{"id":11901,"date":"2008-10-07T18:14:00","date_gmt":"2008-10-07T18:14:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11901"},"modified":"2026-04-02T12:56:00","modified_gmt":"2026-04-02T12:56:00","slug":"business-magazin-anunta-venirea-crizei-economice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11901","title":{"rendered":"Business Magazin anun\u0163a venirea crizei economice"},"content":{"rendered":"

\nIn seara zilei de luni in care Lehman Brothers si-a anuntat falimentul, BUSINESS Magazin a organizat o intalnire cu un grup de oameni de afaceri. Redactorul care a condus discutia si-a inceput prezentarea temei pe un ton destul de grav, adecvat situatiei. Interlocutorii nostri, in schimb, sefi de companii importante si cu putere financiara, s-au manifestat cu degajare, ba chiar cu un dram de condescendenta. Lehman era departe, iar Romania, buna-rea, cu probleme mai multe sau mai putine, era aici. Si aici era inca bine.<\/p>\n

\nEfectele crizei ajunsesera, in schimb, in Europa, unde guvernele erau nevoite sa ajute bancile cu miliarde dupa miliarde de euro, iar fiecare zi bursiera aducea noi recorduri negative. Analistii prevedeau ca seria vestilor rele va continua, iar cresterea economica pe vechiul continent va avea de suferit – ceea ce urma sa se rasfranga fara doar si poate asupra a ceea ce se intampla in economia romaneasca.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nCriza? Si mai cum?<\/strong><\/div>\n
\n <\/div>\n
\nPana in acel moment, putini oameni de afaceri din cei cu care am vorbit isi declarau afacerile afectate de criza, desi temeri existau. \u201cIn mod normal, o situatie de criza poate afecta orice afacere. Agentia de turism nu este influentata, sunt afectate doar investitiile mele imobiliare si cele de pe piata de capital – dar e greu de cuantificat, totul depinde de durata crizei si de momentul ales pentru a vinde\u201d, spunea Sorin Stoica, proprietarul agentiei de turism Eturia.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nNici Marius Ghenea, presedintele magazinului online PCFun, nu se simtea afectat \u201cbrutal\u201d de criza. \u201cCei mai afectati in acest moment sunt cei care au investit foarte speculativ sau complet pasiv, astfel incat nu pot influenta in niciun fel trendul activelor pe care le detin\u201d, spunea el. Riscurile pot fi reduse insa, considera el, daca investitiile sunt urmarite in mod activ, iar portofoliul este divers.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nMike Borze, managing director pentru Europa Centrala si de Est la producatorul IT BenQ, afirma scurt ca \u201cnu suntem in criza si nu avem o criza\u201d, dar simtea o scadere a interesului clientilor, care nu se mai avantau sa faca investitii in IT&C, fapt confirmat si de Radu Georgescu, presedintele grupului Gecad. \u201cBugetele dedicate sectoarelor de activitate care se adreseaza unor nevoi neprioritare vor scadea. Printre aceste sectoare se regaseste, din pacate, si cel de IT&C\u201d, spunea Georgescu. Oricum, impactul asupra celor doua companii ale lui Radu Georgescu, unul din primii romani care a facut afaceri profitabile in America, vanzand antivirusul RAV companiei Microsoft, s-a vazut in urmatoarele luni; dupa seful Gecad, criza putea insemna o scadere a vanzarilor sau doar o incetinire a cresterii.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nPe langa IT, companiile isi puteau reduce bugetele pentru marketing, training, team-building si, in general, pentru dezvoltarea angajatilor sau a organizatiei. Totusi, pe termen lung, Costea Dumitrescu, atunci partener si cofondator al companiei de consultanta Ascendis, anticipa o crestere a competitiei pe piata de training, unde necesarul de training era mult prea mare pentru ca efectele crizei sa se vada intr-o reducere a cererii. Octavian Radu, presedinte si fondator al grupului RTC, introducea in ecuatie si scaderea artificiala a cererii, indusa de vestile si zvonurile panicarde.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nPentru un retailer cum este Flamingo, mai importanti decat criza erau factorii pe care ii considera locali, ca inflatia sau nivelul creditarii. \u201cChiar daca pe termen scurt pot exista elemente de rezistenta, totusi, pe termen mediu, sunt indeplinite cele mai multe conditii pentru cresterea in continuare a pietei\u201d, sustinea Dragos Simion, presedintele companiei.