Citi\u0163i \u015fi: Tinerii care vor conduce Rom\u00e2nia<\/span><\/strong><\/span><\/a><\/p>\n\nSenza\u0163ia din preajma celor 84 de adolescen\u0163i selecta\u0163i de \u015ecoala de Valori pentru proiectul Excep\u0163ionalii este c\u0103 Rom\u00e2nia mai are o \u015fans\u0103, c\u0103 genera\u0163iile care s-au n\u0103scut odat\u0103 cu revolu\u0163ia tehnologic\u0103 \u015fi care au o inteligen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103 superioar\u0103 au capacitatea de a schimba lumea din jurul lor. Suntem \u00eens\u0103 perfect con\u015ftien\u0163i c\u0103 at\u00e2t cei 84 de excep\u0163ionali, c\u00e2t \u015fi alte zeci sau sute ca ei care nu au participat la proiect, se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o categorie diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de media v\u00e2rstei lor. \u00cen Rom\u00e2nia sunt acum, conform Institutului de Statistic\u0103 \u015fi unor studii ale UNICEF, aproape 1 milion de adolescen\u0163i cu v\u00e2rsta \u00eentre 15 \u015fi 18 ani, dintre care 19% au abandonat \u015fcoala, 90% se uit\u0103 \u00een medie \u015fapte ore pe zi la televizor ori stau pe internet, iar rata de promovabilitate a bacalaureatului a ajuns \u00een 2014 la 55% (cresc\u00e2nd de la 44% \u00een 2012). <\/p>\n
\n\u201eCel mai prost stau la capitolul via\u0163\u0103 personal\u0103 deoarece nu am timp de a\u015fa ceva\u201c, se situeaz\u0103 direct \u00een partea opus\u0103 a spectrului despre care vorbim Teodora Agarici, o adolescent\u0103 de 17 ani care \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 ziua de dup\u0103 \u015fcoal\u0103, unde termin\u0103 cursurile la 12:30, \u00eentre teme \u015fi activitatea din diverse centre sociale sau de plasament unde pred\u0103 copiilor englez\u0103, iar seara \u015fi-o \u00eemparte \u00eentre revista LZR, unde \u00een prezent conduce departamentul de comunicare & PR, traduceri pentru filme, ca voluntar \u00een cadrul asocia\u0163iei Macondo, sau internshipul din cadrul NexT Film Festival.<\/p>\n
\n\u201eNu prea petrec timp cu prietenii mei \u00een timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, ci doar la sf\u00e2r\u015fit de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Cu familia petrec de asemenea foarte pu\u0163in timp, cam 10% din totalul de activit\u0103\u0163i al unei zile\u201c, spune Adelin Torge, un b\u0103iat serios cu ochelari de hipster care \u015fi-a f\u0103cut deja un portofoliu frumos de clien\u0163i din toat\u0103 lumea, c\u0103rora le deseneaz\u0103 sigle sau le face pagini web. Adelin a lansat un joc pentru mobil \u015fi a construit o platform\u0103 pentru construc\u0163ia de pagini web, iar acum lucreaz\u0103 la o aplica\u0163ie pentru mobil\/PC, un soi de minire\u0163ea de socializare axat\u0103 pe informa\u0163ii de cultur\u0103 general\u0103. C\u00e2nd era mic, Adelin visa s\u0103 ajung\u0103 gimnast. \u00cen clasa a noua a descoperit informatica \u015fi s-a \u00eendr\u0103gostit foarte repede de ea: \u201eAm \u00eenceput s\u0103 caut c\u00e2t mai multe informa\u0163ii, am \u00eenceput s\u0103 fac cursuri de programare online \u015fi cred c\u0103, din totalul de cuno\u015ftin\u0163e \u00een domeniul program\u0103rii, 80% le-am deprins singur, \u00een fa\u0163a calculatorului. De aceea, cei mai buni prieteni ai mei sunt persoanele care m\u0103 sus\u0163in \u00een ceea ce fac, care m\u0103 sf\u0103tuiesc \u015fi m\u0103 ajut\u0103 la nevoie\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
