{"id":119891,"date":"2015-03-30T08:48:00","date_gmt":"2015-03-30T08:48:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=119891"},"modified":"2015-03-30T08:48:00","modified_gmt":"2015-03-30T08:48:00","slug":"povestea-romanului-care-a-facut-cariera-in-noua-zeelanda-australia-si-africa-de-sud-si-s-a-intors-in-romania-la-conducerea-unei-firme-ce-vinde-tractoare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=119891","title":{"rendered":"Povestea rom\u00e2nului care a facut carier\u0103 \u00een Noua Zeeland\u0103, Australia si Africa de Sud \u015fi s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia la conducerea unei firme ce vinde tractoare"},"content":{"rendered":"

\nGeorge Stanson este un rom\u00e2n pasionat de rugby, pentru care acas\u0103 este \u00een Australia, unde s-a ocupat de \u00eenfiin\u0163area \u015fi dezvoltarea unei companii  daneze. Cariera sa l-a purtat prin Danemarca, alte \u0163\u0103ri nordice, iar apoi  \u00een emisfera sudic\u0103, unde compania pentru care lucra nu avea activit\u0103\u0163i.  A ajuns \u00een Noua Zeeland\u0103 doar cu un card \u00een buzunar, f\u0103r\u0103 niciun fel de informa\u0163ii sau contacte, \u015fi a construit de la zero o firm\u0103 care s-a extins apoi \u00een Australia, Japonia \u015fi Africa de Sud. Acum coordoneaz\u0103 de la Bucure\u015fti activitatea unuia dintre cei mai mari produc\u0103tori mondiali de tractoare. F\u0103r\u0103 fals\u0103 modestie, spune c\u0103 a reu\u015fit \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n

\n“E greu de cuantificat o zi de munc\u0103, pentru c\u0103 lumea e haotic\u0103, \u00een sensul bun al cuv\u00e2ntului. E posibil s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple nimic de luni p\u00e2n\u0103 joi iar vineri s\u0103 am pe mas\u0103 un deal de 10 milioane de euro, pe care trebuie s\u0103-l rezolv p\u00e2n\u0103 seara la 5\u201c, spune George Stanson, business manager pentru Rom\u00e2nia, Bulgaria, Croa\u0163ia \u015fi Serbia pentru Case IH & Steyer Balkans.<\/p>\n

\nVorbe\u015fte relaxat \u015fi exuberant, \u00een biroul s\u0103u cu doi pere\u0163i de sticl\u0103 \u015fi vedere spre lacul Her\u0103str\u0103u; c\u00e2nd a venit, \u00een urm\u0103 cu \u015fapte ani, la conducerea opera\u0163iunilor locale, a ales mai \u00eent\u00e2i biroul \u015fi apoi locuin\u0163a, la o distan\u0163\u0103 de cinci minute de mers cu ma\u015fina. \u00cen pu\u0163ine cuvinte, activitatea lui se poate rezuma la v\u00e2nzarea de tractoare, produse peste hotare. Filiala pe care o conduce a realizat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de 86 de milioane de euro, Rom\u00e2nia reprezent\u00e2nd 38%, pentru c\u0103 are cea mai mare suprafa\u0163\u0103 agricol\u0103. Pentru anul \u00een curs, \u201etoate previziunile arat\u0103 bine. Dar noi tr\u0103im o rulet\u0103 ruseasc\u0103 permanent\u0103 \u00een agricultur\u0103. A fost un an fantastic \u015fi anul trecut, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au venit ploile, fix la vremea recoltei\u201c.<\/p>\n

