{"id":11705,"date":"2008-09-09T22:00:00","date_gmt":"2008-09-09T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11705"},"modified":"2026-04-02T12:50:36","modified_gmt":"2026-04-02T12:50:36","slug":"energia-eoliana-noul-real-estate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11705","title":{"rendered":"Energia eoliana, noul real-estate"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">\n<meta http-equiv=\"Content-Type\" content=\"text\/html; charset=utf-8\"><br \/>\n<meta name=\"ProgId\" content=\"Word.Document\"><br \/>\n<meta name=\"Generator\" content=\"Microsoft Word 11\"><br \/>\n<meta name=\"Originator\" content=\"Microsoft Word 11\">\n<link rel=\"File-List\" href=\"file:\/\/\/C:%5CDOCUME%7E1%5CLeo%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml\" \/><!--[if gte mso 9]><xml>\n \n  Normal\n  0\n  \n  \n  \n  false\n  false\n  false\n  \n   \n   \n   \n   \n   \n  \n  MicrosoftInternetExplorer4\n \n<\/xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><![endif]--><\/p>\n<style type=\"text\/css\">\n<!--\n \/* Font Definitions *\/\n @font-face\n{&quot;Wingdings 3 (TT) Regular&quot;;\npanose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0;}\n \/* Style Definitions *\/\n p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal\n{mso-style-parent:&quot;&quot;;\nmargin:0cm;\nmargin-bottom:.0001pt;\nfont-size:12.0pt;&quot;Times New Roman&quot;;\nmso-fareast-&quot;Times New Roman&quot;;}\nspan.sagetzica\n{\nmso-style-parent:&quot;&quot;;&quot;Wingdings 3 (TT) Regular&quot;;\nmso-ascii-&quot;Wingdings 3 (TT) Regular&quot;;\nmso-hansi-&quot;Wingdings 3 (TT) Regular&quot;;\nmso-bidi-&quot;Wingdings 3 (TT) Regular&quot;;\ncolor:#D61820;}\n \/* Page Definitions *\/\n @page\n{}\n@page Section1\n{size:612.0pt 792.0pt;\nmargin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;}\ndiv.Section1\n{page:Section1;}\n-->\n<\/style>\n<p><!--[if gte mso 10]>\n\n\n<style>\n \/* Style Definitions *\/\n table.MsoNormalTable\n{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;;\nmso-style-parent:&quot;&quot;;\nfont-size:10.0pt;&quot;Times New Roman&quot;;}\n<\/style>\n\n\n<![endif]-->      <\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta>\n<\/p>\n<p>\n<meta http-equiv=\"Content-Type\" content=\"text\/html; charset=utf-8\"><br \/>\n<meta name=\"ProgId\" content=\"Word.Document\"><br \/>\n<meta name=\"Generator\" content=\"Microsoft Word 11\"><br \/>\n<meta name=\"Originator\" content=\"Microsoft Word 11\"> <\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Daca Bucurestiul parea neincapator anul trecut pentru sutele de proiecte imobiliare care se anuntau unul dupa altul, asa se intampla acum cu Dobrogea, neincapatoare pentru zecile de proiecte de energie eoliana despre care auzim tot mai des in ultima perioada&rdquo;, spune Alexandru Teodorescu, directorul companiei de consultanta pentru proiecte de energie eoliana Wind Expert. In aceasta vara, atat companii occidentale cu experienta in producerea de energie electrica, dar si companii romanesti si-au anuntat intentia de a investi in energie eoliana.\u00a0<\/p>\n<p>Declaratii legate de viitoare investitii in aceasta piata au facut si oameni de afaceri ale caror nume au fost legate in ultimii doi ani de investitii in alte domenii, dar mai ales in imobiliare. Astfel, companii precum Petrom, Lukoil, Alro Slatina, E.ON, Gaz de France, Iberdrola, Enel, dar si oameni de afaceri precum Dinu Patriciu, Petru Prunea, Octavian Radu, Marius si Emil Cristescu, George Becali, Dorinel Umbrarescu sau Silviu Prigoana au anuntat in aceasta vara ca sunt interesati sa investeasca in constructia de parcuri energetice eoliene. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Raspunsul la intrebarea de unde a aparut dintr-o data aceasta frenezie a investitiilor in energie, care a fost timp de ani buni un fel de cenusareasa in aria de interes a investitorilor, vine cumva tot dinspre piata de imobiliare si are doua componente: una dintre ele este legata de scaderea sau stagnarea pietei imobiliare si de nevoia investitorilor de a gasi o noua piata cu randamente bune unde sa isi plaseze banii, cealalta este legata de faptul ca si investitiile eoliene sunt, mai ales in aceasta faza, tot un fel de investitii imobiliare. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Intr-un fel, in faza initiala, afacerile de real estate si investitiile in energie eoliana au la baza aceleasi trei puncte cheie: locatia, locatia, locatia&rdquo;, spune Markus Piuk, director general al casei de avocatura Schoenherr si Asociatii SCA, care a fost consultant juridic pentru o serie de proiecte de energie eoliana. Markus Piuk spune ca, in faza initiala, oamenii de afaceri romani, chiar daca nu stiu detalii despre constructia si operarea parcurilor eoliene, pot sa isi asigure un teren bun si sa obtina permisele pentru accesul la retea. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Atat terenurile, cat si permisele de acces pentru astfel de proiecte sunt limitate. &ldquo;Terenurile cu cel mai bun vant sunt in zone greu accesibile, in varful muntilor si pe mare, iar cele cu vant bun sunt Dobrogea si Podisul Modovei, unde lupta pe terenuri se da deja de mult timp&rdquo;, spune Alexandru Teodorescu, care precizeaza ca permisele de acces in retea pentru cei 2.000 MW pe care ii poate conecta Transelectrica acum au fost date deja, principiul fiind primul venit, primul servit.\u00a0Cu toate acestea, stirile despre investitii in energie eoliana din ultima perioada se refera atat la proiectele in faze avansate de evolutie, cat si la cele aflate in faza de proiect sau chiar de intentie. <\/p>\n<p>Cele doua categorii nu sunt insa bine delimitate, dat fiind ca autoritatile nu au facut publice numele companiilor care au primit avize de conectare la retea, iar companiile, la randul lor, evita sa vorbeasca despre terenurile pe care le au in proprietate. &ldquo;Este de fapt un joc al declaratiilor: unii declara ca au teren potrivit unei ferme eoliene pentru a primi oferte de vanzare, altii declara ca au bani si vor sa ii investeasca pentru a-i atrage pe cei care au de vanzare proiecte la cheie. Intre timp, cei care au si bani, si proiectul pregatit, si avizele luate semneaza deja contracte pentru vinderea energiei pe care o vor produce&rdquo;, spune Jean Constantinescu, analist al pietei de energie si director al Institutului National pentru Conservarea Energiei (IRE). <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>In acest razboi al declaratiilor, mizele sunt conectarea la retea pana in 2020 a maxim 3.000 MW, conform estimarilor Transelectrica, o recuperare a investitiei intr-o perioada de cinci pana la sapte ani si o viata destul de usoara, fara investitii suplimentare, cel putin pana in 2012, cand statul roman va trebui sa ia o decizie in privinta politicii asa-numitelor certificate verzi. Sistemul certificatelor verzi este metoda propusa de UE si adoptata de statul roman prin care un furnizor de energie electrica de pe piata trebuie sa cumpere de la un producator de energie regenerabila un numar de certificate verzi egal cu o cota conforma cu megawatii pe care ii vinde. Acest sistem este legiferat in Romania pana in 2012 (cand guvernul ar putea decide sa il continue sau sa adere la un alt sistem, de asemenea practicat de statele UE) si, desi unele companii din piata spun ca este destul de riscant sa investeasca pe o piata ale carei reglementari nu sunt batute in cuie pe termen lung, parerea generala este ca Romania se va conforma acestui sistem, practicat de cele mai multe state ale UE. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Increderea fata de obedienta guver\u00adnului roman in fata organismelor UE vine mai ales din partea investitorilor europeni, care cunosc istoricul tarilor lor de origine in aceste procese decizionale. De fapt, aceste companii europene sunt si cele mai pornite in aceasta cursa pentru primele mari proiecte de energie eoliana in Romania. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Pe langa ca este un sport national acum sa investesti in energie eoliana, dupa ce a trecut moda imobiliarelor, mai este si faptul ca investitorii din pietele vestice cauta noi locuri unde sa investeasca masiv in energie eoliana, dat fiind ca pietele lor de provenienta precum Germania, Italia sau Grecia sunt deja saturate si acolo se mai pot face doar proiecte mici&rdquo;, explica Alexandru Teodorescu. