![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/13941723\/5\/grafic-1.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nAcest paragraf nu ar fi complet f\u0103r\u0103 o statistic\u0103 relevant\u0103: \u00een 2013, \u00een Uniunea European\u0103, 23,4% dintre tinerii sub 25 de ani erau \u015fomeri, ajung\u00e2ndu-se, conform Eurostat, p\u00e2n\u0103 la 58,3% \u00een cazul tinerilor greci sau 55,5% pentru spanioli. \u00cen Rom\u00e2nia \u015fomajul \u00een r\u00e2ndul tinerilor este 23,6%, \u00een Bulgaria 28,4%, iar \u00een Ungaria 27,2%. 57,7% dintre tinerii europeni de 15 – 24 de ani erau, \u00een 2013, inactivi; asta \u00eenseamn\u0103 32,6 milioane de persoane. Sigur, \u00een cele mai multe dintre cazuri inactivitatea \u00eenseamn\u0103 de fapt continuarea studiilor sau alte responsabilit\u0103\u0163i sociale sau familiale, dar exist\u0103 totu\u015fi 5,6 milioane de tineri europeni care \u00ee\u015fi caut\u0103 \u015fi nu \u00ee\u015fi g\u0103sesc un loc de munc\u0103, determin\u00e2nd presa \u015fi observatorii sociali s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201egenera\u0163ia pierdut\u0103\u201c a Europei.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u015ei-a dorit \u00een copil\u0103rie s\u0103 devin\u0103 inginer. A\u015fa c\u0103 a urmat \u015ftiin\u0163ele reale \u015fi crede c\u0103 ar fi ajuns un inginer, undeva \u00eentr-un institut de proiect\u0103ri, asemenea p\u0103rin\u0163ilor. Mai t\u00e2rziu, \u00een liceu, s\u00e2ngele de antreprenor a \u00eenceput s\u0103 se simt\u0103. Recent a avut o \u00eent\u00e2lnire cu fo\u015ftii colegi la care \u015fi-a amintit cum Vladimir organiza excursiile \u015fi cum Vladimir mergea gratis pentru c\u0103 mai f\u0103cea un ban pe l\u00e2ng\u0103. \u015ei-a amintit \u015fi cum voia s\u0103 fac\u0103 prima firm\u0103 cu un coleg, \u00een 1991, de produc\u0163ie de mobilier la comand\u0103. \u201ePentru noi era ceva spectaculos, credeam c\u0103 ne lu\u0103m dou\u0103 fer\u0103straie \u015fi o borma\u015fin\u0103 \u015fi facem mobil\u0103 la comand\u0103. Sincer, cred c\u0103 ar fi avut succes, cred c\u0103 n-am fi fost perdan\u0163i.\u201c Tot al\u0103turi de un coleg de liceu a avut o tentativ\u0103 de produc\u0163ie a echipamentelor de protec\u0163ie pentru constructori, baz\u00e2ndu-se pe ideea c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se va construi foarte mult, iar cererea de m\u0103nu\u015fi sau de \u015for\u0163uri din piele va cre\u015fte considerabil. Au fost cumva \u00eenaintea vremurilor: au cump\u0103at un camion cu piele crud\u0103 \u015fi au \u00eenchiriat un depozit. Afacerea a e\u015fuat, pentru c\u0103 realitatea contactului cu pielea neprelucrat\u0103 a dep\u0103\u015fit puterile tinerilor antreprenori \u00een devenire.<\/p>\n