\nAcum, de pild\u0103, fermierii au nevoie de 2-3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de c\u0103ldur\u0103, pentru a demara lucr\u0103rile. \u201eM-a\u015f bucura cu un plus de 15%, la 10% a\u015f avea o grimas\u0103 \u00een col\u0163ul gurii.\u201c Acum echipa num\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fase oameni, iar firma lucreaz\u0103 cu opt dealeri \u015fi distribuitori pentru m\u0103rcile Steyer \u015fi Case IH. Re\u0163eaua local\u0103 de dealeri este dezvoltat\u0103 \u00een parteneriat cu cel mai mare v\u00e2nz\u0103tor al Case IH de pe glob, Titan Machinery, care are o cifr\u0103 de afaceri anual\u0103 de 1,7 miliarde de dolari din v\u00e2nzarea de utilaje agricole. Americanii doreau s\u0103 se extind\u0103, iar Europa de Est, exact zona coordonat\u0103 de Stanson, este cea \u00een care au f\u0103cut primii pa\u015fi peste grani\u0163ele SUA.<\/p>\n

\n\u00cen totalul afacerii Case IH & Steyer Balkans, partea de after sales este foarte important\u0103, \u015fi ajunge, \u00eempreun\u0103 cu v\u00e2nz\u0103rile de piese, la 40-45% din cifra de afaceri. \u201eEvolu\u0163ia fermierului rom\u00e2n vizavi de puterea tractoarelor este rapid\u0103, sunt fermieri care au trecut \u00een unul sau doi ani de la un tractor de 200 CP la unul de 700 CP, or neam\u0163ul \u015fi francezul au f\u0103cut asta \u00een 25 de ani.\u201c V\u00e2rful de gam\u0103 al portofoliului firmei este un tractor de 700 CP, cu \u015fenile, care au aderen\u0163\u0103 \u00een solul ud, pe care nici nu-l taseaz\u0103, ca s\u0103 distrug\u0103 plantele. Pre\u0163ul acestui tractor este de 250.000 de euro \u015fi Stanson spune c\u0103 \u00een martie a v\u00e2ndut patru la Timi\u015foara, c\u0103tre doi fermieri. Un astfel de produs, argumenteaz\u0103 el, nu poate fi v\u00e2ndut ar\u0103t\u00e2nd c\u00e2teva flyere. \u201eI-am dat unuia dintre ei, Mateiu Corvin, un tractor pentru o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, de prob\u0103, iar apoi mi-a dat telefon, \u00abVreau dou\u0103\u00bb. End of story.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nOamenii coordona\u0163i de Stanson constituie echipa de suport, \u201ecu func\u0163iunea ca atunci c\u00e2nd clientul este ultranemul-\u0163umit de ceva s\u0103 discute cu sursa, adic\u0103 noi, care \u00eencerc\u0103m s\u0103 rezolv\u0103m cu importatorul sau dealerul. Oamenilor le place chestia asta foarte mult. Dar nu r\u0103spund la 100 de fermieri pe zi, pentru c\u0103 nu am timp\u201c. Echipa lui Stanson se ocup\u0103, spune el, de toate aspectele afacerii, de la activit\u0103\u0163i de marketing, demonstra\u0163ii \u00een c\u00e2mp, la training pentru operatori, training comercial, service, piese de schimb \u015fi aspecte comerciale ale firmei.<\/p>\n

\nCariera lui Stanson este \u00eens\u0103 atipic\u0103 fa\u0163\u0103 de cea construit\u0103 de al\u0163i manageri care coordoneaz\u0103 companii pe plan local. \u201eA fost un tren mare de tot care vine \u00een gar\u0103\u201c, \u00ee\u015fi \u00eencepe povestea Stanson. Absolvent al Institutului Agronomic, de for-ma\u0163ie zootehnist, a fost unul dintre cei trei rom\u00e2ni selecta\u0163i de o delega\u0163ie danez\u0103, format\u0103 din oameni de afaceri \u015fi politicieni. \u201eScandinavii au un mod foarte aparte de a face afaceri. Mai \u00eent\u00e2i \u00ee\u015fi educ\u0103 oamenii dup\u0103 care \u00ee\u015fi deschid afacer-ile, nu invers.\u201c La acel moment, studen\u0163ii nu \u015ftiau detalii despre proiect, ci doar c\u0103 ni\u015fte danezi fac recrut\u0103ri, iar selec\u0163ia a fost bazat\u0103 pe trei teste distincte. Primul a fost de psihometrie, \u201enu avea nimic de a face nici cu meseria, nici cu ce \u00een-v\u0103\u0163asem, cu nimic. Ne \u00eentrebau, de pild\u0103, ce credem c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla, \u00een 27 de ani, \u00een locul cutare. Ca s\u0103 vad\u0103 cum g\u00e2ndim proactiv, global\u201c.<\/p>\n