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Consultantul spune ca Romania este, dintre ultimele tari intrate in UE, cea mai atractiva pentru dezvoltari eoliene; calitatea unei tari de membru al UE este una dintre conditiile esentiale pentru a fi atractiva din acest punct de vedere, dat fiind faptul ca tarile comunitare au aderat la scheme de suport pentru astfel de investitii in energii regenerabile, scheme care asigura din start o parte din recuperarea investitiei.<\/span><\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>De asemenea, tarile UE si-au insusit si directiva care spune ca, in 2010, 33% din consumul intern de energie sa fie produs din surse regenerabile, urmand sa creasca pana la 35% in 2015 si 38% in 2020. Romania are deja o cota destul de mare din productia de energie din surse regenerabile, data fiind energia hidro, care reprezinta acum un sfert din productia interna de energie, dar UE ar accepta bucuroasa si mai mult: &ldquo;Energia hidro ajuta mult, desi ridica ceva probleme de mediu fata de energia eoliana, care produce zero poluare; potentialul hidro este deja exploatat in proportie de 80-90%, iar ceea ce se mai poate face este la scara mica &#8211; microhidrocentrale cu maxim 10 MW&rdquo;, spune Alexandru Teodorescu. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Daca din hidro nu se mai poate scoate mult, potentialul eolian al Romaniei la care se gandesc acum mare parte din investitorii de pe piata de energie electrica este estimat de Wind Expert la 18.000 MW. Conform lui Teodorescu, sunt insa multe constrangeri, legate in special de amplasare &#8211; zonele cu cel mai bun vant sunt in varful muntilor, unde este aproape imposibil de ajuns sa construiesti centrale eoliene &#8211; si de accesul la retea, in conditiile in care Transelectrica a anuntat de mai multe ori ca deja a acordat licente pentru cei 2.000 MW pe care i-ar putea suporta reteaua actuala a Romaniei. Atat Teodorescu, care a acordat consultanta in ultimii doi ani pentru proiecte eoliene care insumeaza 295 MW, cat si ceilalti investitori de pe piata spera insa ca Transelectrica si companiile de distributie a energiei electrice sa faca investitii prin care sa creasca puterea de absorbtie a retelei. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Conform informatiilor furnizate de companie, Transelectrica a primit cereri de racordare la retea pentru 4.000 MW instalati in turbine eoliene, respectiv 25% din puterea totala la nivel national si peste posibilitatile retelelor existente, dar pentru inceput vor putea fi integrati in sistem pana la 1.500, maxim 2.000 MW. &ldquo;Sistemul energetic national nu are cum sa preia 12.000 MW in anii urmatori, maximum fiind 2.000 MW, respectiv 3.000 in 2013&rdquo;, a declarat\u00a0Stelian Gal, directorul Transelectrica. El este de parere ca, cel putin pentru moment, mare parte din proiectele care vin spre avizare catre compania pe care o conduce nu au sanse de a se realiza, pe de o parte din cauza faptului ca nu toate proiectele sunt complete, iar pe de alta parte deoarece investitorii nu vor fi dispusi sa astepte pana cand sistemul va suporta conectarea unei cantitati mai mari de energie eoliana. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Atingerea capacitatii maxime in reteaua actuala nu va duce neaparat la blocarea investitiilor in centrale eoliene, ci la o esalonare in timp a acestora, in paralel cu derularea lucrarilor de intarire a retelei de transport si de aparitie a unor noi unitati de echilibrare a sistemului electroenergetic&rdquo;, spune Stelian Gal. Directorul Transelectrica se refera la faptul ca aparitia unor capacitati de productie cu combustibili clasici (gaze, carbune) ar echilibra reteaua si ar putea ajuta la marirea procentului de energie eoliana. Cu alte cuvinte, Transelectrica vorbeste de o limita de 2.000 MW pentru energie eoliana din cauza actualului mix de productie de pe piata (energia eoliana, nefiind previzibila, la fel ca energia hidro, trebuie sa poata fi inlocuita de urgenta cu cea din combustibili clasici si de aceea nu poate depasi 15%-20% din intreaga productie de pe piata). Insa in timp, odata cu punerea in functiune a mai multor centrale clasice, sistemul ar putea accepta mai mult. Oficialii Transelectrica vorbesc si de varianta in care investitorii in energie eoliana ar putea sa-si creeze propriile centrale clasice, pentru a asigura flexibilitatea sistemului. &ldquo;Fezabilitatea investitiei in centrale eoliene este privita in mod diferit de catre diversi operatori: producatori de energie din surse conventionale, distribuitori, producatori, furnizori, fiind intotdeauna strans legata de sinergiile care se pot crea cu activitatile de baza&rdquo;, spune Corneliu Dica, director al Eolica Dobrogea Schweiz, un joint-venture intre compania romaneasca Rokura si firma elvetiana NEK Umwelttechnik AG. Dica a facut parte din echipa care a pregatit si a negociat proiectul de 1.600 MW vandut catre Iberdrola, iar acum lucreaza alaturi de acestia pentru implementare.