\n\u00cen cele din urm\u0103, influen\u0163at \u015fi de p\u0103rin\u0163i, s-a angajat la primul job serios, la operatorul de telefonie mobil\u0103 Connex, acum Vodafone. Era anul 1997 \u015fi a f\u0103cut parte din al doilea val de angaja\u0163i; a \u00eenceput s\u0103 lucreze la departamentul de rela\u0163ii cu clien\u0163ii, ulterior \u00een departamentul de reten\u0163ie a clien\u0163ilor, iar apoi \u00een departamentul de gestionare a clien\u0163ilor stategici \u015fi institu\u0163ionali. A fost \u015fi primul angajat al departamentului suport pentru servicii date. \u00centors la conducerea \u201erela\u0163iilor cu clien\u0163ii\u201c, a intuit necesitatea apari\u0163iei departamentelor de call center, \u015fi de aici a ap\u0103rut ideea de a crea o echip\u0103 de 10 – 20 de oameni care s\u0103 fac\u0103 suport pentru mai multe firme. Era \u00een anul 2003, an \u00een care apare EasyCall.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nPentru un call center investi\u0163ia este foarte mare, iar afacerea este una \u00een care cheltuielile cu salariile \u015fi beneficiile acordate angaja\u0163ilor de\u0163in o pondere \u00eensemnat\u0103, spre 80%. \u00censemnate sunt \u015fi investi\u0163iile \u00een infrastructur\u0103, dar apare \u015fi problema cash-flow-ului, a\u015fa c\u0103 businessul pare mai degrab\u0103 unul pentru o companie deja activ\u0103 \u015fi mai pu\u0163in pentru un start-up. \u201eOrice calcul f\u0103ceam, nu puteam sus\u0163ine eu afacerea. A trebuit s\u0103 g\u0103sesc doi investitori, unul din zona bancar\u0103 \u015fi unul din zona de telecom.\u201c Cei doi au spus c\u0103 investesc, dar i-au cerut s\u0103 se implice 100% \u00een afacere; \u201esincer, au avut dreptate, pentru c\u0103 nu le po\u0163i face pe toate\u201c. Cei doi investitori l-au l\u0103sat s\u0103 ia orice decizie dorea, un alt lucru important pentru cel ce vine cu cuno\u015ftin\u0163ele, cu know-how-ul. Relevant este faptul c\u0103 la momentul v\u00e2nz\u0103rii firmei c\u0103tre CGS unul din cei doi a \u00eentrebat: \u201eUnde este sediul, unde trebuie s\u0103 vin?\u201c.<\/p>\n
\nEasyCall \u015fi-a \u00eenceput activitatea \u00een toamna anului 2003, fiecare partener a avut c\u00e2te o treime din afacere, iar investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 a fost de 40 – 50.000 de dolari. Primul sediu a fost \u00eentr-o cl\u0103dire de birouri din cartierul Floreasca, un sediu nu prea bun pentru un call center, pentru c\u0103 erau multe spa\u0163ii mici, dar at\u00e2t \u00ee\u015fi permitea atunci. \u201eA fost un moment c\u00e2nd am fost la trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni distan\u0163\u0103 de a \u00eenchide, pentru c\u0103 devenise o gaur\u0103 neagr\u0103\u201c, \u00ee\u015fi aminte\u015fte fostul antreprenor. \u00centre septembrie 2003 \u015fi vara lui 2004 compania nu a avut niciun client \u015fi niciun venit. \u201eAm fost foarte optimist \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cererea de servicii de call center pe pia\u0163\u0103, \u00eens\u0103 ne-am lovit de faptul c\u0103 pia\u0163a nu cuno\u015ftea conceptul de outsourcing \u015fi nu cuno\u015ftea conceptul de call center.\u201c Drept urmare, \u00een anii 2003 – 2005 EasyCall, al\u0103turi de Softwin, compania antreprenorului Florin Talpe\u015f, a trebuit s\u0103 \u201eeduce\u201c pia\u0163a, s\u0103 mearg\u0103 la c\u00e2t mai multe conferin\u0163e pe diverse domenii, unde \u00eencercau s\u0103 \u00ee\u015fi adapteze oferta pentru diversele industrii, s\u0103 prezinte companiilor beneficiile \u015fi oferta companiilor de call center, care sunt pa\u015fii de urmat \u015fi ce ob\u0163ii \u00eentr-un contract de outsourcing, ce se pierde \u015fi ce se c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00eentr-un astfel de contract.