tag-consiliul-fiscal"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119921","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=119921"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119921\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=119921"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=119921"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=119921"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}