\nPrimarul Sorin Oprescu a prezentat situa\u0163ia Bucure\u015ftiului \u00een ceea ce prive\u015fte riscul seismic, informa\u0163iile baz\u00e2ndu-se pe studii \u015fi analize profunde efectuate \u00een ani de c\u0103tre exper\u0163i \u015fi profesioni\u015fti din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\n“Vreau s\u0103 ave\u0163i informa\u0163ii c\u00e2t mai corecte \u015fi complete, pentru a \u00een\u0163elege situa\u0163ia real\u0103 a Bucure\u015ftiului, care este extrem de serioas\u0103. Doresc s\u0103 evit specula\u0163iile, scenariile fie catastrofice, fie superficiale \u015fi s\u0103 sesizez to\u0163i factorii implica\u0163i, dar \u015fi opinia public\u0103, pentru a ne uni eforturile \u015fi a lucra \u00eempreun\u0103, constructiv, concret pentru diminuarea efectelor<\/strong>. Este unanim considerat, de c\u0103tre speciali\u015fti, c\u0103 Bucure\u015ftiul este clasat ca a zecea capital\u0103 la nivel mondial, \u00een termeni de risc seismic \u015fi Capitala cu cea mai mare expunere seismic\u0103 din Europa. \u00cen mod evident, \u00een acest context, ora\u015ful Bucure\u015fti concentreaz\u0103 cel mai \u00eenalt risc seismic din Rom\u00e2nia”, a spus Oprescu.<\/p>\n \nEdilul a precizat c\u0103 sunt 113.863 de imobile \u00een Bucure\u015fti, care totalizeaz\u0103 804.287 de apartamente. Din \u00eentreg fondul construit, cu destina\u0163ie majoritar\u0103 de locuit, au fost experizate 2.523 de cl\u0103diri \u015fi s-a constatat c\u0103 186 de imobile se \u00eenscriu \u00een categoria de risc 1 – pericol public, din care majoritatea, peste 92 la sut\u0103, au fost construite \u00eenainte de 1940, adic\u0103 \u00een perioada \u00een care nu existau norme pentru construc\u0163ia de locuin\u0163e. \u00cen plus, structura acelor imobile a trecut \u015fi experien\u0163a cutremurelor majore de dup\u0103 1940.<\/p>\n \nPrimarul a explicat c\u0103 aceste imobile, \u00een func\u0163ie de regimul de \u00een\u0103l\u0163ime se repartizeaz\u0103 astfel: 85 de cl\u0103diri au peste cinci etaje (44,7 la sut\u0103), 46 de cl\u0103diri au peste opt etaje (24 la sut\u0103) \u015fi 59 au sub patru etaje (31,05).<\/p>\n \n“Reparti\u0163ia cl\u0103dirilor din Bucure\u015fti \u00eencadrate \u00een risc I-pericol public, pe sectoare, ne indic\u0103 faptul c\u0103 majoritatea cl\u0103dirilor din aceast\u0103 categorie sunt \u00een sectoarele 1, 2 \u015fi 3. Poate este un element de reflec\u0163ie pentru primarii din sectoarele respective, c\u0103 este mai important programul de punere \u00een siguran\u0163\u0103 a cl\u0103dirilor, dec\u00e2t cel de reabilitare termic\u0103. Sau, dac\u0103 tot le fac, s\u0103 le fac\u0103 \u00eempreun\u0103”, a mai spus Oprescu, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u00een propunerea de modificare a legii trebuie introdus\u0103 obligativitatea ca acolo unde se face reabilitare termic\u0103, s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u00eenainte reabilitarea structurii de rezisten\u0163\u0103 a cl\u0103dirilor.<\/p>\n \nPrimarul a explicat c\u0103 pentru Bucure\u015fti, clasa I de risc seismic cuprinde dou\u0103 categorii, respectiv imobile expertizate tehnic care reprezint\u0103 pericol public \u015fi imobile din aceea\u015fi clas\u0103, dar nedeclarate pericol public.