{"id":117832,"date":"2015-02-14T14:30:35","date_gmt":"2015-02-14T14:30:35","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=117832"},"modified":"2015-02-14T14:30:35","modified_gmt":"2015-02-14T14:30:35","slug":"edituri-din-romania-contesta-proiectul-de-lege-privind-timbrul-cultural-va-creste-nivelul-de-taxare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=117832","title":{"rendered":"Edituri din Rom\u00e2nia contest\u0103 proiectul de lege privind timbrul cultural: Va cre\u015fte nivelul de taxare"},"content":{"rendered":"<p>\nProiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost ini\u0163iat de 84 de deputa\u0163i \u015fi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD \u015fi UDMR, \u015fi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodat\u0103, pe 15 decembrie 2014, proiectul de lege a fost prezentat \u00een Biroul Permanent al Camerei Deputa\u0163ilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridic\u0103, de disciplin\u0103 \u015fi imunit\u0103\u0163i.<\/p>\n<p>\n<strong>&#8220;Am luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu \u00eengrijorare despre noul proiect de lege dezb\u0103tut \u00een comisia de specialitate a Camerei Deputa\u0163ilor privind timbrul cultural, proiect menit s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 legea nr. 35\/1994. \u00cengrijorarea noastr\u0103 nu prive\u015fte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales cre\u015fterea f\u0103r\u0103 precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat c\u0103r\u0163ilor de beletristic\u0103, proiectul prevede o cre\u015ftere de la 2% din pre\u0163ul de v\u00e2nzare al c\u0103r\u0163ilor la o valoare forfetar\u0103 de 1 leu&#8221;,<\/strong> se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat remis MEDIAFAX de editura Polirom.<\/p>\n<p>\nPractic, dac\u0103 pentru o carte care cost\u0103 10 lei valoarea TL este \u00een prezent de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va cre\u015fte de cinci ori. Pentru un pre\u0163 mediu al c\u0103r\u0163ilor editate \u00een prezent \u00een Rom\u00e2nia &#8211; de 20 lei -, cre\u015fterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru \u0163ig\u0103ri \u015fi b\u0103uturi alcoolice, \u015fi un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL, se arat\u0103 \u00een comunicat. &#8220;Estim\u0103m c\u0103 toate acestea cumulate vor duce la cre\u015fteri medii de pre\u0163uri de circa 7 &#8211; 8% fa\u0163\u0103 de cele actuale&#8221;, se mai arat\u0103 \u00een comunicatul citat.<\/p>\n<p>\nCriza economic\u0103 a redus drastic, cu 30 &#8211; 40%, pia\u0163a de carte autohton\u0103. Consumul de carte per capita \u00een Rom\u00e2nia este printre cele mai sc\u0103zute, iar bibliotecile, inclusiv cele \u015fcolare, cu pu\u0163ine excep\u0163ii, au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achizi\u0163ii, spun reprezentan\u0163ii editurii Polirom.<\/p>\n<p>\n&#8220;Cre\u015fterea unei taxe, \u015fi a\u015fa unice \u00een Uniunea European\u0103, nu va face dec\u00e2t s\u0103 reduc\u0103 \u015fi mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatur\u0103. Chiar \u015fi pentru o cot\u0103 de TVA redus\u0103 (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purt\u0103toare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare dec\u00e2t nivelul mediu european. Men\u0163ion\u0103m c\u0103 \u00een multe \u0163\u0103ri preocupate de accesul cet\u0103\u0163enilor lor la cultur\u0103, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3 &#8211; 6%). Nu \u015ftim \u00een ce m\u0103sur\u0103 cre\u015fterea taxei pentru c\u0103r\u0163ile de literatur\u0103 va sluji uniunilor de creatori, \u00eentruc\u00e2t proiectul de lege nu reglementeaz\u0103 modul de utilizare a sumelor colectate. \u015etim \u00eens\u0103 c\u0103 primii afecta\u0163i de scumpire vor fi elevii, studen\u0163ii \u015fi to\u0163i iubitorii de beletristic\u0103, \u00een general. Inevitabil, cererea de carte va sc\u0103dea odat\u0103 cu suprataxarea, iar accesul la informa\u0163ie \u015fi cultur\u0103 &#8211; \u00een m\u0103sura \u00een care este un drept constitu\u0163ional &#8211; va fi \u015fi mai restric\u0163ionat&#8221;, mai spun reprezentan\u0163ii editurii Polirom.