\nLa doar 15 ani, \u00een prim\u0103vara anului 1944, Vasile Szekely a fost \u00eembarcat \u00een \u201dtrenurile mor\u0163ii\u201d \u015fi dus \u00een lag\u0103rul de la Auschwitz – Birkenau, apoi la Buchenwald \u015fi Bochum. Mai bine de un an nu a mai avut nume, nu a mai fost un om, ci a fost un simplu num\u0103r.<\/p>\n
\nN\u0103scut \u00een Cluj-Napoca, a copil\u0103rit \u00een cartierul Gheorgheni, \u00eentr-o camer\u0103 \u015fi o buc\u0103t\u0103rie, luate cu chirie, al\u0103turi de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i \u015fi de fratele mai mare cu \u015fapte ani, Emerich. \u00cen 1944, era elev la un liceu evreiesc din ora\u015f \u015fi nu se g\u00e2ndea s\u0103 \u00ee\u015fi continue studiile, deoarece provenea dintr-o familie s\u0103rac\u0103, ci s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 o meserie. Fratele s\u0103u lucra, deja, de la 13 ani, ca ucenic l\u0103c\u0103tu\u015f mecanic \u00eentr-o fabric\u0103 de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/13936621\/2\/vasile-szekely-decorat-vasile-magradean.jpg?height=454&width=604\")
<\/p>\n
\n\u201d\u00cen 1944, au venit vremuri grele, iar noi, evreii, eram obliga\u0163i s\u0103 purt\u0103m \u00een piept steaua galben\u0103. Eu eram un adolescent mai rebel, aveam 15 ani, \u015fi nu am vrut s\u0103 port steaua galben\u0103, nici eu, nici fratele meu. \u00cemi amintesc cum am ie\u015fit \u00een ora\u015f cu prietenii din cartier, cu fra\u0163ii Brumariu, cu fra\u0163ii Pataky, cu care ne jucam fotbal \u015fi care ne-au \u00eencurajat s\u0103 nu purt\u0103m steaua galben\u0103 \u00een piept. \u00centr-o zi, era prin aprilie, c\u00e2nd am venit acas\u0103 am v\u0103zut un camion \u00een care erau p\u0103rin\u0163ii mei, \u00eentr-un transport spre ghetto. Cu fratele meu am vrut s\u0103 mergem \u015fi noi al\u0103turi de ei, dar ne-au f\u0103cut cu m\u00e2na s\u0103 nu ne apropiem. A fost ziua \u00een care i-am v\u0103zut ultima dat\u0103<\/strong>\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Szekely.<\/p>\n \n\u00cempreun\u0103 cu fratele s\u0103u, a vrut s\u0103 intre \u00een cas\u0103, dar aceasta era sigilat\u0103, astfel c\u0103 au dormit o noapte \u00een pridvorul propriet\u0103resei. Neav\u00e2nd unde s\u0103 locuiasc\u0103, s-au g\u00e2ndit s\u0103 plece la Baia Mare, unde fratele s\u0103u lucrase mai demult. Acolo li s-a spus c\u0103 puteau munci, al\u0103turi de al\u0163i evrei care aveau pe m\u00e2n\u0103 o banderol\u0103 galben\u0103.<\/p>\n \n\u201dNoi iar\u0103\u015fi nu am vrut s\u0103 purt\u0103m nici acea banderol\u0103. Era \u015fi acolo un ghetou unde am intrat, iar de acolo ne-au dus cu trenul la Auschwitz – Birkenau, \u00een vagoane de animale, unde eram \u00eenghesui\u0163i \u015fi aveam un singur bidon unde s\u0103 ne facem nevoile\u201d, poveste\u015fte clujeanul.<\/p>\n \nLa sosire, au avut noroc \u015fi nu au fost selecta\u0163i direct pentru camera de gazare, ci au fost du\u015fi \u00eentr-o barac\u0103 unde au stat \u00een condi\u0163ii inumane.