<\/p>\n

\nNici m\u0103car acum Stanson nu \u015ftie ce punctaj a avut la acest test, \u00een urma c\u0103ruia au r\u0103mas cam 60 din 150 de candida\u0163i. Apoi a urmat testul de aptitudini de meserie, unde num\u0103rul s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it, iar ultimul a fost tes-tul de englez\u0103, foarte dur. Pu\u0163in neobi\u015fnuit la acea vreme, \u00een 1992, George Stanson \u015ftia bine englez\u0103, gra\u0163ie tat\u0103lui s\u0103u, despre care spune c\u0103 a fost \u201eun om cu mintea deschis\u0103, care ne-a luat de mici, mie \u015fi surorii mele, lec\u0163ii de englez\u0103. A fost o chestie contra curentului, la acel moment. Se pare c\u0103 a meritat\u201c. Au fost ale\u015fi trei absolven\u0163i rom\u00e2ni, care au plecat \u00een Danemarca, al\u0103turi de al\u0163i est-europeni, un grup de 18-20 de oameni; ajun\u015fi \u00eentr-un campus universitar, au fost trimi\u015fi, din nou, la \u015fcoal\u0103.<\/p>\n

\nCursurile au durat un an \u015fi jum\u0103tate, dar mare parte a fost componenta practic\u0103, de pild\u0103 un proiect de o lun\u0103 de zile, undeva \u00een nordul Danemarcei, unde se construia o ferm\u0103 de vaci de lapte; rom\u00e2nul a trebuit s\u0103 se im-plice \u00een toate opera\u0163iunile de construc\u0163ie a grajdului, a platformei de muls, a padocurilor, a sistemelor de evacuat dejec\u0163ii. \u201eA fost o acumulare de cuno\u015ftin\u0163e foarte practic\u0103, \u00een Rom\u00e2nia nu aveai \u015fansa s\u0103 te preg\u0103te\u015fti astfel.\u201c Niciunul dintre cei selecta\u0163i \u00een cadrul acestui proiect nu a \u015ftiut, p\u00e2n\u0103 la finalul acelui an \u015fi jum\u0103tate, pentru ce anume sunt preg\u0103ti\u0163i, dar, danezii \u201eau fost extraordinar de preci\u015fi la sf\u00e2r\u015fit. Lui Bebe de la Bra\u015fov i-au spus c\u0103 este un om f\u0103cut pentru rutin\u0103, deci i se potrive\u015fte domeniul de produc\u0163ie. Cel\u0103lalt rom\u00e2n, de la Piatra Neam\u0163, era genul mai tocilar, \u015fi el a f\u0103cut carier\u0103 \u00een cercetare \u015fi dezvoltare, a ajuns un mare breeder (cei care creeaz\u0103 genetic noi variet\u0103\u0163i de plante)\u201c. C\u00e2nd i-a venit lui Stanson r\u00e2ndul s\u0103 fie evaluat, a aflat c\u0103 este menit pentru zona de dezvoltare a afacerilor. \u201eMonitorizarea noastr\u0103 a fost absolut permanent\u0103, dar invizibil\u0103.\u201c<\/p>\n