\nAcela\u015fi r\u0103spuns privitor la activit\u0103\u0163ile normale de adolescent \u00eengr\u0103m\u0103dite \u00eentr-o dup\u0103-amiaz\u0103 de weekend sau \u00een jum\u0103tatea de or\u0103 l\u0103sat\u0103 seara pentru un pic de interac\u0163iune cu prietenii pe Facebook \u00eel dau to\u0163i cei \u015fapte adolescen\u0163i. Nu au p\u0103reri de r\u0103u \u015fi cu to\u0163ii consider\u0103 c\u0103 timpul pierdut nu reprezint\u0103 o alternativ\u0103, iar sentimentul c\u0103 sunt diferi\u0163i fa\u0163\u0103 de colegii sau de genera\u0163ia lor nu le este str\u0103in. Sorin Mircea spune c\u0103 se simte deja diferit de colegii s\u0103i prin faptul c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 profite de timpul s\u0103u liber program\u00e2nd \u201e\u00een loc s\u0103 \u00eel pierd cu activit\u0103\u0163i precum vizionarea serialelor \u015fi jocurile pe calculator\u201c.<\/p>\n
\nRadu Mazilu crede c\u0103 este diferit fa\u0163\u0103 de colegii s\u0103i deoarece are obiceiul de a \u201etransforma o dorin\u0163\u0103 intens\u0103 \u00een motiva\u0163ie \u015fi a de a o urma p\u00e2n\u0103 la rezultatul dorit\u201c, dar \u015fi de a aprofunda domeniile care \u00eel intereseaz\u0103. Cu un aspect \u00eengrijit \u015fi calculat atunci c\u00e2nd vorbe\u015fte, Radu Mazilu este con\u015ftient de resursa timp \u015fi o folose\u015fte cu m\u0103sur\u0103: \u201e50% din timp sunt la \u015fcoal\u0103 sau \u00eel aloc studiului. Exist\u0103 dou\u0103 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care desf\u0103\u015for activit\u0103\u0163i de voluntariat sau planific\u0103m proiecte de acest gen \u00een cadrul Interact. Cam 20% din timp mi-l petrec lucr\u00e2nd \u00een domeniul designului sau vorbind cu diferi\u0163i clien\u0163i pentru a duce la bun sf\u00e2r\u015fit proiectele. Exist\u0103 un moment al zilei (nu foarte lung) c\u00e2nd am ocazia s\u0103 stau \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii mei, iar \u00een dup\u0103-amiezile weekendurilor obi\u015fnuiesc s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu diferi\u0163i prieteni, dac\u0103 programul nu implic\u0103 altceva\u201c.<\/p>\n
\nProgramul? Cine le face programul unor copii care au numai note peste medie, care fac voluntariat \u015fi dezvolt\u0103 de unii singuri conferin\u0163e cu sute de participan\u0163i? Cine \u00eei influen\u0163eaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 lucrurile pe care le fac, s\u0103 se desprind\u0103 de medie \u015fi de obiceiurile ei? Conform unui studiu realizat de \u015ecoala de Valori, \u00een parteneriat cu IPSOS Research Rom\u00e2nia \u015fi cu Ministerul Educa\u0163iei Na\u0163ionale, p\u0103rin\u0163ii \u015fi alte persoane din familie sunt cei mai puternici influen\u0163atori \u015fi modelele adolescen\u0163ilor.<\/p>\n
\nSunt urma\u0163i de profesori \u015fi de colegi sau prieteni, iar vedetele \u015fi persoanele publice au fost indicate de mai pu\u0163in de 3% dintre elevii intervieva\u0163i. \u201eVedetele au o importan\u0163\u0103 mic\u0103 \u2013 tinerii nu le consider\u0103 modele reale\u201c, arat\u0103 studiul, \u00een timp ce \u201ep\u0103rin\u0163ii, alte persoane din familie \u015fi profesorii reprezint\u0103 modele, iar atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103 ia decizii, ace\u015ftia sunt lua\u0163i \u00een considerare \u015fi se \u0163ine cont de p\u0103rerea lor \u2013 lucru care indic\u0103 gradul ridicat de dependen\u0163\u0103 al tinerilor fa\u0163\u0103 de adul\u0163ii din via\u0163a lor, \u015fi importan\u0163a acestor modele \u00een a-i ghida\u201c.<\/p>\n