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen cele trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a ap\u0103rut primul client, care a generat primul venit, venit care nu a acoperit cheltuielile, dar a ar\u0103tat ac\u0163ionarilor c\u0103 exista speran\u0163\u0103. Primul client a fost GlaxoSmithKline, care la momentul respectiv lansase o campanie \u00eempotriva fumatului \u015fi care se a\u015ftepta la sute de mii de apeluri. Am cump\u0103rat, drept urmare, o gr\u0103mad\u0103 de calculatoare, dar lumea nu a fost foarte interesat\u0103, prea mul\u0163i nu au sunat.\u201c Al doilea client a fost Connex, cu o campanie temporar\u0103, dar lucrurile au \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 bine la apari\u0163ia celui de-al treilea client, Pinnacle Systems, pentru care au \u00eenceput s\u0103 ofere suport \u00een mai multe limbi. \u201e\u00cen momentul acela, practic, \u00eempreun\u0103 cu Softwin \u015fi cu o companie din Timi\u015foara, Business Relations, am reu\u015fit s\u0103 punem Rom\u00e2nia pe harta european\u0103 de servicii multilingvistice, pentru c\u0103 am participat la tot felul de evenimente \u00een str\u0103in\u0103tate, Germania, Austria sau Anglia, unde am v\u00e2ndut capabilit\u0103\u0163ile Rom\u00e2niei \u015fi calit\u0103\u0163ile pe care Rom\u00e2nia le poate da prin resursa uman\u0103 pe care o are \u00een zona de multilingvism\u201c, spune Sterescu. Au fost momente c\u00e2nd, \u00een weekend, r\u0103spundea la dou\u0103 – trei telefoane \u00een acela\u015fi timp, pentru clien\u0163i diferi\u0163i, momente prin care trece fiecare antreprenor, c\u00e2nd trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi suflece m\u00e2necile \u015fi s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu clientul final.<\/p>\n
\n \nVladimir Sterescu a povestit \u015fi despre un moment interesant, care implic\u0103 presa \u015fi efectul presei asupra afacerilor, ceva ce au recunoscut pu\u0163ini antreprenori sau \u015fefi de companii, de-a lungul timpului. \u201e\u00cen a doua jum\u0103tate a anului 2004 presa a \u00eenceput s\u0103 preia ideea c\u0103 Rom\u00e2nia are o for\u0163\u0103 de munc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi bine preg\u0103tit\u0103 \u015fi capabil\u0103 s\u0103 ofere servicii de suport. Dup\u0103 ce presa a preluat ideea, am \u00eenceput s\u0103 intr\u0103m \u00een aten\u0163ia consultan\u0163ilor marilor companii, iar acestea au intrat pe pia\u0163\u0103. Este vorba de mari juc\u0103tori, ca HP, Oracle, Genpact sau Accenture. \u00cen 2004 – 2005 au luat decizia, pe baza unor consultan\u0163i, iar \u00een 2006 – 2007 au \u00eenceput s\u0103 deschid\u0103, a\u015fa c\u0103 \u00een 2007 to\u0163i marii juc\u0103tori din zona de outsourcing, IBM, HP, Genpact, Wipro, erau prezen\u0163i. \u015ei \u00eenc\u0103 mai vin.