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nVlad Ardeleanu, CEO al IpoteciDirect, companie specializata in consultanta financiara pe credite imobiliare garantate cu ipoteca, insista asupra efectului psihologic al crizei in domeniul de care se ocupa – era vorba de \u201cpesimismul generalizat\u201d cu privire la viitorul pietei imobiliare, care condusese deja la o scadere semnificativa a tranzactiilor. Ardeleanu recunoastea insa ca \u201cefectul pe care il resimtim in primul rand este lipsa de lichiditate la nivelul sistemului financiar-bancar\u201d.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nLipsa de lichiditate era o perspectiva de care vorbea si Bogdan Belciu, atunci managerul reprezentantei din Romania a firmei de consultanta A.T. Kearney. Dupa cum se stia, criza fusese cauzata de riscurile excesive pe care anumite institutii financiare si le-au asumat pe o piata imobiliara aflata intr-o scadere masiva, iar riscurile s-au propagat in lant de la bancile comerciale si institutiile de credit catre banci de investitii si societati de asigurari care au creat produse financiare bazate pe credite ipotecare neperformante.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nVandute si revandute in lant sub alte forme, aceste produse i-au afectat pe toti cei expusi sau pe emitentii lor. \u201cDe exemplu, in timp ce bancile romanesti nu sunt foarte active pe pietele financiare internationale, firmele-mama ale multor banci romanesti sunt in schimb active si ramane de vazut in ce masura acestea nu vor fi afectate financiar de falimentele din ultima vreme\u201d, afirma Bogdan Belciu.<\/div>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Multi au suferit deja reasezari de activitati si regandirea unor proiecte, remarca Radu Limpede, co-managing partner la Initial Advisory. Limpede povesteste cazul unui client care castigase o finantare europeana pentru o fabrica de prelucrare a cartofilor, a primit anul trecut confirmarea pentru credit de la o banca romaneasca detinuta de o banca din strainatate si a renuntat la alte oferte. Dupa declansarea crizei, banca romaneasca, in urma dispozitiilor de la banca-mama, a schimbat conditiile de creditare, solicitand succesiv inca doua sume colaterale, “asa incat clientul a trebuit sa inteleaga implicit, dupa mobilizarea unor noi garantii si colaterale, ca nu se doreste finalizarea creditului. A mers la alte banci si finalizarea proiectului a intarziat cu sase luni”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Criza? Avem strategii? <\/strong><\/div>\n
Marius Ghenea spune ca s-a gandit la strategii de criza, dar nu in legatura cu actuala situatie de pe pietele financiare, ci ca “o prudentialitate de business necesara in orice moment”. Cel mai important lucru este pastrarea unui cash-flow operational cat mai bun, afirma el, pentru ca mai ales in conditiile unei crize financiare, banii lichizi vor fi resursa cel mai complicat de obtinut.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Banii par a fi in acest moment cel mai sensibil capitol pentru managerii romani. Bogdan Putinica, directorul producatorului de software Enea Romania, declara ca incearca sa isi pastreze compania fara datorii in urmatoarele 12 luni, pentru a nu avea de suferit de pe urma scumpirii finantarilor. Dragos Simion de la Flamingo da raspunsul\u00a0“lichiditati” la intrebarea privind investitiile la care s-a gandit ca sa se puna la adapost de efectele crizei, iar Octavian Radu de la RTC se concentreaza pe reducerea investitiilor, taierea costurilor si eficientizarea activitatii.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Dan Boabes, CEO al furnizorului de solutii interactive prin SMS SimPlus, afirma simplu ca strategia lui de criza este limitarea necesarului de finantare, respectiv de creditare, adaugand insa ca in telecomunicatii inca nu se simt efecte ale crizei si probabil nu se vor simti decat cel mult pentru marii operatori telecom, prin marirea costurilor de finantare si prin restrangerea cheltuielilor din partea clientilor importanti din zona financiar-bancara. Altii, dimpotriva, par a nu fi preocupati deloc de acest aspect. Calin Fusu, proprietarul portalului Neogen, crede ca “o criza este sanatoasa din cand in cand, pentru a reduce preturile activelor la niveluri normale”. “Speram sa putem aloca lichiditatile de care dispunem intr-un mod eficient, sa ne consolidam pozitia”, adauga el. Si consultantii in afaceri cred ca piata le va ramane neafectata; Ascendis vrea sa isi adauge in portofoliu noi produse si sa deschida noi segmente de business care sa compenseze o eventuala scadere de piata. “As vrea sa precizez ca dupa evaluarea noastra, probabilitatea ca acest lucru sa se intample este destul de redusa”, spune Costea Dumitrescu.