\nAu fost apoi \u201edrafta\u0163i ca \u00een MBA\u201c, iar Stanson poveste\u015fte c\u0103 la terminarea colegiului universitar \u00een SUA, liga profesionist\u0103 de baschet \u00ee\u015fi alege, \u00eentr-o singur\u0103 zi, cei mai buni juc\u0103tori din universit\u0103\u0163i. La fel \u015fi absolven\u0163ii stagiilor de preg\u0103tire din Danemarca au fost reuni\u0163i \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere \u015fi un grup de oameni au \u00eenceput s\u0103-i aleag\u0103, dup\u0103 criterii numai de ei \u015ftiute. \u201eAm fost al treilea pe list\u0103 \u015fi prima op\u0163iune pentru DLF Trifolium, care a fost anga-jatorul meu pentru jum\u0103tate de via\u0163\u0103.\u201c \u00cen industria mondial\u0103 de semin\u0163e, DLF a fost cel mai mare produc\u0103tor de semin\u0163e mici, de pild\u0103 lucern\u0103. \u201ePentru mine a fost un mare \u015foc felul \u00een care danezii au tras linie \u015fi \u015fi-au dat seama ce pot face cel mai bine.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nC\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu era deja angajat al DLF,  a urmat \u201eceva alerg\u0103tur\u0103 \u00een Finlanda, Norvegia \u015fi Suedia, la sf\u00e2r\u015fitul lui 1994\u201c. Dup\u0103 care DLF, care la acea vreme avea activit\u0103\u0163i doar \u00een emisfera nordic\u0103, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 atace sudul planetei \u015fi l-au ales pe Stanson pentru asta. Primul pas \u2013 Noua Zeeland\u0103, zon\u0103 despre care el spune c\u0103 la acea vreme era \u00eenchis\u0103 pentru rom\u00e2ni. Mai cu seam\u0103 \u00een insula sudic\u0103, preponderent agricol\u0103, nu era niciun rom\u00e2n \u00eenregistrat de autorit\u0103\u0163i, dar tocmai aceea era destina\u0163ia lui Stanson, care la dou\u0103zeci \u015fi un pic de ani plecase s\u0103 cucereasc\u0103 lumea, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 niciun fel de contact \u00een Noua Zeeland\u0103. \u201eM-au trimis cu un card cu 150.000 de dolari pe el, s\u0103 v\u0103d dac\u0103 se poate face business acolo, \u015fi mi-au dat termen un an.\u201c<\/p>\n

\nPrimul lucru pe care l-a f\u0103cut a fost s\u0103 cumpere o ma\u015fin\u0103 veche de la un student, cu 300 de dolari, de\u015fi avea buget de 300 de dolari pe lun\u0103 pentru \u00eenchirierea unui vehicul. Venind din partea unui est-european, poveste\u015fte Stanson, aceasta a fost o veritabil\u0103 lovitur\u0103 de etic\u0103. \u00cei raporta la acea vreme direct lui Truels Damsgaard, acum CEO al DLF, cel care a fost \u015fi primul mentor al lui Stanson, care spune c\u0103 \u201ee ca un tat\u0103 pentru mine. Am \u00eenv\u0103\u0163at enorm de la el, nu \u015ftiam nimic despre nimic. Ce puteam \u015fti la \u00eenceputul anilor ’90? Aveam bun sim\u0163 \u015fi o educa\u0163ie social\u0103 relativ bun\u0103\u201c.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u00cen prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Noua Zeeland\u0103 s-a plimbat \u015fi s-a distrat, a g\u0103sit o locuin\u0163\u0103, a condus prin ora\u015f, ca s\u0103 se famil-iarizeze cu zona. Apoi a cump\u0103rat baza de date a tuturor fermierilor neozeelandezi, de la departamentul lor de statistic\u0103. Av\u00e2nd permis de munc\u0103 \u015fi o sumedenie de drepturi, ar fi putut s\u0103 ia \u015fi credit. Apoi a selectat din baza de date fermierii care \u00eel interesau cel mai tare, cei care aveau taurine sau oi, a ales vreo 300 de prospecte \u201ela care s\u0103 m\u0103 duc s\u0103 bat la u\u015f\u0103, s\u0103 stau de vorb\u0103 cu ei, s\u0103-i \u00eentreb ce practici au\u201c.<\/p>\n