<\/p>\n \n\u201dNe-au tuns, ne-au dezinfectat \u015fi apoi ne-au dat hainele v\u0103rgate \u015fi un num\u0103r. Din acel moment, nu mai eram un om, ci un num\u0103r. De m\u00e2ncat, nu ne-au dat \u00een prima zi \u015fi, deodat\u0103, a venit un de\u0163inut mai vechi, care a aruncat \u00een mul\u0163ime o buc\u0103\u0163ic\u0103 de h\u00e2rtie. Eu, fiind mai sportiv, am fost primul care a \u00eenh\u0103\u0163at-o, \u015fi am fost bucuros pentru c\u0103 aveam ce m\u00e2nca \u015fi c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 o \u00eempart cu fratele meu. Abia a treia zi ne-au dat o sup\u0103 de buruieni pe care am m\u00e2ncat-o, bine\u00een\u0163eles, pentru c\u0103 ne era foame\u201d, a spus Szekeley.<\/p>\n \nDe\u0163inu\u0163ii mai vechi le-au atras aten\u0163ia c\u0103 va urma o selec\u0163ie \u015fi i-au sf\u0103tuit s\u0103 declare c\u0103 au o meserie, pentru a putea lucra \u015fi a nu fi trimi\u015fi la gazare.<\/p>\n \n\u201dEmerich avea o meserie \u015fi am spus \u015fi eu c\u0103 sunt reparator de biciclete. Dar nem\u0163ii ne-au spus c\u0103 vor verifica dac\u0103 \u015ftim meserie \u015fi cei care au min\u0163it vor fi trimi\u015fi la gazare, iar eu m-am speriat \u015fi am ie\u015fit dintre ei \u015fi m-am \u00eentors \u00een barac\u0103. <\/strong>Fratele meu a plecat la munc\u0103 \u015fi nu l-am mai re\u00eent\u00e2lnit dec\u00e2t peste c\u00e2teva luni. A doua oar\u0103 c\u00e2nd s-a f\u0103cut selec\u0163ia, am spus, din nou, c\u0103 repar biciclete \u015fi, astfel, am plecat la munc\u0103, \u015fi m-au dus \u00een lag\u0103rul de la Buchenwald. Eram singur – singurel, la 15 ani, f\u0103r\u0103 nimeni cunoscut al\u0103turi\u201d, \u015fi-a amintit Vasile Szekely.<\/p>\n \nDe la Buchenwald a fost dus mai departe, \u00een lag\u0103rul de la Bochum, unde a lucrat, c\u00e2teva luni, la construirea unor bar\u0103ci din beton, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i trei clujeni, el fiind cel mai mic. Dup\u0103 bombardarea lag\u0103rului, de\u0163inu\u0163ii au fost evacua\u0163i \u00eenapoi la Buchenwald, unde a nimerit \u00eentr-un grup de de\u0163inu\u0163i politici, iar cu ajutorul acestora a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi revad\u0103 fratele.<\/p>\n \n\u201dNu l-am mai recunoscut. Eu mai crescusem, dar el sl\u0103bise foarte mult. Lucrase la Auschwitz \u00eentr-un atelier pentru cei din SS, f\u0103cea juc\u0103rii pentru copiii lor. \u015ei acolo a obervat-o pe mama, \u00eentre alte femei ce munceau, care i-a spus c\u0103 tata a fost trimis \u00een camera de gazare chiar \u00een prima zi la sosirea \u00een lag\u0103r. El a ajuns la Buchenwald transportat cu trenul timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een vagoane descoperite, f\u0103r\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 m\u00e2ncare \u015fi astfel a sl\u0103bit, \u00eenc\u00e2t ar\u0103ta mai copil ca mine\u201d, poveste\u015fte clujeanul.<\/p>\n \nFra\u0163ii Szekely au fost du\u015fi, ulterior, \u00een lag\u0103rul de copii, iar \u00een 11 aprilie 1945 au tr\u0103it bucuria eliber\u0103rii lag\u0103rului Buchenwald de c\u0103tre armata american\u0103. Americanii au vrut s\u0103 \u00eei \u00eenroleze \u00een armata lor, promi\u0163\u00e2ndu-le c\u0103 vor avea un viitor asigurat, dar cei doi clujeni au refuzat \u015fi s-au \u00eentors acas\u0103, \u00een Cluj-Napoca. Trecuse peste un an de c\u00e2nd fuseser\u0103 du\u015fi spre Auschwitz – Birkenau.