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru ca a simtit de anul trecut efectele crizei in Statele Unite, Radu Georgescu a extins distributia softului Axigen catre Asia si Orientul Mijlociu, dar si in Europa, a relocat un top manager la biroul din SUA, iar platforma de comert electronic Avangate angajeaza personal din China si Rusia, pentru a contrabalansa declinul pietei din SUA cu dezvoltarea cererii de pe pietele emergente.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Criza? Bursa stie.<\/strong><\/div>\n
Fata de maximele din vara anului trecut, indicii bursei de la Bucuresti au scazut la o treime, la fel ca si nivelul tranzactiilor, din cauza acelorasi factori – temerile investitorilor legate de agravarea crizei pe plan international si retragerile unor fonduri straine. Brokerii de la Bursa nu vad motive de optimism pentru perioada urmatoare, in cel mai mai bun caz asteptand ca piata de la Bucuresti sa inregistreze fluctuatii in jurul acelorasi niveluri de acum.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Cred ca va fi volatilitate la Bursa in urmatoarea perioada, pentru ca se va reactiona destul de violent la stirile venite de afara. Nu vad ca bursa sa creasca, mai curand se va pastra la actualele niveluri. Nu stiu cat mai poate sa scada, pentru ca preturile au ajuns foarte atractive”, spune Adrian Manaila, directorul societatii de brokeraj Eldainvest.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
El considera ca bursele din intreaga lume ar putea fi zguduite din nou de inchiderea mai multor fonduri speculative (hedge funds). “Cred ca urmatoarea tura de falimente va fi cea a hedge funds-urilor, care din cauza cererilor de retragere sa fie nevoite sa se inchida si sa vanda din participatiile pe care le detin la burse, inclusiv la bursa noastra”, considera Manaila.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Brokerii cred insa ca efectele crizei se vor vedea in economie cu efect intarziat. “Este imposibil sa nu asistam la implicatii ale crizei in economie, iar acestea se vor resimti cu efect intarziat, undeva in primul trimestru al anului viitor. Poate pe fondul volatilitatii foarte ridicate din ultima perioada, guvernele vor lua niste masuri, iar bursele vor inregistra niste reveniri, dar nu cred ca interventiile vor rezolva problemele, iar cresterile nu vor fi de durata”, considera Adrian Lupsan, director general adjunct in cadrul societatii de brokeraj Intercapital Invest.<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

Majoritatea brokerilor considera ca turbulentele financiare ar putea continua si nu vad o rezolvare a crizei, cel putin pana la finalul acestui an. “Este o lipsa de incredere a investitorilor in pietele de capital. Insa la primul semnal de stabilizare a situatiei internationale cred ca investitorii se vor intoarce destul de repede la burse”, apreciaza Manaila.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Criza? Ce facem? <\/strong><\/div>\n
In urma cu doua saptamani, Alin Burcea, proprietarul grupului de firme Paralela 45, a achizitionat un imobil in zona Miami Beach, la 500 de metri de plaja. Imobilul, pentru care Alin Burcea a inceput negocierile in urma cu o luna, este situat intr-o zona turistica si este format din patru apartamente a cate patru camere (100 de metri patrati fiecare) si un teren de 1.000 de metri patrati. Pretul platit de omul de afaceri pentru cladire a fost de 500.000 de euro (aproximativ 750.000 de dolari), in scadere cu aproximativ 40% fata de pretul initial.