<\/p>\n<p>\nPotrivit editurii Nemira, proiectul de lege nu men\u0163ioneaz\u0103 modul \u00een care pot fi folosite sumele colectate de organisme precum Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, lucru sesizat \u015fi \u00een Avizul Comisiei legislative din Senatul Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>\n&#8220;Nu trebuie s\u0103 existe un conflict \u00eentre produc\u0103torii \u015fi consumatorii de literatur\u0103, nici \u00eentre ei \u015fi editori, \u00eens\u0103 este evident c\u0103 suprataxarea editurilor \u015fi, implicit, a cititorilor, nu poate fi benefic\u0103, pe termen lung, nici scriitorilor \u00een\u015fi\u015fi, inclu\u015fi sau nu \u00een asocia\u0163ii sau uniuni literare, ale c\u0103ror c\u0103r\u0163i nu vor mai ajunge la publicul larg&#8221;, spun reprezentan\u0163ii editurii Nemira.<\/p>\n<p>\nPrin urmare, editurile solicit\u0103 ca legiuitorul s\u0103 reanalizeze implica\u0163iile unei asemenea legi \u015fi s\u0103-\u015fi asume consecin\u0163ele sociale pe care ea le genereaz\u0103, \u00een cazul \u00een care nivelul de taxare al c\u0103r\u0163ilor va r\u0103m\u00e2ne cel prev\u0103zut de actualul proiect.<\/p>\n<p>\n\u00cen expunerea de motive, publicat\u0103 pe cdep.ro, se arat\u0103 c\u0103 instituirea timbrului cultural este necesar\u0103 \u015fi este cerut\u0103 de toate uniunile de creatori din Rom\u00e2nia &#8211; Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Uniunea Compozitorilor \u015fi Muzicologilor, Uniunea Teatral\u0103, Uniunea Arti\u015ftilor Plastici, Uniunea Cinea\u015ftilor, Uniunea Arhitec\u0163ilor.<\/p>\n<p>\nDe asemenea, \u015fi Ordinul Arhitec\u0163ilor din Rom\u00e2nia (OAR) \u015fi-a ar\u0103tat nemul\u0163umirea fa\u0163\u0103 de acest proiect, spun\u00e2nd c\u0103 se \u00eencearc\u0103 excluderea sa de la fondurile rezultate din &#8220;timbrul arhitecturii&#8221;, ca urmare a proiectului de lege privind instituirea timbrului cultural, prin care doar uniunile de creatori care au \u015fi statutul de utilitate public\u0103 beneficiaz\u0103 de fonduri.<\/p>\n<p>\nPrin legisla\u0163ia \u00een vigoare, Legea nr. 35\/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii \u015fi de divertisment \u015fi normele ulterioare pentru aplicarea legii, Ordinul Arhitec\u0163ilor din Rom\u00e2nia (organiza\u0163ia care reglementeaz\u0103 exercitarea profesiei, \u00eenfiin\u0163at\u0103 prin Legea nr. 184\/2001, \u00een prezent cu 8.100 membri) este beneficiar al timbrului de arhitectur\u0103 al\u0103turi de Uniunea Arhitec\u0163ilor din Rom\u00e2nia (cu statut de asocia\u0163ie cu obiective culturale, constituit\u0103 conform OG nr. 26\/2000, cu 2.000 membri) &#8211; principalele organiza\u0163ii ale breslei arhitec\u0163ilor.<\/p>\n<p>\nTimbrul de arhitectur\u0103 se aplic\u0103, \u00een virtutea legii, proiectelor de arhitectur\u0103 \u00eentocmite de arhitec\u0163i cu drept de semn\u0103tur\u0103, deci membri ai OAR, \u015fi reprezint\u0103 0,5\u2030 din valoarea investi\u0163iei, care se colecteaz\u0103 odat\u0103 cu taxa de autorizare.<\/p>\n<p>\n&#8220;Nu sunt sume exorbitante, dar sunt sume care pe noi ne ajut\u0103 s\u0103 finan\u0163\u0103m an de an proiecte culturale&#8221;, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentan\u0163ii OAR.<\/p>\n<p>\nPotrivit proiectului de lege privind instituirea timbrului cultural, este introdus\u0103 ca o condi\u0163ie obligatorie pentru accesul la timbru de\u0163inerea statutului de &#8220;utilitate public\u0103&#8221;.<\/p>\n<p>\n&#8220;Cei care vor primi de acum acest fond de timbru vor fi uniunile de creatori care au \u015fi statut de utilitate public\u0103. Ordinul Arhitec\u0163ilor este uniune de creatori, dar nu are acest statut de utilitate public\u0103, ci doar de interes public. Sunt dou\u0103 no\u0163iuni diferite, potrivit legisla\u0163iei actuale&#8221;, au mai declarat reprezentan\u0163ii OAR.