\nA vorbit cu 300 de oameni \u00een patru luni, iar unii i-au acordat o jum\u0103tate de or\u0103, al\u0163ii o jum\u0103tate de zi, ba un fermier a vrut s\u0103-i dea \u015fi fata de nevast\u0103. A \u00een\u0163eles cum func\u0163ioneaz\u0103 acolo agricultura \u015fi a ales 40 de oameni cu care s\u0103 fac\u0103 teste de produse; apoi a stat mult timp \u00een ferme, muncind s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentregi, f\u0103r\u0103 niciun fel de plat\u0103, cot la cot cu oamenii, ca s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cum func\u0163ioneaz\u0103 lucrurile. \u201eAm g\u00e2ndit pragmatic, am avut independen\u0163\u0103 total\u0103, nu am raportat nimic, mi s-a cerut doar raportul final\u201c, iar danezii i-au dat und\u0103 verde la demararea afacerilor.<\/p>\n

\nFiliala a ajuns \u00een c\u00e2\u0163iva ani de la v\u00e2nz\u0103ri de 100.000 de euro la afaceri de aproape 100 de milioane de euro; \u00een circa \u015fapte ani DLF ajunsese s\u0103 de\u0163in\u0103 aproape un sfert din pia\u0163a de semin\u0163e \u00een Noua Zeeland\u0103, iar pasul urm\u0103tor era Australia. \u201eAm trecut g\u00e2rla \u00een 1996. Nu aveam niciun dealer \u015fi \u00eentr-un an \u015fi jum\u0103tate am creat o re\u0163ea de 75 de retaileri pe tot teritoriul. F\u0103ceam tururi de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, de pe 1 p\u00e2n\u0103 pe 21 ale lunii, de la o coast\u0103 la alta. \u015ei acolo a fost boomul mare. Dup\u0103 care am preluat Japonia \u015fi apoi Africa de Sud, toate trei coordonate din Noua Zeeland\u0103.\u201c<\/p>\n

\nLa 47 de ani, rom\u00e2nul spune c\u0103 n-a aplicat niciodat\u0103 pentru o slujb\u0103, dar la momentul oportun a intervenit un telefon. \u00cencepusese s\u0103 se plictiseasc\u0103. Firma avea 26 de angaja\u0163i, totul mergea ca pe roate, nu mai f\u0103cea niciun efort, iar \u00eentr-o noapte, la ora 3, l-a sunat un head hunter, \u2028care \u015fi-a cerut scuze \u2013 \u2028nu-\u015fi d\u0103duse seama de or\u0103 \u2013 \u015fi avea o propunere. \u201eFuck off\u201c, i-a r\u0103spuns Stanson, care i-a spus c\u0103 nu e disponibil pentru discu\u0163ii dec\u00e2t dup\u0103 \u015fase seara. \u00cen primele trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni head hunterul \u00eel suna o dat\u0103 la trei zile, dar aveau discu\u0163ii sterile, rom\u00e2nul nu era absolut deloc interesat de o propunere, despre care, \u00een fond, nu \u015ftia nimic. \u00cen plus, nu concepea s\u0103-\u015fi relocheze familia, feti\u0163a sa fiind n\u0103scut\u0103 \u015fi crescut\u0103 \u00een Noua Zeeland\u0103. A devenit interesat doar dup\u0103 ce a aflat numele firmei, CNH (companie format\u0103 \u00een 1999 prin fuziunea dintre Case \u015fi New Holland), \u015ftia c\u0103 este vorba de un colos mondial care de\u0163inea nu doar echipamente agricole \u015fi de construc\u0163ii, ci \u015fi m\u0103rcile Maserati \u015fi Ferrari. Or Stanson se declar\u0103 un mare fan al Ferrari, pasionat fiind \u015fi de rugby \u015fi de pescuit oceanic (are chiar propria ambarca\u0163iune, iar dup\u0103 ce va renun\u0163a la management i-ar pl\u0103cea s\u0103 fac\u0103 o emisiune despre pescuit).<\/p>\n