<\/p>\n \nInginer \u00een exploatarea c\u0103ilor ferate, \u015fcolit la Leningrad<\/strong><\/span><\/p>\n \nDup\u0103 r\u0103zboi, la insisten\u0163ele fratelui s\u0103u, Vasile Szekely \u015fi-a continuat studiile, a absolvit Liceul unitarian din Cluj-Napoca \u015fi a dat examen la Institutul de Mecanic\u0103, fiind admis. La sf\u00e2r\u015fitul anului I a fost propus s\u0103 mearg\u0103 la studii \u00een str\u0103in\u0103tate, la Institutul de Sport din Moscova, dup\u0103 care a f\u0103cut un schimb cu un alt student \u015fi a fost repartizat la Institutul de C\u0103i Ferate din Leningrad, ora\u015f unde fratele s\u0103u studia la Institutul Politehnic. Ulterior, acesta a devenit profesor universitar la Universitatea Tehnic\u0103 din Cluj-Napoca.<\/p>\n \n\u201dEu am absolvit \u00een 1954 cu diplom\u0103 de inginer \u00een exploatarea c\u0103ilor ferate \u015fi am fost repartizat la Regionala CFR Cluj. Mi-am f\u0103cut stagiatura un an, trec\u00e2nd prin toate func\u0163iile, \u00eencep\u00e2nd de la telegrafist, acar, impiegat de mi\u015fcare, d\u00e2nd examene peste examene, iar apoi am fost repartizat la Sta\u0163ia Dej Triaj. \u015eeful Regionalei nu a vrut s\u0103 m\u0103 aduc\u0103 la Cluj, ci mi-a spus s\u0103 r\u0103m\u00e2n la Dej, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 meserie \u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftig experien\u0163\u0103, iar aici am stat trei ani\u201d, a spus Szekely.<\/p>\n \nAcesta a fost mutat, ulterior, la Regionala CFR Cluj \u015fi a avansat \u00een ierarhie, ocup\u00e2nd func\u0163ii de \u015fef birou tehnico-economic, \u015fef serviciu, p\u00e2n\u0103 la \u015fef Divizie Comercial, av\u00e2nd peste 5.000 de oameni \u00een subordine din \u015fapte jude\u0163e \u015fi r\u0103spunz\u00e2nd de toate trenurile de c\u0103l\u0103tori, de agen\u0163iile de voiaj \u015fi de \u015fefii de gar\u0103. Ziua sa de lucru \u00eencepea la ora 7.00 \u015fi se \u00eencheia seara, dup\u0103 ora 20.00. De-a lungul carierei, pentru c\u0103 \u015ftia \u015fi mai multe limbi str\u0103ine – maghiar\u0103, rus\u0103, german\u0103 – a fost trimis s\u0103 reprezinte Rom\u00e2nia la diverse foruri interna\u0163ionale ale feroviarilor, inclusiv la Oslo, \u00een Norvegia.<\/p>\n \n\u201d\u00cencep\u00e2nd din 1958, am reprezentat Regionala CFR Cluj \u00een diferite comisii interna\u0163ionale \u00een care se f\u0103ceau protocoale \u00eentre diferite regionale din \u0163\u0103rile limitrofe, Ungaria sau URSS. C\u00e2nd am f\u0103cut un protocol \u00eentre Regionala Cluj \u015fi Regionala Lvov, era un rus \u015fef care mi-a cerut s\u0103 ne retragem \u00eentr-o camer\u0103 unde s\u0103 \u00eencheiem noi protocolul. \u015ei a \u00eentrebat dac\u0103 avem nevoie de traduc\u0103tor, iar eu i-am r\u0103spuns c\u0103 nu, pentru c\u0103 vorbesc limba rus\u0103, deoarece am absolvit Institutul de C\u0103i Ferate din Leningrad. \u015ei el mi-a spus c\u0103 a absolvit acela\u015fi institut, astfel c\u0103 mi-a spus s\u0103 trec \u00een protocol tot ce doresc, c\u0103 el va accepta. \u00cen timp, am reu\u015fit s\u0103 devenim parteneri egali cu c\u0103ile ferate sovietice, iar \u00een Sta\u0163ia CFR Some\u015feni din Cluj-Napoca am introdus o tehnologie modern\u0103, un terminal de transcontainere unde se lucra ziua \u015fi noaptea\u201d, a subliniat Vasile Szekely.