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Am cumparat imobilul pentru ca pretul a fost unul foarte bun – un apartament la Miami de 125.000 de euro este mult mai avantajos decat un apartament de 150.000 de euro in Obor, la Bucuresti – si consider ca l-am cumparat intr-o perioada cand scaderile de preturi nu au ajuns la maximum”, spune Alin Burcea. Omul de afaceri considera ca apar\u00adtamentele in acea zona vor mai trece prin cel putin inca un val de ieftinire intr-un interval de sapte-opt luni, pretul lor putand ajunge la mai putin de jumatate fata de pretul la care s-au tranzactionat in 2006. Alin Burcea crede ca, in aceste conditii, pregatirea de lichiditati pentru achizitia mai multor imobile in Miami este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poate face: “Tatonam in continuare zona si vom cumpara daca vom mai gasi ceva bun, iar tot ce vom cumpara va fi pentru integrarea in circuitul turistic”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Grupul Paralela 45 este format din agentia de turism cu acelasi nume, o serie de proiecte imobiliare la Neptun si Snagov, precum si importatorul de produse pentru copii Chicco. Omul de afaceri pregateste acum actele pentru inregistrarea unei firme in Statele Unite si spune ca afacerile din acea zona vor fi coordonate de un roman angajat al Marriott: “Timpul ne va arata unde e mai bine sa faci afaceri, asa ca deocamdata vrem sa terminam dezvoltarile imobiliare incepute in Romania si apoi vom vedea daca vom duce toate lichiditatile pentru achizitii in America”.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Alin Burcea nu este neaparat pesimist in privinta crizei – despre care crede ca nu va atinge atat de usor Romania, deoarece sistemul bancar a functionat mai precaut aici -, dar considera ca preturile imobiliare din tara oricum au crescut incredibil de mult si in neconcordanta cu alte zone ale lumii: “Stiu ca suna nepotrivit de la un dezvoltator imobiliar din Romania, dar preturile de la noi sunt oricum dintr-o lume paralela: cred ca o astfel de zguduitura cum este criza din America va convinge oamenii ca este bine sa traiesti si sa faci afaceri acolo unde chiar iti poti permite”. O casa in Statele Unite este o optiune si pentru Costea Dumitrescu de la Ascendis. “Ma uit dupa o proprietate in California, dar din pacate zona care ma atrage nu pare a fi la curent cu scaderea preturilor la case. Specialistii spun ca perioada cea mai buna va fi trimestrul al doilea din 2009”. Dumitrescu spune ca in cazul unei asemenea investitii, pe termen lung poti avea un randament bun, dar pe termen scurt si mediu “afacerea s-ar putea dovedi nerentabila, pentru ca si restul serviciilor sunt scazute”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Sorin Stoica, proprietarul agentiei turistice Eturia, ramane la investitiile imobiliare si pe continentul american, dar coboara pe harta: America Centrala, Caraibe, America de Sud, pentru o proprietate in zone turistice. “Nu excludem nici SUA, desi nu avem ceva in vedere pentru acest moment.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
De la alte premise pleaca Mike Borze de la BenQ cand spune ca “americanii traiesc ca sa munceasca, europenii muncesc ca sa traiasca” si ca de aceea nu vrea o casa la New York, Miami sau in California. Crede in schimb ca, pe plan personal, o buna strategie sunt cumpararile\u00a0de case, cu banii jos, in orase importante din tari stabile din Europa de Vest, cum este cazul Austriei.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Criza? Cu cine?<\/strong><\/div>\n
Valeria Mihaiescu, director de resurse umane pentru regiunea Balcanilor la Deloitte, crede ca o serie de romani cu experienta dobandita pe Wall Street pot fi adusi acum sa lucreze in tara. Faptul ca pot fi adusi niste oameni care au beneficiat de scoala americana de business reprezinta o oportunitate de care ar trebui sa profite cat mai multe companii, “cu atat mai mult cu cat ne este foarte greu sa gasim in tara specialisti buni”, spune ea. “Chiar acum studiem un CV al unei candidate care a lucrat la Lehman Brothers si acum vrea sa se intoarca in tara. Si nu este singurul asemenea caz”. La randul lui, Radu Georgescu de la Gecad crede ca o America in criza ar putea furniza Romaniei nu numai specialisti in finante, ci si progamatori. “Acum sunt mai usor de gasit acolo profesionisti si sunt mai ieftini. Unii chiar aleg sa se relocheze in tari din Europa unde criza de pe pietele financiare nu a fost atat de apasatoare. Imaginati-va piata de munca in IT peste sase luni, cand va fi mai ieftin sa aduci un profesionist cu experienta din Statele Unite decat sa angajezi un tanar student roman, in anul I de facultate, fara niciun pic de experienta”, adauga Georgescu.<\/div>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Criza? Si mai departe?<\/strong><\/div>\n