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Intr-adevar, constructia de centrale pe gaz este pe lista de investitii in Romania a grupurilor europene care au anuntat cele mai mari proiecte in aria energiei eoliene: cehii de la CEZ (prezenti din 2004 pe piata\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 de energie electrica prin Electrica Oltenia) si spaniolii de la\u00a0Iberdrola (care nu au deocamdata nicio afacere in Romania). Ambele companii au cumparat proiecte de la dezvoltatori, care au alocat bugete unor echipe locale pentru achizitia terenurilor si obtinerea de autorizatii, astfel incat sa le poata vinde cu randament maxim unor companii internationale. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Boom-ul energiei eoliene a putut fi o metoda de imbogatire pentru companii locale care, chiar fara know-how in acest domeniu, au putut sa-si asigure teren in putinele zone in care se pot dezvolta astfel de proiecte&rdquo;, spune Markus Piuk. Avocatul precizeaza insa ca, atunci cand se ajunge la etapa dezvoltarii efective a parcului, este necesar know-how si mai ales o pozitie puternica intr-o piata vestica pe piata eoliana, pentru ca proiectul sa aiba acces la turbine. Asadar, pentru oamenii de afaceri locali exista sau mai bine zis a existat o oportunitate, conditia fiind fie sa se asocieze din timp cu un partener experimentat, fie sa vanda proiectul. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Dezvoltarea proiectului si constructia centralei constituie doar prima etapa, care este urmata de faza operationala, de tranzactionarea energiei produse, de intretinere, astfel ca doar marile companii isi pot permite investitii de 1,5 milioane euro\/MW instalat si comercializarea eficienta a unor cantitati de 1,5 TWh\/an&rdquo;, spune Corneliu Dica.<\/span><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Trei tranzactii mari intre dezvoltatori si companii vestice cu experienta in producerea de energie au avut loc in ultimul an. Prima a fost cea prin care compania italiana Enel a achizitionat un proiect de 200 MW de la compania romaneasca Blue Line, a doua a fost cea prin care compania spaniola Iberdrola a preluat 50 de proiecte care ar putea totaliza 1.600 MW putere instalata de la firma Eolica Dobrogea, iar cea mai recenta tranzactie a fost cea prin care cehii de la CEZ au cumparat doua proiecte de 600 MW de la dezvoltatorul polonez Continental Wind Partners. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Valoarea unui proiect depinde in primul rand de stadiul in care se afla &#8211; daca are terenul in proprietate, daca are avizele de conectare si daca a platit deja un avans pentru turbine. &ldquo;Cei mai avantajati au fost investitorii care au cumparat doar terenul si l-au vandut imediat&rdquo;, considera Jean Constantinescu, precizand ca apogeul acestui business a fost la sfarsitul lui 2007 si inceputul lui 2008, cand investitorii umplusera deja Dobrogea si ofereau sume ametitoare pentru o bucata de teren bine situata. &ldquo;Sa nu uitam ca terenul se tranzactiona in Dobrogea cu 1-3 euro pe metrul patrat in urma cu doi ani, iar acum se vorbeste de sume de ordinul zecilor de euro pentru acelasi metru patrat de teren. Proprietarii ii vaneaza pe tipii in costume care nu vorbesc romaneste si care pronunta cuvantul &lt;wind&gt;, pentru a le vinde cat mai scump&rdquo;, spune Jean Constantinescu<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Pretul terenului a fost, asadar, principalul motiv pentru care valoarea proiectelor a crescut in ultimul an: daca pretul mediu pentru un MW instalat este estimat la 1,5 milioane de euro, pretul platit de singura companie care a divulgat exact valoarea tranzactiei, Iberdrola, a fost de peste 1,8 milioane de euro pe MW instalat. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Trebuie sa luam insa in calcul faptul ca o mare parte din valoarea investitiilor anuntate reprezinta valoarea turbinelor. Alt cost important este cel al constructiei efective a centralei, dar si al statiilor de transformare. Multe din proiectele anuntate nici nu au intrat in aceste faze, asadar, este greu de estimat cat valoreaza fiecare&rdquo;, spune Markus Piuk. Daca primii investitori care au achizitionat terenul au putut vorbi despre randamente aproape egale cu cele de care vorbeau anul trecut investitorii din Bucuresti, cei care vor construi parcurile eoliene vorbesc acum despre o recuperare a investitiei in pana la zece ani. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Mai precis, Corneliu Dica spune ca, in cele mai fericite conditii, o investitie de circa 250 de milioane de euro se poate amortiza in cel putin zece ani: &ldquo;Cred ca pentru o companie de utilitati este atractiv, deoarece mai raman cel putin inca 10-15 ani in care turbinele sa faca doar profit&rdquo;. Analistii sunt de parere ca, cel putin pana la clarificarea situatiei in 2012 (cand guvernul va trebui sa se decida ce varianta de suport alege, din punctul de vedere al legislatiei europene), va fi o perioada destul de stresanta pentru investitorii care au proiecte mari. Piuk considera ca, luand in calcul datele inexacte privind schema de ajutorare guvernamentala pentru producatorii de energie eoliana, &ldquo;cel mai atractiv return on investment va fi obtinut de investitorii care au proiecte mici si pot vinde energia la pret competitiv pe piata&rdquo;. Pana atunci insa, cei 600-700 MW care ar putea fi instalati pana la sfarsitul lui 2009 isi vor putea incepe recuperarea investitiei prin vanzarea de certificate verzi, dar si prin vinderea energiei &ndash; in sistemul energetic de stat, prin bursa sau prin contracte bilaterale. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Data fiind competitia dintre investitori, goana dupa cele mai bune terenuri si cresterea de la o zi la alta a preturilor, piata contractelor pentru energie eoliana este momentan una dintre afacerile care isi pastreaza cel mai bine secretul. Aceasta nu va impiedica insa ca in Romania sa se intample ca in statele vestice, unde rata de succes a unui proiect eolian este de 20%. Cu alte cuvinte, din momentul in care s-a decis si pana la saparea primei fundatii pentru prima turbina, media europeana arata ca doar unul din cinci reuseste.\u00a0<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<hr \/>\n<div style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;3160667\" target=\"_self\"><span>Pe aripile vantului<\/span><\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;3160608\" target=\"_self\">Sansele Romaniei<\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;3160568\" target=\"_self\"><span>Parcul eolian &#8211; scurta descriere<\/span><\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;3160528\" target=\"_self\">Un fel de rezumat<\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Declaratiile din ultima vreme legate de intentiile de investitii pe piata energiei eoliene, in conditiile potentialului relativ limitat al acestei piete in Romania, anunta o adevarata cursa intre proiecte, la capatul careia unele dintre ele vor ramane doar la nivel de intentie ori se vor pierde pe parcurs.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,201,150,8113,149,7147],"class_list":["post-11705","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-companii","tag-energie","tag-eoliana","tag-investitii","tag-producatori"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11705","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11705"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11705\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32509,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11705\/revisions\/32509"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11705"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11705"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11705"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}