<\/p>\n \nAcesta a ie\u015fit la pensie \u00een 1990, dar a mai lucrat la o companie feroviar\u0103 privat\u0103 p\u00e2n\u0103 a \u00eemplinit v\u00e2rsta de 80 de ani. \u00cen 1966, a vizitat, al\u0103turi de so\u0163ia sa, lag\u0103rul de la Auschwitz – Birkenau, iar la aniversarea a 60 de ani de la eliberarea lag\u0103rului Buchenwald a fost prezent la ceremonii. Acum se preg\u0103te\u015fte s\u0103 participe, \u00een 11 aprilie, la aniversarea de 70 de ani.<\/p>\n \n\u00cen luna ianuarie, pre\u015fedintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Vasile Szekely Ordinul Na\u0163ional “Serviciul Credincios\u201d \u00een grad de Cavaler, \u201d\u00een semn de profund respect pentru suferin\u0163ele \u00eendurate \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een lag\u0103rele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, dorind a p\u0103stra vie memoria Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie s\u0103 o mai cunoasc\u0103\u201d.<\/p>\n \nDecora\u0163ia \u015fi brevetul i-au fost \u00eenm\u00e2nate joi, \u00een cadrul unei ceremonii care a avut loc la Prefectura Cluj \u015fi la care a fost prezent \u015fi pre\u015fedintele Federa\u0163iei Comunit\u0103\u0163i Evreie\u015fti Cluj, Robert Schwartz.<\/p>\n \n\u201dSunt onorat \u015fi le mul\u0163umesc celor care mi-au oferit aceast\u0103 distinc\u0163ie. Acum simt c\u0103 aceasta e un medicament care \u00eemi cicatrizeaz\u0103 aceast\u0103 ad\u00e2nc\u0103 durere, care m-a f\u0103cut \u015fi m-a \u00eent\u0103rit s\u0103 lupt cu toate for\u0163ele rele, s\u0103 lupt contra manifest\u0103rilor xenofobe, rasiale \u015fi s\u0103 \u00eemi doresc ca un asemenea Holocaust s\u0103 nu se mai produc\u0103\u201d, a spus Vasile Szekely.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Clujeanul Vasile Szekely a supravie\u0163uit lag\u0103relor de la Auschwitz – Birkenau, Buchenwald \u015fi Bochum – \u015fi a reu\u015fit, dup\u0103 r\u0103zboi, s\u0103 termine un institut din Leningrad \u015fi s\u0103 devin\u0103 unul din cei mai respecta\u0163i ingineri de c\u0103i ferate din \u0163ar\u0103. La 86 de ani, a primit Ordinul Na\u0163ional “Serviciul Credincios”.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[35147,32850],"class_list":["post-118686","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-fost-detinut","tag-ordin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/118686","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=118686"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/118686\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=118686"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=118686"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=118686"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}