\n\u201eMentorul meu este mama mea, persoana a c\u0103rei opinie este cea mai important\u0103. De mic\u0103 m-a \u00eenv\u0103\u0163at cum s\u0103 fiu un om adev\u0103rat \u015fi mi-a insuflat pasiunea pentru proiecte. Cei mai buni prieteni ai mei reprezint\u0103 persoane speciale, iar cei mai mul\u0163i dintre ei sunt de asemenea implica\u0163i \u00een diferite proiecte \u015fi avem un \u0163el comun\u201c, explic\u0103 Francesca Maria Cristea modul cum \u015fi-a construit anturajul \u015fi cum se raporteaz\u0103 la familie. Cristina Pogorevici recunoa\u015fte \u201eca influen\u0163atori cruciali familia (aici ar fi vreo 3-4 persoane cu pove\u015fti interesante), colegii de clas\u0103 (aproape tot timpul m\u0103 \u00eenv\u00e2rt \u00eentr-un grup de 6-7 oameni, unul \u015fi unul), c\u0103r\u0163ile \u015fi internetul\u201c, iar Sorin Mircea spune c\u0103 mentorul s\u0103u este un prieten de la Cluj, \u201epe care l-am \u00eent\u00e2lnit \u00een urm\u0103 cu un an \u00een cadrul olimpiadei na\u0163ionale de informatic\u0103, toat\u0103 interac\u0163iunea cu el f\u0103c\u00e2ndu-se online. El m-a ajutat foarte mult cu primii pa\u015fi \u00een algoritmic\u0103, ajut\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleg principiile de baz\u0103\u201c.<\/p>\n
\nDin explica\u0163ia lui Sorin Mircea se desprind dou\u0103 chestiuni foarte importante \u015fi reprezentative pentru mentalitatea copiilor de\u015ftep\u0163i din genera\u0163ia care s-a n\u0103scut odat\u0103 cu internetul.<\/p>\n
\n\u00cen primul r\u00e2nd, faptul c\u0103 olimpiadele nu reprezint\u0103 un scop \u00een sine, ci doar o platform\u0103 uria\u015f\u0103 de comunicare \u015fi de interac\u0163iune cu oameni care au acelea\u015fi pasiuni. Aceasta este \u015fi una dintre concluziile studiului realizat de \u015ecoala de Valori \u00een parteneriat cu UNLOCK: \u201eOlimpiadele sunt o m\u0103sur\u0103 extern\u0103 artificial\u0103 a evolu\u0163iei talentului lor. De fapt, olimpiadele sunt un motiv foarte bun pentru a cunoa\u015fte oameni interesan\u0163i \u015fi pentru a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\/culege experien\u0163e\u201c. Studiul a d\u0103r\u00e2mat mai multe mituri despre copiii supradota\u0163i\/olimpici \u015fi despre modul lor de a vedea lumea: despre ace\u015ftia se spune c\u0103 sunt snobi, obseda\u0163i de \u015fcoal\u0103 sau inadapta\u0163i social, dar de fapt cei mai mul\u0163i dintre ei sunt foarte buni creatori \u015fi constructori de rela\u0163ii interumane, sunt prieteno\u015fi \u015fi merg cu mult drag la \u015fcoal\u0103 pentru c\u0103 acolo g\u0103sesc o platform\u0103 de interac\u0163iune \u015fi de informare pe care o folosesc la poten\u0163ial maxim.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, vorbim despre modul cum ace\u015fti copii \u00een\u0163eleg \u015fi folosesc platforma cu adev\u0103rat uria\u015f\u0103 de comunicare reprezentat\u0103 de accesul la internet \u015fi la tehnologie. Excep\u0163ionalii nu folosesc internetul doar ca unealt\u0103 de socializare; cei mai mul\u0163i dintre ei se raporteaz\u0103 la internet ca despre locul de unde \u00eenva\u0163\u0103 programare, unde particip\u0103 activ la cursuri despre business management sau investi\u0163ii la burs\u0103, unde afl\u0103 despre concursuri sau unde se informeaz\u0103 despre ce facultate din lumea larg\u0103 li se potrive\u015fte cel mai bine.<\/p>\n
\nAdelin Torge, un adolescent din \u015eimleul Silvaniei, vrea s\u0103 studieze la University of Portsmouth, UK, \u00een domeniul Computing Science, Sorin Mircea este din Bra\u015fov \u015fi vrea s\u0103 studieze la Cluj, Radu Mazilu este din Bucure\u015fti \u015fi vrea s\u0103 mearg\u0103 la facultate tot \u00een UK, la St. Andrews sau la Cambridge. Din cei \u015fapte adolescen\u0163i, patru vor s\u0103 mearg\u0103 la facultate \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi trei s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Din datele informale adunate de \u015ecoala de Valori, procentul majoritar al copiilor care \u00eenva\u0163\u0103 bine \u015fi care vor s\u0103 studieze \u00een afara \u0163\u0103rii cam pe aici se situeaz\u0103. Cei mai mul\u0163i vor s\u0103 plece, motiv\u00e2nd prin baza de predare existent\u0103 \u00een universit\u0103\u0163ile din vest, dar \u015fi prin faptul c\u0103 studiul acolo este bazat mai mult pe practic\u0103 \u015fi prin oportunit\u0103\u0163ile pe care le aduce o comunitate matur\u0103, care se pricepe s\u0103 orienteze \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare poten\u0163ialul tinerilor.<\/p>\n