<\/strong><\/p>\n \n“Majoritatea imobilelor sunt situate \u00een centrul ora\u015fului, pe str\u0103zile Francez\u0103, Armeneasc\u0103, Lipscani, B\u0103r\u0103\u0163iei, Gabroveni, Bl\u0103nari, Calea Victoriei, b-dul Magheru, din cauz\u0103 c\u0103 cele mai multe au fost ridicate \u00een perioada interbelic\u0103 \u015fi au trecut prin c\u00e2teva seisme majore, f\u0103r\u0103 a fi consolidate corespunz\u0103tor dup\u0103 aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor”, a spus Sorin Oprescu.<\/p>\n \nEl a precizat c\u0103, \u00een opozi\u0163ie cu percep\u0163ia general\u0103, \u00een afara zonei centrale a Capitalei – teritoriul “bulinelor ro\u015fii”, exist\u0103 un num\u0103r mare de construc\u0163ii de locuin\u0163e insuficient protejate fa\u0163\u0103 de ac\u0163iunea seismic\u0103.<\/p>\n \nPrimarul general al Capitalei a vorbit \u015fi despre principalele cauze identificate de c\u0103tre exper\u0163i privind riscul ridicat de seism din Capital\u0103.<\/p>\n \nAstfel, s-a constatat c\u0103 o problem\u0103 o reprezint\u0103 concentr\u0103rile de cl\u0103diri \u015fi de popula\u0163ie, incomparabile cu cele din oricare alt ora\u015f al \u0163\u0103rii, \u00een special \u00een zona central\u0103.<\/strong><\/p>\n \n“Planul de dezvoltare urban\u0103 a municipiului Bucure\u015fti, emis \u00een anul 1935 de Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti, recomand\u0103 centrul ora\u015fului ca pozi\u0163ie de amplasare pentru cele mai \u00eenalte cl\u0103diri din ora\u015f. \u015ei acolo s-a construit. S-a dovedit c\u0103 a fost o decizie gre\u015fit\u0103. Din p\u0103cate, decizia a fost generat\u0103 din cauz\u0103 c\u0103 din 1831, timp de 100 de ani, nu a mai fost niciun cutremur major, iar speciali\u015ftii de la acea vreme au considerat ca Bucure\u015ftiul nu are o problem\u0103 seismic\u0103. \u00cen plus, \u00een acele timpuri, nu existau cuno\u015ftin\u0163e \u015fi preocup\u0103ri \u015f\u0163iintifice asupra modului \u00een care trebuiau construite cl\u0103dirile \u00eenalte. Din nenorocire, a trebuit s\u0103 vin\u0103 lec\u0163ia dur\u0103 a cutremurului din 1940. Aten\u0163ie celor care ast\u0103zi lucreaz\u0103 la noul Plan Urbanistic General”, a transmis edilul Capitalei.<\/p>\n \nAlte cauze se refer\u0103 la existen\u0163a unui fond de sute de cl\u0103diri de beton armat cu \u00een\u0103l\u0163ime mai mare de patru etaje, construit, \u00een majoritate \u00eentre anii 1930-1945, la lipsa, \u00een perioada construc\u0163iei acestor blocuri, a cuno\u015ftin\u0163elor necesare realiz\u0103rii unor structuri de beton armat rezistente la cutremure, dar \u015fi la pozi\u0163ia geografic\u0103 a Bucure\u015ftiului, caracterizat\u0103 de distantele epicentrale relativ mici (100-170 de kilometri) fa\u0163\u0103 de sursa Vrancea, distan\u0163e ce sunt comparabile cu ad\u00e2ncimea focarelor acestor cutremure (60-170 de kilometri).<\/p>\n \nOprescu a mai explicat c\u0103 \u015fi condi\u0163iile de teren din zonele de Est, Sud, \u015fi din centrul ora\u015fului pun probleme, fiind caracterizate de prezen\u0163a unor straturi argiloase, predominante cu grosime \u00een primii 50-60 de metri de la suprafa\u0163a terenului, care contribuie la manifestarea unor perioade lungi \u00een mi\u015fcarea terenului la cutremurele vr\u00e2ncene de magnitudine medie \u015fi mare, adic\u0103 mai mare de 7 grade pe scara Richter.<\/p>\n \nPrimarul a mai reclamat inexisten\u0163a \u015fi incoeren\u0163a normelor de proiectare \u00een diverse perioade, preciz\u00e2nd c\u0103 pe un interval de 70-100 de ani, a fost creat fondul locativ existent ast\u0103zi, dar se dovede\u015fte vulnerabil.