\nDiscu\u0163iile au durat, \u00een total, \u015fase luni, iar rom\u00e2nul a \u00eenceput s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 serios la propunere c\u00e2nd a primit telefon de la actualul CEO, Andreas Klauser, la acea vreme vicepre\u015fedinte pe Europa. Klauser este al doilea mentor al rom\u00e2nului-australian, care spune c\u0103 a crescut sub aripa lui ca F\u0103t Frumos.<\/p>\n

\n\u00centre atuurile sale pentru actuala pozi\u0163ie, spune Stanson, se num\u0103r\u0103 faptul c\u0103 vorbe\u015fte rom\u00e2na \u015fi \u00een\u0163elege mentalit\u0103-\u0163ile, spre deosebire \u201ede un american care ar putea ajunge \u00een ferm\u0103, iar fermierii sunt extrem de sensibili, nu tolereaz\u0103, de pild\u0103, translatori\u201c.<\/p>\n

\nRom\u00e2nul a trecut \u015fi prin experien\u0163a antreprenoriatului, cu o ferm\u0103 din Noua Zeeland\u0103, despre care spune c\u0103 ini\u0163ial era o ferm\u0103 cu 200 de vaci de lapte, care produceau 9.000 de litri de lapte pe zi, vreme de 305 zile pe an. Ulterior a fost reprofilat\u0103, av\u00e2nd ca obiect de activitate \u00eengr\u0103\u015farea de tauri Black Angus, care luau 1 kg \u00een greutate pe zi. Ferma a ajuns s\u0103 comercial-izeze \u00een jur de 180 de capete pe an, cu desfacere \u00een Japonia. Acum, Stanson nu are alte planuri de a se \u00eentoarce la antrepre-noriat \u015fi este concentrat pe ce are de f\u0103cut la c\u00e2rma firmei. Spune c\u0103 \u015fi acum c\u0103l\u0103tore\u015fte foarte mult, cam 80.000 km pe an, \u015fi distruge un vehicul \u00een fiecare an. Cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een urm\u0103, o ma\u015fin\u0103 a cedat \u00een Bulgaria: \u201es-a rupt volanta la volan \u015fi am adus-o pe trailer\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

George Stanson este un rom\u00e2n pasionat de rugby, pentru care acas\u0103 este \u00een Australia, unde s-a ocupat de \u00eenfiin\u0163area \u015fi dezvoltarea unei companii  daneze. Cariera sa l-a purtat prin Danemarca, alte \u0163\u0103ri nordice, iar apoi  \u00een emisfera sudic\u0103, unde compania pentru care lucra nu avea activit\u0103\u0163i.  A ajuns \u00een Noua Zeeland\u0103 doar cu un card […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530,7228],"tags":[332,14681,17736,16894,306,7667,6553,272,201,314,246,17961,7442,7281,21588,473,18324,10322,105,19646,11563,5239,297,80,86,13021,37971,14332,231],"class_list":["post-119891","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","category-industrie","tag-activitate","tag-activitati","tag-africa-de-sud","tag-australia","tag-bucuresti","tag-card","tag-cariera","tag-companie","tag-companii","tag-construire","tag-crestere","tag-danemarca","tag-dezvoltare","tag-extindere","tag-falsificare","tag-firma","tag-infiintare","tag-informatii","tag-japonia","tag-noua-zeelanda","tag-ocupare","tag-pasiune","tag-producator","tag-refuz","tag-reusita","tag-roman","tag-rugby","tag-tractoare","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119891","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=119891"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119891\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=119891"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=119891"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=119891"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}