\nTinerii care vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici se raporteaz\u0103 \u00een special la familie, la punctele forte ale \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, reprezentate de IT \u015fi de medicin\u0103, dar \u015fi la experien\u0163a lor acumulat\u0103 \u00een afara \u015fcolii: \u201eA\u015f vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n pentru c\u0103 am \u00eencredere \u00een valorile \u0163\u0103rii. \u00cen plus, cu experien\u0163a mea \u00een educa\u0163ia nonformal\u0103, sunt convins\u0103 c\u0103 voi ob\u0163ine acelea\u015fi rezultate ca \u015fi cum a\u015f fi studiat \u00een str\u0103in\u0103tate\u201c, spune Francesca Maria Cristea, care spune c\u0103 \u015fi-a construit \u00eencrederea \u00een propriile for\u0163e pe cont propriu, \u201eav\u00e2nd \u015fansa de a lucra at\u00e2t cu copii, colegi de v\u00e2rsta mea, coordon\u00e2nd echipe de tineri sau fiindu-le trainer, interac\u0163ion\u00e2nd cu alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i \u00een proiectele \u00een care am participat \u015fi mi-am exersat \u015fi perfec\u0163ionat \u00abarta conversa\u0163iei\u00bb, skill-urile de leader, de a face research, de marketing, dar \u015fi de a \u00een\u0163elege \u015fi de a propaga \u00een for\u0163\u0103 valorile \u00een care cred\u201c.<\/p>\n
\nDe fapt, dup\u0103 cum spune Mihaela Stroe, coach \u015fi trainer care a vorbit cu Excep\u0163ionalii, genera\u0163ia adolescen\u0163ilor de ast\u0103zi este prima care a trecut peste \u201eblocajele\u201c emo\u0163ionale impuse de familiile \u00een care au fost crescu\u0163i, sunt optimi\u015fti \u015fi au \u00eencredere \u00een \u015fansele lor: \u201eCred c\u0103 este prima genera\u0163ie de rom\u00e2ni care nu are probleme cu stima de sine\u201c. \u00cei descrie ca fiind \u201ecurio\u015fi, deschi\u015fi la nou, cu stima de sine ridicat\u0103, cu \u00eencredere \u00een propriul poten\u0163ial, cu dorin\u0163a de a se dezvolta \u015fi de a evolua\u201c.<\/p>\n
\n\u201eSunt o genera\u0163ie care \u00ee\u015fi asum\u0103 mult mai u\u015for riscuri \u015fi care a crescut cu alte valori dec\u00e2t cei care \u015fi-au tr\u0103it adolescen\u0163a \u00een anii \u201990, c\u00e2nd copiii ace\u015ftia abia se n\u0103\u015fteau. Sunt o combina\u0163ie de curaj, at\u00e2t din punctul de vedere al comunic\u0103rii, c\u00e2t \u015fi al abord\u0103rii problemelor sau al oportunit\u0103\u0163ilor, \u015fi de ne\u00eencredere, de \u00eendoial\u0103 \u00een for\u0163ele lor, \u00eendoial\u0103 care se risipe\u015fte foarte repede dup\u0103 o discu\u0163ie cu un mentor\/coach, fiind capabili s\u0103 absoarb\u0103 foarte repede at\u00e2t emo\u0163iile, c\u00e2t \u015fi solu\u0163iile sau ideile propuse de ace\u015ftia\u201c, crede \u015fi Andrei Ro\u015fu, sportiv de anduran\u0163\u0103, care a interac\u0163ionat cu Excep\u0163ionalii \u00een cadrul evenimentului de patru zile de la mijlocul lunii martie, dar care sus\u0163ine \u015ecoala de Valori \u015fi prin Transmaraton, evenimentul de alergare de pe Transf\u0103g\u0103r\u0103\u015fan care a atras anul trecut finan\u0163\u0103ri de aproape 400.000 de lei pentru trei cauze sociale.<\/p>\n
