{"id":11962,"date":"2008-10-14T20:00:00","date_gmt":"2008-10-14T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11962"},"modified":"2026-04-02T12:57:40","modified_gmt":"2026-04-02T12:57:40","slug":"opriti-leul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11962","title":{"rendered":"Opriti leul"},"content":{"rendered":"

Romania nu este o insula financiara imuna la ceea ce se petrece pe plan international, comenta un bancher intr-o discutie cu BUSINESS Magazin in urma cu doua luni, incercand sa argumenteze in acest fel ineficienta unor masuri restrictive impuse de banca centrala. In lumina evenimentelor din ultimele saptamani, afirmatia bancherului capata nuante noi; pe de o parte, spun de aceasta data bancherii, exact interventia (indirecta) a bancii centrale a fost cea care a stopat prabusirea leului saptamana trecuta, cand cursul s-a apropiat abrupt de nivelul de 4 lei\/euro. Pe de alta parte, deprecierea leului, venita (cel putin partial) pe fondul unei miscari din intreaga regiune, confirma o data in plus ca situatia financiara internationala dificila nu are cum sa nu se reflecte si pe plan local.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Caderea abrupta a leului, care a pierdut in punctul maxim de saptamana trecuta aproape 6,5% din valoare, recuperand usor spre finele saptamanii, “oglindeste pe plan intern ceea ce se petrece la nivel international”, crede Radu Craciun, directorul de investitii al Interamerican Pensii si seful Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari. Deprecierea leului a venit pe fondul unei miscari regionale, in care si zlotul polonez sau forintul maghiar au fost afectati de avalansa de stiri negative de peste Ocean si din Europa. In sens contrar, si tot pe fondul unei miscari regionale, spre finalul saptamanii leul a recuperat teren in fata euro, dupa ce mai multe banci centrale au anuntat miercuri ca reduc rata dobanzii de referinta.\u00a0<\/div>\n
\nAstfel, Rezerva Federala a SUA a scazut rata de referinta la 1,5%, Banca Centrala Europeana la 3,75%, Canada la 2,5%, Marea Britanie la 4,5%, Suedia la 4,25%, urmate la o zi distanta de miscari similare din partea bancilor asiatice.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Deprecierea leului a fost insa amplificata de conditiile locale, spune Radu Caciun. In primul rand, noteaza el, e vorba de lipsa de adancime a pietei financiare, de lipsa de experienta a investitorilor locali si, nu in ultimul rand, de tabloul macroeconomic dificil. De altfel, deficitul enorm de cont curent, de circa 14% din PIB, si perspectiva ca in actuala lipsa de lichiditati, finantarea acestuia sa devina tot mai dificila ii face si pe analistii de la Barclays, una dintre cele mai importante banci britanice, sa intrevada o deteriorare rapida a perspectivelor pentru Romania, prognozand o crestere a cursului pana la 4,2 lei\/euro.\u00a0Un curs de peste 4 lei\/euro “ar aduce numai probleme pentru economia romaneasca”, spune Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank; tocmai din acest motiv, adauga el, banca centrala nu va lasa cursul sa treaca de acest prag. Radu Craciun este de aceeasi parere: “as fi extrem de uimit sa vad un curs de peste 4 lei\/euro”, spune el, explicand ca este vorba de un prag psihologic si ca, mai mult, mis\u00adcarile de acum nu decurg din fluxuri comerciale, ci din speculatii de moment. Motiv pentru care, crede directorul de in\u00adves\u00adtitii al Interamerican Pensii, leul isi va reveni, iar in urmatoarele sase luni va fluctua in jurul a 3,7-3,75 lei\/euro.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Stavila in calea unei eventuale prabusiri a leului? “BNR a intervenit in piata si o va mai face de cate ori o sa fie nevoie”, crede Ionut Dumitru. De altfel, multi dintre dealeri pun revenirea leului pe seama interventiilor facute de banca centrala, care vinde euro prin intermediul bancilor, cumparand in schimb lei. In conditiile lipsei acute de lichiditati din piata, “efortul bancii centrale este mai redus acum, pentru ca poate sa intervina cu sume mai mici”, considera Dumitru, argumentand capacitatea BNR de a sustine in acest fel leul pentru o perioada mai indelungata. Analistii Barclays noteaza, pe de alta parte, ca ar fi mai precaut ca BNR sa isi conserve rezervele valutare (circa 26 de miliarde de euro) pentru eventualitatea in care datoria externa nu mai poate fi acoperita din alte surse. Daca banca centrala nu intervine insa pe piata valutara, cursul se va duce rapid peste nivelul de 4 lei\/euro, considera Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania). “Am putea sa vedem, in aceste conditii, si un euro de 4,3-4,5 lei”, apreciaza Cabat, chiar daca nu exista, in opinia sa, cauze structurale pentru o depreciere atat de puternica. Vinerea trecuta, BNR a efectuat o interventie directa pe piata valutara, prin vanzarea a aproximativ 40 mil. euro. “Interventia a avut drept scop testarea functionarii pietei in contextul actual de volatilitate si incertitudine”, a spus Mugur Stet, purtatorul de cuvant al BNR. Interventia a dus cursul sub 3,8 lei\/euro. Cabat este unul dintre analistii care au sustinut inca de acum multa vreme – din zilele “fericite” ale monedei nationale, cand se aprecia continuu – ca vor