\nAnima\u0163ia realizat\u0103 de Google cuprinde \u015fi o albin\u0103, imaginea put\u00e2nd fi distribuit\u0103 pe re\u0163elele de socializare, precum Facebook, Twitter \u015fi Google+, dar \u015fi pe e-mail.<\/p>\n
\nEchinoc\u0163iul marcheaz\u0103 acel moment din fiecare an c\u00e2nd ziua \u015fi noaptea au durate egale, la jum\u0103tatea intervalului dintre ziua cea mai lung\u0103 \u015fi noaptea cea mai lung\u0103 dintr-un an, echinoc\u0163iul de pe 20 martie debut\u00e2nd la ora 22.45 GMT (21 martie, 00.45 ora Rom\u00e2niei). Anul acesta, echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 coincide cu dou\u0103 evenimente rare – o eclips\u0103 de Soare \u015fi o super-Lun\u0103.<\/strong><\/p>\n \nTermenul “echinoc\u0163iu” provine din cuv\u00e2ntul latin “\u00e6quinoctium”, rezultat din combinarea cuvintelor “\u00e6quus” (egal) cu “nox, noctis” (noapte).<\/p>\n \nPotrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103, ce marcheaz\u0103 \u00eenceputul prim\u0103verii astronomice, se produce \u00een jurul datei de 20 martie c\u00e2nd longitudinea astronomic\u0103 a acestuia revine la valoarea de zero grade.<\/p>\n \nMi\u015fcarea aparent\u0103 a Soarelui pe sfera cereasc\u0103, determinat\u0103 de mi\u015fcarea real\u0103 a P\u00e2m\u00e2ntului pe orbita sa, genereaz\u0103 pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor \u015fi nop\u0163ilor la diferite epoci ale anului, datorit\u0103 pozi\u0163iei aproximativ fixe \u00een spa\u0163iu a axei de rota\u0163ie a P\u0103m\u00e2ntului, precum \u015fi a \u00eenclin\u0103rii sale fa\u0163\u0103 de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasc\u0103, Soarele parcurge \u00een decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheaz\u0103 de fapt planul orbitei P\u0103m\u00e2ntului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23\u00b0 \u015fi 27′ .<\/p>\n \nLa momentul echinoc\u0163iului de prim\u0103var\u0103, Soarele traverseaz\u0103 ecuatorul ceresc trec\u00e2nd din emisfera austral\u0103 a sferei cere\u015fti \u00een cea boreal\u0103. C\u00e2nd Soarele se afl\u0103 \u00een acest punct, numit punct vernal, el descrie mi\u015fcarea diurn\u0103 \u00een lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determin\u0103 – la data respectiv\u0103 – egalitatea duratei zilelor cu cea a nop\u0163ilor, indiferent de latitudine. La latitudinile Rom\u00e2niei, pentru care poate fi considerat\u0103 valoarea medie de 45\u00b0, aceast\u0103 cifr\u0103 reprezint\u0103 \u015fi valoarea medie a \u00een\u0103l\u0163imii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodat\u0103, la data respectiv\u0103, Soarele r\u0103sare \u00een punctul cardinal est \u015fi apune \u00een punctul cardinal vest, precizeaz\u0103 Observatorul Astronomic.<\/p>\n \nPotrivit aceleia\u015fi surse, \u00eencep\u00e2nd de la aceast\u0103 dat\u0103, durata zilei va fi \u00een continu\u0103 cre\u015ftere, iar cea a nop\u0163ii \u00een sc\u0103dere, p\u00e2n\u0103 la data de 21 iunie, c\u00e2nd va avea loc solsti\u0163iul de var\u0103.<\/p>\n \nObservatorul Astronomic precizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 descriere este valabil\u0103 doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. \u00cen emisfera sudic\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel c\u0103 \u00een regiunile respective acest moment marcheaz\u0103 \u00eenceputul toamnei astronomice. Totodat\u0103, \u00een regiunile polare, \u00een emisfera nordic\u0103 \u00eencepe lunga zi polar\u0103, iar \u00een cea sudic\u0103 \u00eencepe noaptea polar\u0103, ce vor dura, fiecare, c\u00e2te \u015fase luni.<\/p>\n \nAl doilea echinoc\u0163iu al anului este momentul c\u00e2nd soarele traverseaz\u0103 ecuatorul ceresc trec\u00e2nd din emisfera cereasc\u0103 nordic\u0103 \u00een cea sudic\u0103, \u00een jurul datei de 23 septembrie, reprezent\u00e2nd echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 \u00een emisfera sudic\u0103 \u015fi echinoc\u0163iul de toamn\u0103 \u00een emisfera nordic\u0103. Punctul de intersec\u0163ie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se nume\u015fte punctul autumnal.<\/p>\n \nGoogle \u00ee\u015fi modific\u0103 frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalit\u0103\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Google s\u0103rb\u0103tore\u015fte, vineri, echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 – prima zi de prim\u0103var\u0103 astronomic\u0103 – printr-un logo special, cu o anima\u0163ie ce prezint\u0103 mai multe specii de flori, printre care lalele, garoafe \u015fi narcise.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[39866,5431,8269],"class_list":["post-119364","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-echinoctiu","tag-google","tag-logo"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119364","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=119364"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119364\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=119364"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=119364"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=119364"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}