\n“L’\u00c9toile myst\u00e9rieuse” prezint\u0103 cea de-a zecea aventur\u0103 a faimosului personaj de benzi desenate Tintin \u015fi a c\u00e2inelui s\u0103u, Milou.<\/p>\n
\n“\u00cen urm\u0103 cu 25 de ani, c\u00e2nd mergea\u0163i la un autor de benzi desenate, precum Tardi, pentru a cump\u0103ra un desen, se uita la dumneavoastr\u0103 \u015fi spunea \u00abPe cine intereseaz\u0103 asta?\u00bb”, a declarat Alain Huberty, cofondator al galeriei Petits Papiers-Huberty-Breyne din Bruxelles, al c\u0103rei stand \u00een cadrul Brafa g\u0103zduie\u015fte exclusiv autori ai “celei de-a noua arte”.<\/p>\n
\nCoperta “L’\u00c9toile myst\u00e9rieuse” este una dintre cele cinci originale ale “p\u0103rintelui” lui Tintin care se afl\u0103 \u00een posesia unor colec\u0163ionari particulari \u015fi nu a funda\u0163iei care administreaz\u0103 opera desenatorului belgian Herg\u00e9, de la moartea sa, din 1983, potrivit lui Huberty.<\/p>\n
\n\u00cen anii 1980, unii negustori de art\u0103 au \u00eenceput s\u0103 cumpere plan\u015fe care erau apoi rev\u00e2ndute prin intermediul unor libr\u0103rii specializate. Casele de licita\u0163ii au preluat rapid ideea, ceea ce a f\u0103cut ca pre\u0163urile s\u0103 creasc\u0103, a \u00eent\u0103rit interesul publicului \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, i-a consacrat pe autorii benzilor desenate ca arti\u015fti cu drepturi depline.<\/p>\n
\nPentru colec\u0163ionari, care au devansat muzeele, Herg\u00e9 a fost un precursor, urmat de alte nume mari ale \u015fcolii franco-belgiene de autori de benzi desenate, precum Franquin (Spirou, Gaston Lagaffe), Peyo (\u015etrumpfii\/ Les Schtroumpfs) \u015fi Jacques Martin (Alix), apoi de genera\u0163ia lui Schuiten, Moebius \u015fi Tardi.<\/p>\n
\n“Valoarea unui desen este dat\u0103 de nume, dar \u015fi de calitate. Un exemplar excep\u0163ional poate ob\u0163ine, de asemenea, pre\u0163uri excep\u0163ionale, dup\u0103 cum a demonstrat-o coperta lui Tintin”, a mai spus Huberty.<\/p>\n
\n\u00cen luna mai 2014, o pagin\u0103 dubl\u0103 realizat\u0103 \u00een cerneal\u0103 de Herg\u00e9 pentru a fi folosit\u0103 ca pagini de gard\u0103 ale albumelor cu Tintin publicate \u00eentre 1937 \u015fi 1958, prezent\u00e2ndu-l pe celebrul reporter \u015fi pe c\u00e2inele s\u0103u, Milou, \u00een 34 de situa\u0163ii diferite, a fost v\u00e2ndut\u0103 pentru 2,65 de milioane de euro la o licita\u0163ie organizat\u0103 la Paris de casa Artcurial, stabilind un nou record mondial pentru o lucrare de benzi desenate.<\/p>\n
\n“Nu ne-am fi imaginat astfel de sume \u00een urm\u0103 cu cinci ani”, a declarat Alain Huberty, care a amintit c\u0103 operele celor mai bine cota\u0163i arti\u015fti contemporani se v\u00e2nd cu “sute de milioane de dolari”.<\/p>\n
\nDar “nu totul valoreaz\u0103 sute de mii de euro”, a mai spus Huberty, care avertizeaz\u0103 asupra riscului unei “bule” \u00een cazul autorilor de m\u00e2na a doua, dar nu \u015fi \u00een cazul capodoperelor “mae\u015ftrilor”.<\/p>\n
\nAtrac\u0163ia pentru benzi desenate a atins \u015fi Statele Unite ale Americii, unde autorii de “comics” sunt c\u0103uta\u0163i de colec\u0163ionari, ceea ce nu este valabil \u00een cazul autorilor japonezi de manga.<\/p>\n
\nUnii arti\u015fti, precum belgianul Philippe Geluck, \u00eemping acest demers \u015fi mai departe, prin realizarea de lucr\u0103ri originale, v\u00e2ndute direct prin intermediul galeriilor de art\u0103. O p\u00e2nz\u0103 care \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 “Pisica” (Le Chat, n.r.) exclam\u00e2nd “Nous sommes une grande famille” (Suntem o mare familie, n.r.), \u00eenconjurat\u0103 de personajul din “\u0162ip\u0103tul” lui Munch, personajele Dupont-Dupond, de una dintre “Domni\u015foarele din Avignon” ale lui Picasso \u015fi de un personaj creat de Keith Haring, este, astfel, scoas\u0103 la v\u00e2nzare de aceea\u015fi galerie, cu un pre\u0163 de pornire de 21.000 de euro.<\/p>\n