veni zile in care cursul va cadea spre nivelul de 4 lei\/euro. “Trebuia sa ajunga acolo, situatia economica impune asta, dar acum a facut-o extrem de brusc.” Explicatia sa tine de faptul ca multe dintre investitiile din Europa Centrala si de Est isi au cartierul general la Londra, acolo unde vestile proaste s-au tot acumulat in ultima vreme, iar deciziile nu mai au legatura cu realitatea, ci cu climatul psihologic tensionat adus de criza – “nu mai e niciun pic de rationalitate in ceea ce se intampla”. Evenimentele din tara – alegerile parlamentare de la sfarsitul lunii noiembrie si deciziile electorale care insotesc acest proces – vor continua sa tina leul pe panta deprecierii, adauga presedintele CFA Romania, care vede in urmatoarele luni un euro de peste 4 lei. Pe termen mai lung, in urmatorii doi ani, cursul ar putea fluctua in jurul unei medii de 3,8 lei\/euro, adauga el.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Decizia de a majora salariile din sectorul bugetar pentru ca se apropie perioada electorala, “fara sa te gandesti la consecintele economice, e de-a dreptul iresponsabilitate politica”, sustine Ionut Dumitru. Discutiile purtate in jurul acestui subiect, mai exact dupa recenta decizie de a majora salariile profesorilor cu 50%, sunt de fapt principalul motiv care a dus la caderea leului, crede analistul de la Raiffeisen, asa incat “sa arunci explicatia doar asupra crizei internationale e gresit si iresponsabil”. Astfel de decizii politice sunt extrem de periculoase si din punctul de vedere al mesajului transmis agentiilor de rating, adauga el: “sa fii acolo, si sa vezi cum se jongleaza cu bani pe care nici nu ii ai, nu te-ai gandi ca lucrurile au scapat cu totul de sub control?”.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Incertitudinile din urmatoarea perioada (referitoare la aceste decizii de crestere a salariiilor, dar si la hotararile consiliului de administratie al BNR din 30 octombrie, cand are loc urmatoarea sedinta) ii fac pe analistii bancii austriece sa-si pastreze pentru moment prognoza de 3,6 lei\/euro pentru sfarsitul anului. Dumitru admite totusi ca prognoza va fi revizuita, “probabil pentru un curs de 3,7-3,75 lei\/euro pentru finele anului”. Una dintre asteptarile pe care le au bancherii de la urmatoarea sedinta a BNR este ca bancherii centrali sa slabeasca “surubul” rezervelor minime obligatorii – rezerve pe care toate bancile sunt obligate sa le constituie la BNR pentru pasivele detinute. Daca nivelul rezervelor – fixat in prezent de 40% pentru valuta si 20% pentru lei – se reduce, atunci scade si presiunea pe leu, crede Dumitru, ca si efortul bancilor de a obtine finantare, in conditiile in care sursele externe sunt mult mai dificil de atras si mai scumpe.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In privinta dobanzii de referinta, parerile sunt aproape unitare: o scadere nu isi are locul in acest moment. Prima reducere a dobanzii de politica monetara ar putea veni cel mai devreme in a doua jumatate a anului viitor, estimeaza analistii UniCredit Group in cel mai recent studiu asupra economiilor din Europa Centrala si de Est, publicat saptamana trecuta. In ultimul an, BNR a majorat dobanda de politica monetara de sapte ori, pana la nivelul actual de 10,25%, din cauza ingrijorarilor cu privire la cresterea accelerata a inflatiei si la supraincalzirea economiei. Perspectiva cresterii economice s-a schimbat insa acum: chiar daca vom continua sa avem rate de crestere pozitive (“un lucru remarcabil in Europa, unde marile puteri economice se lupta cu recesiunea”, dupa cum spune Radu Craciun), anul viitor va aduce o incetinire sensibila a cresterii PIB. “Nu m-as mira sa ajungem la un ritm de crestere de 2-3,5%”, afirma sceptic Dragos Cabat; in cea mai mare parte, estimarile facute de analisti se plaseaza insa in jurul valorilor de 4-5%. In aceste conditii, cum spune Radu Craciun, “marea provocare va fi ca publicul, oamenii de afaceri, consumatorii sa treaca de la un model de gandire de crestere economica permanenta si pe toate liniile la unul mai moderat”.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Efecte pe toata linia<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Deprecierea leului pana la un curs de aproape 4 lei\/euro a produs un adevarat soc, deschizand calea pentru prognoze tot mai sumbre. Cand si unde se va opri caderea leului sunt intrebarile ce stau acum pe buzele tuturor care au luat credite in valuta.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[182,6761,8897,188,8349,7735],"class_list":["post-11962","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-criza","tag-curs","tag-depreciere","tag-economie","tag-leu","tag-moneda"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11962","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11962"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11962\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32708,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11962\/revisions\/32708"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11962"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11962"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11962"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}