\u201c<\/p>\n <\/p>\n \n\u00cencep\u00e2nd cu 2005, EasyCall a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u015fi acopere cheltuielile. \u00cen acel moment, din cauza volumelor mici pe care furnizorii de servicii le puteau trata, serviciile se facturau \u00een pre\u0163 pe om, practic se \u00eenchiria omul. Clientul avea tot serviciul de suport inclus, ceea ce \u00eensemna resursa uman\u0103, salariul, taxe, beneficii, chiria, infrastructura de comunica\u0163ii sau IT; pre\u0163urile erau \u00een dolari \u015fi erau de 700 – 800 de dolari pe lun\u0103. Compania avea \u00een 2005 \u00eentre 80 \u015fi 100 de angaja\u0163i, recruta\u0163i prin intermediul ziarelor. \u201eEram m\u00e2ndri c\u0103 puteam pl\u0103ti anun\u0163 bolduit \u015fi cu chenar, era ceva. \u015ei acum mai avem angaja\u0163i de la acele anun\u0163uri \u015fi sunt printre cei mai buni.\u201c Cifra de afaceri a crescut, a\u015fa c\u0103 a ajuns la circa un milion de dolari pe la finele lui 2005, iar la finalul lui 2006, c\u00e2nd CGS a preluat EasyCall, compania avea circa 700 de angaja\u0163i, pe o pia\u0163\u0103 care duduia. Lucrurile s-au schimbat \u00een timp, pentru c\u0103 pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103 au ap\u0103rut \u015fi alte oportunit\u0103\u0163i, dar EasyCall\/CGS a \u015ftiut s\u0103 se adapteze: a mers \u00een provincie. \u201eNe-am dat seama c\u0103 pe termen lung competi\u0163ia \u00een pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103 va cre\u015fte. Ne-am dus c\u0103tre Bra\u015fov, ne-am diversificat \u015fi am fost primii, ulterior c\u0103tre Sibiu, anul trecut am deschis la T\u00e2rgu Jiu, iar anul acesta vom deschide un alt centru. \u00cen industria de outsourcing nu sunt mul\u0163i, doar trei companii, care sunt prezente \u015fi \u00een alte ora\u015fe \u00een afara capitalei, restul sunt \u00abbloca\u0163i\u00bb \u00een Bucure\u015fti\u201c, spune Sterescu.<\/p>\n \n\u015ei cum se lucreaz\u0103 \u00een provincie? \u201eAcolo trebuie s\u0103 fii parte din comunitate, nu este ca \u00een Bucure\u015fti. \u00cen Bra\u015fov, Sibiu sau \u00een alte ora\u015fe trebuie s\u0103 fii parte din comunitate, s\u0103 fii parte din evenimentele care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acolo, nu s\u0103 fii doar un angajator. Oamenii percep altfel angajatorii \u00een \u0163ar\u0103, dac\u0103 e\u015fti parte din via\u0163a lor, \u00ee\u0163i bat singuri la u\u015f\u0103.\u201c<\/p>\n \nLa T\u00e2rgu Jiu, de exemplu, a avut o experien\u0163\u0103 pl\u0103cut\u0103, pentru c\u0103 recep\u0163ionera hotelului i-a \u0163inut o pledoarie pentru investi\u0163ii \u015fi crearea de locuri de munc\u0103. Iar ora\u015fele nec\u0103lcate de investitori ofer\u0103 acces la v\u00e2rfuri. \u201eOrice ora\u015f are talente, are v\u00e2rfuri, oameni care nu au plecat\u201c, spune Sterescu, care pomene\u015fte de experien\u0163a unei companii de software care a descins la T\u00e2rgu-Mure\u015f \u00een c\u0103utarea a 10 programatori specializa\u0163i, pe care i-a \u015fi g\u0103sit \u015fi care se bucur\u0103 de un sediu mare, frumos \u015fi primesc tot soiul de bonusuri. \u201eDac\u0103 \u00eenmul\u0163e\u015fti cei 10 cu cinci ora\u015fe, ai f\u0103cut o firm\u0103 de software de 50 de oameni buni \u015fi motiva\u0163i.