Daca pentru moment, cu exceptia bursei, situatia in Romania nu pare a fi atat de grava, viitorul poate aduce surprize. Dan Bunea, senior partner al companiei de consultanta DTD Team Advisory Services, spune ca bancherii au acordat companiilor, ani la rand, linii de credite si credite de investitii care au fost reinnoite cu o mare usurinta, mai ales in cazul clientilor vechi, dar ca aceasta etapa se va incheia. Pe masura ce aceste linii de credit se apropie de maturitate, putine vor mai fi reinnoite sau reinnoite cu aceeasi usurinta. Cand se vor simti efectele? Multe astfel de linii – pseudo-credite de investitii – au scadente cuprinse intre 3 si 6 luni, iar pe masura ce se vor incheia va deveni vizibil si acest efect.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Un efect inca si mai probabil ar fi, in opinia lui Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR, o scumpire a creditelor, de ordinul a 1-2 procente. Si in orice caz, oamenii vor fi mai atenti la ce datorii se angajeaza, in conditiile in care le va fi mai dificil sa plateasca. “Dar pana la urma, intr-o economie care creste cu 9%, poate nu e chiar cel mai rau lucru sa pui un pic frana”, spune Radulescu.<\/div>\n
\nIn teorie, o incetinire a cresterii creditului ar putea duce si la temperarea inflatiei, insa ramane de vazut daca aceasta nu va fi contrabalansata de majorarile de salarii care, cel putin in sectorul bugetar, continua nestingherite de o eventuala amenintare a crizei internationale.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In cazul unui inghet pe piata creditelor, piesele dominoului vor incepe sa se rostogoleasca: achizitii de proprietati, de masini, de bunuri de larg consum si orice altceva se poate cumpara, inclusiv pe credit, crede Marius Ghenea.\u00a0Iar in lipsa acestor achizitii, vor avea de suferit si o serie de sectoare, cum sunt cel al asigurarilor sau retailul. “In Romania existau in mod clar cateva <baloane> bine umflate, de exemplu imobiliarele, bursa sau piata auto, care, in conditiile crizei globale, ar fi normal sa se sparga sau macar sa se dezumfle.” Asemenea evolutii sunt in masura sa aduca si alte probleme, in lipsa banilor speculativi din imobiliare sau bursa, crede Ghenea.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Data fiind efervescenta actuala a economiei, multe proiecte au fost supraevaluate, iar o reducere a valorii activelor este de anticipat, astfel incat in urmatoarele 12 luni, cel mai probabil, va aparea o piata a cumparatorilor de active ieftinite, considera Dan Bunea. Previzibile sunt scaderi, intr-o masura mai mica sau mai mare, pe piata imobiliara, a materialelor de constructii, a bunurilor de folosinta indelungata sau in vanzarile auto. “Dar termenul cel mai potrivit este incetinire economica si nu cadere.<\/div>\n
\nProbabil ca se va ajunge la 5-6% crestere a PIB in loc de 9%, pentru ca acolo este capacitatea reala a economiei romanesti.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n

\nLa realizarea acestui articol au contribuit Anca Arsene, Ioana Ursu, Ana Raduta, Iuliana Roibu, Adrian Cojocar<\/em><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Nu va temeti<\/a><\/div>\n
Campionii nationali<\/a><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Parerile despre criza financiara erau cum nu se poate mai diferite in octombrie 2008, intre aprecierea sefului Bancii Centrale Europene ca avem de-a face cu cele mai grave evenimente economice de dupa razboi si pana la optimismul de nevoie al presedintelui SUA. Noi am intrebat in 2008 manageri si intreprinzatori romani ce credeau si ce faceau ca sa se apere (sau sa profite) de criza. Unele raspunsuri au fost surprinzatoare: le ofereau de lucru unor fosti angajati ai Lehman Brothers, isi cumparau case la Miami sau voiau imobile in California sau America de Sud.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7267,201,182,188,532,7136,10911],"class_list":["post-11901","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-banci","tag-companii","tag-criza","tag-economie","tag-eveniment","tag-finante","tag-solutii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11901","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11901"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11901\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32658,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11901\/revisions\/32658"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11901"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11901"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11901"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}