<\/p>\n<p>\nOAR, \u00eenfiin\u0163at prin Legea 184\/2001, de\u0163ine statutul de organiza\u0163ie de &#8220;interes public&#8221;. Potrivit OAR, statutul de &#8220;utilitate public\u0103&#8221; poate fi ob\u0163inut doar de organiza\u0163iile constituite \u00een baza Ordonan\u0163ei Guvernului 26\/2000 cu privire la asocia\u0163ii \u015fi funda\u0163ii. De\u015fi juridic cele dou\u0103 no\u0163iuni sunt diferite, fiind reglementate de acte normative distincte, &#8220;interesul&#8221; \u015fi &#8220;utilitatea&#8221; public\u0103 fac referire \u00een fond la lucruri similare: interesul public vizeaz\u0103 ordinea de drept \u015fi democra\u0163ia constitu\u0163ional\u0103, garantarea drepturilor, libert\u0103\u0163ilor \u015fi \u00eendatoririlor fundamentale ale cet\u0103\u0163enilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competen\u0163elor autorit\u0103\u0163ilor publice. Prin &#8220;utilitate public\u0103&#8221;, \u00een sensul Ordonan\u0163ei Guvernului 26\/2000, se \u00een\u0163elege orice activitate care vizeaz\u0103 atingerea unor scopuri benefice \u00een domenii de interes public general \u015fi\/ sau al unei colectivit\u0103\u0163i, spune OAR.<\/p>\n<p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte eventuala modificare a statutului Ordinului Arhitec\u0163ilor din Rom\u00e2nia, reprezentan\u0163ii OAR au declarat c\u0103 au depus mai multe solicit\u0103ri \u00een acest sens, \u00eens\u0103 sunt mai multe ministere care trebuie s\u0103-\u015fi dea avizul, iar Ministerul Justi\u0163iei le-a respins cererea de fiecare dat\u0103.<\/p>\n<p>\n&#8220;Sunt mai multe ministere care trebuie s\u0103-\u015fi dea avizul, respectiv Ministerul Culturii, Ministerul Dezvolt\u0103rii &#8211; care decide \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 &#8211; \u015fi Ministerul Justi\u0163iei, care ne-a respins aceast\u0103 solicitare, noi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een continuare, prin legea noastr\u0103 de \u00eenfiin\u0163are, organiza\u0163ie de interes public. Nu suntem \u015fi de utilitate public\u0103&#8221;, au mai spus reprezentan\u0163ii OAR.<\/p>\n<p>\nOAR este organiza\u0163ie profesional\u0103 de creatori (beneficiari ai dreptului de autor conform legii), singura care genereaz\u0103 timbrul de arhitectur\u0103, prin reglementarea dreptului de semn\u0103tur\u0103. Conform legii, OAR are atribu\u0163ii privind protejarea \u015fi promovarea calit\u0103\u0163ii produsului de arhitectur\u0103. \u00cen acest sens, OAR, prin Politica pentru Arhitectur\u0103 elaborat\u0103 \u015fi asumat\u0103, a utilizat timbrul de arhitectur\u0103 \u00een proiecte de utilitate public\u0103: educare, con\u015ftientizare, valorificare a patrimoniului, implicare civic\u0103, dezvoltare sustenabil\u0103 etc. Fondul de timbru este exclusiv destinat proiectelor culturale \u015fi editoriale care promoveaz\u0103 \u00een societate ridicarea calit\u0103\u0163ii \u015fi culturii mediului construit, precum \u015fi programe sociale, precizeaz\u0103 OAR.<\/p>\n<p>\nPentru a nu pierde timbrul de arhitectur\u0103, OAR a solicitat parlamentarilor introducerea unui singur amendament care poate corecta aceast\u0103 problem\u0103. Amendamentul cerut este ca organiza\u0163iile beneficiare ale timbrului cultural s\u0103 poate avea \u015fi statut de &#8220;interes public&#8221;, nu doar exclusiv de &#8220;utilitate public\u0103&#8221;.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Editurile Polirom \u015fi Nemira contest\u0103 proiectul de lege privind timbrul cultural care ar avea drept consecin\u0163\u0103 &#8220;cre\u015fterea f\u0103r\u0103 precedent a nivelului de taxare&#8221; \u015fi aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru \u0163ig\u0103ri \u015fi b\u0103uturi alcoolice.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[18555,39504],"class_list":["post-117832","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-proiect-de-lege","tag-timbru-cultural"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117832","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=117832"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117832\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=117832"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=117832"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=117832"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}