\nAndrei Ro\u015fu spune c\u0103 a inclus o asocia\u0163ie din educa\u0163ie \u00een proiectul s\u0103u dup\u0103 ce a \u00een\u0163eles nevoia crescut\u0103 a societ\u0103\u0163ii pe acest segment: \u201eRecunosc c\u0103 nu m-a preocupat educa\u0163ia p\u00e2n\u0103 nu s-au n\u0103scut copiii mei \u2013 de atunci mi-am dat seama c\u0103 \u00eemi doresc ca ei s\u0103 aib\u0103 parte de o altfel de educa\u0163ie \u015fi de acces la informa\u0163ie, la interac\u0163iune \u015fi la un sistem educa\u0163ional coerent. Copiii care cresc ast\u0103zi au de partea lor \u015fansa tehnologiei, pe care noi nu am avut-o: \u00een fiecare genera\u0163ie sunt copii excelen\u0163i, dar ace\u015ftia se dezvolt\u0103 dup\u0103 cum le permite mediul, dup\u0103 ce deschidere au: cei mai mul\u0163i dintre adolescen\u0163ii din ultimele decenii aveau la \u00eendem\u00e2n\u0103 familia, \u015fcoala \u015fi vecinii de bloc, care le erau \u015fi prieteni, \u015fi influen\u0163atori. Acum, copiii \u00ee\u015fi pot alege modelele din toat\u0103 lumea, pot vorbi cu infinit mai mul\u0163i oameni, pot aborda pe oricine pe re\u0163elele de socializare, iar copiii buni g\u0103sesc repede drumul c\u0103tre cine trebuie. Sunt o genera\u0163ie fabuloas\u0103, care va ob\u0163ine ce \u00ee\u015fi dore\u015fte, cu un spirit antreprenorial care \u00eei va ajuta fie \u00een businessurile proprii, fie dac\u0103 se vor angaja \u2013 pentru c\u0103 dac\u0103 ai capacitatea de a interac\u0163iona \u015fi de a servi clien\u0163ii vei reu\u015fi s\u0103 o faci de oriunde\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen cele mai multe dintre cazuri \u00eens\u0103, influen\u0163a pozitiv\u0103 a familiei sau a profesorilor nu este suficient\u0103 dac\u0103 adolescentul nu are \u015fi propria nevoie de evolu\u0163ie, de cre\u015ftere, de \u00eenv\u0103\u0163are sau de demonstrare a propriilor capacit\u0103\u0163i. \u00cen cele mai multe dintre cazuri \u00eens\u0103, drive-ul personal exist\u0103. Radu Mazilu poveste\u015fte c\u0103 anul trecut a decis c\u0103 nu vrea s\u0103 termine liceul f\u0103r\u0103 a l\u0103sa ceva deosebit, inovativ \u00een spate: \u201eSigla \u015fcolii mele a fost \u00eentotdeauna un punct slab \u015fi, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 sunt pasionat de domeniu, mi-am propus s\u0103 \u00eencerc s\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc. \u015etiam c\u0103 a \u00eencerca s\u0103 le propun aceast\u0103 schimbare directorilor ar fi ceva inutil, deoarece liceul are aceea\u015fi sigl\u0103 de 19 ani. Singurul lucru pe care \u00eel puteam face pentru a-mi \u00eendeplini scopul era s\u0103 trec direct la treab\u0103, s\u0103 creez un concept atr\u0103g\u0103tor. La c\u00e2teva zile de la prezentarea logo-lui, am primit feedback pozitiv, iar designul meu a fost considerat o schimbare \u00een bine\u201c.<\/p>\n
\nSuccesul cu logo-ul \u015fcolii, dar \u015fi numeroase internshipuri \u015fi cursuri online despre business \u015fi management l-au \u00eencurajat s\u0103 caute \u015fi alte proiecte \u015fi a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte propria afacere, ca freelancer \u00een domeniul designului grafic \u015fi al web designului. Astfel a devenit designer cu acte \u00een regul\u0103, cu 59 de clien\u0163i pentru care a finalizat 115 proiecte (\u00een ultimul an colabor\u00e2nd cu numeroase firme, \u00een special din SUA, pentru care a f\u0103cut elemente de identitate vizual\u0103 \u015fi de promovare online), dar \u015fi cu propria filosofie despre un domeniu pe care \u00eel consider\u0103 viitorul s\u0103u: \u201eAntreprenoriatul te face con\u015ftient de orice decizie pe care o iei. Te responsabilizeaz\u0103 \u015fi te \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 mentalitatea este factorul determinant care \u00ee\u0163i va decide succesul. Este domeniul care \u00ee\u0163i arat\u0103 c\u0103 niciodat\u0103 nu \u015ftii destul \u015fi te oblig\u0103 s\u0103 g\u00e2nde\u015fti pe termen lung, pentru a preveni orice posibil\u0103 inconvenien\u0163\u0103\u201c. De altfel, cei mai mul\u0163i dintre cei \u015fapte se v\u0103d \u00een viitor antreprenori.<\/p>\n