<\/strong><\/p>\n \n“\u00cenainte de 1940, ac\u0163iunea seismic\u0103 nu era luat\u0103 \u00een calcul \u00een proiectarea construc\u0163iilor, nu existau norme speciale \u015fi nici m\u0103car cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Cutremurul din 1940 a f\u0103cut ca \u00een decembrie 1941 s\u0103 apar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Bucure\u015fti prima reglementare de proiectare seismic\u0103. Abia dup\u0103 1965 se introduc \u00eens\u0103 normative mai precise, cu obliga\u0163ia de a fi luate \u00een calcul la proiectare \u015fi introduse solu\u0163ii \u00een construc\u0163ia cl\u0103dirilor. Momentul cheie \u00een proiectarea anti-seismic\u0103 a fost dup\u0103 cutremurul din 1977, c\u00e2nd s-au introdus codurile americane \u015fi implementarea lor \u00een normele rom\u00e2ne\u015fti. Abia dup\u0103 1992 a \u00eenceput armonizarea cu cerin\u0163ele de proiectare anti-seismic\u0103 din normele europene. Din 2006 se utilizeaz\u0103 codul european (euro cod 8) de proiectare a structurilor de rezisten\u0163\u0103 la cutremur”, a explicat primarul general.<\/p>\n \n\u00cen acest context, el a atras aten\u0163ia c\u0103 nu doar magnitudinea pe scara Richter conteaz\u0103, ci \u015fi parametrul terenului pe care este construit\u0103 fiecare cl\u0103dire \u00een parte.<\/strong><\/p>\n \nPrimarul a mai spus c\u0103 fondul imobiliar din Bucure\u015fti, cel vechi, dar \u015fi cel nou construit, trebuie analizat din punct de vedere al vulnerabilit\u0103\u0163ii seismice dup\u0103 mai multe considerente: perioada de construc\u0163ie a cl\u0103dirii, codul de proiectare, normele de execu\u0163ie, tipologiile arhitecturale, structurale \u015fi func\u0163ionale ale cl\u0103dirilor, regimul de \u00een\u0103l\u0163ime, caracteristicile geo-morfologice ale terenului pe care este amplasata fiecare cl\u0103dire \u00een parte \u015fi concentrarea popula\u0163iei.<\/p>\n \nMajoritatea speciali\u015ftilor consider\u0103 c\u0103 cele mai vulnerabile cl\u0103diri sunt cele construite \u00eenainte de intrarea \u00een vigoare a codului de proiectare seismic\u0103 din 1978 \u015fi se \u00eempart \u00een cl\u0103diri \u00eenalte sau de \u00een\u0103l\u0163ime medie, construite \u00eenainte de 1945 \u015fi cl\u0103diri \u00eenalte sau de \u00een\u0103l\u0163ime medie, construite dup\u0103 45, dar \u00eenainte de cutremurul din 77.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Bucure\u015ftiul este capitala cu cea mai mare expunere seismic\u0103 din Europa \u015fi ocup\u0103 locul zece mondial, a declarat, vineri, primarul general Sorin Oprescu, preciz\u00e2nd c\u0103 nu vrea s\u0103 creeze panic\u0103, ci s\u0103 sesizeze factorii implica\u0163i, \u00eentruc\u00e2t sunt 186 de imobile \u00een clasa I care prezint\u0103 pericol public. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[10179,39636],"class_list":["post-118412","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-oprescu","tag-risc-seismic"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/118412","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=118412"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/118412\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=118412"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=118412"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=118412"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}