\u201c Pe de alt\u0103 parte, trebuie remarcat faptul c\u0103 sunt ora\u015fe care au tendin\u0163a s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 tineri pentru o anumit\u0103 industrie – tinerii din Pite\u015fti sunt atra\u015fi de Dacia \u015fi furnizorii produc\u0103torului auto, iar Craiova are tot un profil auto.<\/p>\n \nAnecdotic, trebuie s\u0103 spunem c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2006 salariul lui Sterescu de la EasyCall a fost de 150 de dolari. \u201eColegii mei aveau salarii mai mari dec\u00e2t mine. Noroc cu so\u0163ia. Aceasta pentru c\u0103 nu-mi permiteam s\u0103 pl\u0103tesc taxe, nu a fost u\u015for.\u201c<\/p>\n \n \nDe ce a v\u00e2ndut \u00een 2006? \u201eEra un business care cre\u015ftea de la o lun\u0103 la alta, \u00een doi ani cu mai mult de 400 de oameni. Angajai omul, \u00eei pl\u0103teai salariul, dar facturile le \u00eencasai la 60 de zile. Era un bulg\u0103re care se rostogolea, devenea din ce \u00een ce mai mare. Pentru fiecare om nou trebuia mobil\u0103, spa\u0163iu, trebuia s\u0103 ai un sediu undeva \u00een ora\u015f, pentru c\u0103 oamenii tineri nu au ma\u015fini, vin cu metroul sau autobuzul, trebuia un calculator \u015fi licen\u0163e software, ceea ce, c\u00e2nd ai bani num\u0103ra\u0163i, este foarte greu.\u201c La toate acestea se ad\u0103ugau taxele \u015fi TVA, \u015fi sim\u0163ea c\u0103 nu mai putea sus\u0163ine toate aceste lucruri. Doi la m\u00e2n\u0103, EasyCall era o companie pe val \u00eentr-o industrie pe val, \u015fi mul\u0163i investitori se uitau la Rom\u00e2nia. Unii alegeau s\u0103 o ia de la zero, cu re\u0163eta din India sau China sau Vietnam, iar al\u0163ii se uitau nu la contractele pe care le avea o companie, ci la echip\u0103, \u00eencercau s\u0103 identifice echipa care li se potrivea \u015fi \u00een care s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere.<\/p>\n \nA\u015fa c\u0103 la un moment dat, \u00een vara anului 2006, Vladimir Sterescu a primit un apel de la Phil Friedman, care este actualul pre\u015fedinte, CEO \u015fi proprietarul CGS. \u201eMi-a spus c\u0103 face o vizit\u0103 \u00een septembrie, la Budapesta.\u201c A fost l\u0103murit c\u0103 e vorba de Bucure\u015fti, iar \u00een septembrie, cu o zi \u00eenainte, Sterescu a primit un nou telefon, de la Ambasada SUA, care anun\u0163a venirea omului de afaceri.<\/p>\n \nA fost o vizit\u0103 interesant\u0103, cu o delega\u0163ie important\u0103, care a descins din dou\u0103 ma\u015fini. Sterescu a fost impresionat c\u0103 dintr-o delega\u0163ie de 12 persoane numai Friedman \u015fi-a dat cartea de vizit\u0103. \u201eCred c\u0103 este urm\u0103torul nivel\u201c, a comentat el cu colegii, referindu-se la un soi de ierarhie a c\u0103r\u0163ilor de vizit\u0103, pe care a intuit-o \u00een timp: la Connex avusese, la departamentul de rela\u0163ii cu clien\u0163ii, o carte de vizit\u0103 nepersonalizat\u0103, f\u0103r\u0103 nume, pe care scria \u201eagent rela\u0163ii clien\u0163ii\u201c, de care a fost foarte m\u00e2ndru, pentru c\u0103 a fost prima sa carte de vizit\u0103.