\nMotiveaz\u0103 prin multitudinea de idei pe care le au \u015fi pe care simt nevoia s\u0103 le pun\u0103 \u00een practic\u0103. \u00cen plus, Sorin Mircea apreciaz\u0103 libertatea de mi\u015fcare \u015fi de decizie pe care o are antreprenorul, iar Francesca Maria Cristea are o \u00eentreag\u0103 filosofie despre faptul c\u0103 i se pare \u201eesen\u0163ial ca un antreprenor s\u0103 vad\u0103 dincolo de idee. Aplicabilitatea ei \u00eentr-o manier\u0103 c\u00e2t mai personalizat\u0103, unic\u0103, poate valora cel pu\u0163in la fel de mult ca ideea \u00een sine\u201c. Antreprenoriatul social este o alternativ\u0103 care a \u00eencol\u0163it de asemenea \u00een mintea multor adolescen\u0163i care fac voluntariat. \u015etefan Mateoiu dezvolt\u0103 deja un proiect ce are ca scop voluntariatul \u00een domeniul medical cu tineri pasiona\u0163i de medicin\u0103, dar \u015fi de asisten\u0163\u0103 social\u0103, proiect \u00een care se vede angrenat \u015fi \u00een anii urm\u0103tori, ca parte a planului s\u0103u de viitor bine conturat: \u201e\u00cen cinci ani m\u0103 v\u0103d \u00een Bucure\u015fti, student la Facultatea de Medicin\u0103. O s\u0103 fiu, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i doi prieteni, coordonatorul unui sistem de voluntariat \u00een domeniul medical pentru tineri. Peste 10 ani voi fi medic stagiar \u00een SUA\u201c. Teodora Agarici se vede peste cinci ani \u00een Africa sau \u00een Asia \u00eentr-un program de voluntariat, iar ulterior se vede la c\u00e2rma unui proiect de antreprenoriat social deoarece \u201eideea 101 e mereu subestimat\u0103, iar inova\u0163ia vine chiar \u015fi atunci c\u00e2nd crezi c\u0103 ai descoperit totul\u201c.<\/p>\n
\nInovativ este \u015fi modul cum Teodora pl\u0103nuie\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 laptopul pe care \u00eel tot cere p\u0103rin\u0163ilor de la o vreme \u00eencoace: \u201eDe vreo trei zile de na\u015ftere \u00eencoace \u00eei rog pe p\u0103rin\u0163ii mei s\u0103-mi cumpere un laptop. Cum nu l-am primit \u00eenc\u0103, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios, pe \u00abto do list-ul\u00bb meu se afl\u0103 programul \u00abpay it forward\u00bb \u015fi ar fi primul an \u00een care m-am g\u00e2ndit s\u0103 \u00eemi rog prietenii s\u0103 \u00eemi fac\u0103 un cadou don\u00e2nd pentru o cauz\u0103 \u00een domeniul educa\u0163iei\u201c. Pe to do list-ul Teodorei se afl\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi bun\u0103starea copiilor din centrele sociale unde lucreaz\u0103, dar \u015fi lucrul \u00een c\u00e2t mai multe proiecte care s\u0103 o ajute s\u0103 se perfec\u0163ioneze \u201eca o metod\u0103 complementar\u0103 pentru educa\u0163ia formal\u0103 pe care o \u00eenv\u0103\u0163\u0103m la \u015fcoal\u0103, de cele mai multe ori doar teoretic\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 mult\u0103 aplicabilitate \u00een via\u0163a real\u0103\u201c.<\/p>\n
\nAdolescen\u0163ii trec dincolo de a se pl\u00e2nge de sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi propun solu\u0163ii pentru acesta: Cristina Pogorevici spune c\u0103, dac\u0103 ar putea s\u0103 schimbe un lucru la educa\u0163ia de azi, \u201ear fi importan\u0163a ax\u0103rii pe un domeniu \u00eenc\u0103 din liceu, \u00een defavoarea studiului multidisciplinar. Programa \u015fcolar\u0103 ar trebui axat\u0103 strict pe profilul la care ea se aplic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t num\u0103rul materiilor de specialitate s\u0103 fie predominant\u201c. De\u015fi propun \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri, o fac din pozi\u0163ia copiilor care \u00eenva\u0163\u0103 bine \u015fi care se bazeaz\u0103 pe \u015fcoal\u0103 ca punct de plecare pentru performan\u0163\u0103, dup\u0103 cum spune Radu Mazilu: \u201eConcursurile de matematic\u0103, dar \u015fi celelalte competi\u0163ii la care am participat mi-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it g\u00e2ndirea critic\u0103 \u015fi mi-au creat obiceiul de a duce toate lucrurile la bun sf\u00e2r\u015fit, iar performan\u0163a la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 a fost \u00eentotdeauna o prioritate – reu\u015find s\u0103 p\u0103strez media general\u0103 10 la toate materiile pe tot parcursul liceului, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent\u201c. <\/p>\n
\nMotiva\u0163i mai ales de romantismul v\u00e2rstei, excep\u0163ionalii sunt \u015fi optimi\u015fti, v\u0103d societatea \u00een culori mult mai frumoase \u015fi \u00ee\u015fi respect\u0103 colegii de genera\u0163ie. \u015etefan Mateoiu spune c\u0103 se simte diferit de ceilal\u0163i, dar cu toate acestea crede mai mult \u00een performan\u0163a colectiv\u0103 dec\u00e2t \u00een cea individual\u0103, dar \u015fi \u00een \u201epoten\u0163ialul magic de evolu\u0163ie al oamenilor\u201c. Cristina Pogorevici simte c\u0103 face parte dintr-un puzzle al \u00eentregii sale genera\u0163ii, \u00een care \u201elucrurile pe care le avem \u00een comun ne unesc, iar cele diferite ne completeaz\u0103 \u015fi ne ajut\u0103 s\u0103 lucr\u0103m \u00eentr-o echip\u0103 unit\u0103\u201c. Teodora Agarici simte superficialitatea din jur \u015fi diferen\u0163ele surprinz\u0103toare de mentalitate, dar spune c\u0103 tocmai de aceea face voluntariat: \u201eCred \u00een puterea microschimb\u0103rii\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eTu cum \u00ee\u0163i imaginezi viitorul?\u201c a fost \u00eentrebarea la care a \u00eencercat s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u015ecoala de Valori, un ONG care activeaz\u0103 \u00een domeniul educa\u0163iei \u015fi care a adunat laolalt\u0103 84 de adolescen\u0163i conecta\u0163i, critici \u015fi creativi, cu mici afaceri func\u0163ionale sau cu timpul liber dominat de voluntariat, dornici s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 se dezvolte. I-au numit excep\u0163ionali \u015fi au f\u0103cut un exerci\u0163iu de imagina\u0163ie \u00een care adolescen\u0163i ca ei vor reprezenta Rom\u00e2nia urm\u0103toarelor genera\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[22887,81,7688,7442,8219,31843,10884,32617,9759,17997,18608,298,98,8871,19707,7265,7705,464],"class_list":["post-119472","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-adolescenti","tag-afaceri","tag-critici","tag-dezvoltare","tag-educatie","tag-exercitiu","tag-incercare","tag-intrebare","tag-numire","tag-ong","tag-raspuns","tag-reprezentare","tag-romania","tag-scoala","tag-timp","tag-timp-liber","tag-valori","tag-viitor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119472","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=119472"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119472\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=119472"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=119472"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=119472"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}