<\/p>\n \nLa departamentul de reten\u0163ie, pe cartea de vizit\u0103 ap\u0103rea numele, dar num\u0103rul de telefon era cel al centralei companiei, nu ap\u0103rea un num\u0103r de telefon direct. La clien\u0163i strategici avea telefon pe birou. La EasyCall, c\u00e2nd \u015fi-a f\u0103cut c\u0103r\u0163ile de vizit\u0103, a fost \u00eentrebat de cel ce le-a f\u0103cut ce titulatur\u0103 s\u0103 apar\u0103; \u015fi a ales s\u0103 apar\u0103 mai multe – director general, director executiv, era alt nivel, la care puteai scrie ce voiai pe cartea de vizit\u0103. La vizita americanilor a venit \u00een contact cu urm\u0103torul nivel, c\u00e2nd nu \u00ee\u0163i mai dai cartea de vizit\u0103. \u201eOare cum o fi acolo?\u201c, s-a \u00eentrebat.<\/p>\n <\/p>\n \nCGS c\u0103uta suport, \u00een Europa, \u00een mai multe limbi str\u0103ine, pentru clien\u0163ii lor. Dup\u0103 turul pe care l-a f\u0103cut \u00een firm\u0103, pentru prezentare, a fost \u00eentrebat de Friedman dac\u0103 firma este sau nu de v\u00e2nzare. \u201eFirma nu este de v\u00e2nzare, este v\u00e2ndut\u0103 deja\u201c, a r\u0103spuns Sterescu. \u201eAdev\u0103rul este c\u0103 aveam \u015fi o ofert\u0103 de la fondul de investi\u0163ii 3TS \u015fi aveau o perioad\u0103 de exclusivitate. Dar nu s-au mi\u015fcat cum trebuie \u015fi cum s-a terminat perioada de exclusivitate am \u00eenceput negocierile cu CGS, iar pre\u0163ul s-a f\u0103cut la un breakfast, la Intercontinental, \u00een toamna anului 2006.\u201c Nu a negociat oferta, a fost mai mult dec\u00e2t speram, a\u015fa c\u0103 a spus \u201eWe have a deal\u201c. Ac\u0163ionarii \u015fi-ar fi dorit un pre\u0163 mai mare, dar au acceptat decizia lui Sterescu, mai ales c\u0103 era un moment \u00een care firma nu mai putea cre\u015fte prin for\u0163ele proprii. \u201eCeea ce am v\u00e2ndut tot timpul \u015fi ce vindem \u015fi \u00een continuare este echipa\u201c, spune Sterescu. Dac\u0103 acea echip\u0103 pleca, lucrurile nu mai aveau valoare. Procesul de due diligence s-a f\u0103cut rapid, \u00een patru zile, lucru explicat prin rapiditatea cu care se iau deciziile \u00een CGS, companie cu un puternic spirit antreprenorial, iar decizia de a cump\u0103ra EasyCall \u015fi a veni \u00een Rom\u00e2nia a fost instantanee. \u201eNu a doua zi, ci a treia zi dup\u0103 ce am convenit tranzac\u0163ia CFO-ul CGS, al\u0103turi de \u015feful departamentului de legal \u015fi de reprezentan\u0163ii firmei de consultan\u0163\u0103 aterizau la Bucure\u015fti, iar faptul c\u0103 au terminat due diligence \u00een patru zile spune \u015fi faptul c\u0103 firma noastr\u0103 avea totul pus la punct \u015fi corect. Niciodat\u0103 nu am avut o alt\u0103 contabilitate, o alt\u0103 raportare. Din prima zi a fost construit\u0103 a\u015fa \u015fi acesta este un sfat pentru oricine \u00eencepe un business: este greu s\u0103 le pl\u0103te\u015fti pe toate, este greu s\u0103 respec\u0163i ceea ce trebuie respectat, \u00eens\u0103, dac\u0103 ai o u\u015foar\u0103 g\u00e2ndire pe termen lung, firma trebuie s\u0103 fie a\u015fa cum trebuie. Este mult mai u\u015for de gestionat, de auditat, de v\u00e2ndut la un moment dat.\u201c<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/p>\n