{"id":116679,"date":"2015-01-17T17:33:25","date_gmt":"2015-01-17T17:33:25","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=116679"},"modified":"2015-01-17T17:33:25","modified_gmt":"2015-01-17T17:33:25","slug":"studiu-oamenii-isi-pot-aminti-mai-exact-lucruri-daca-tin-ochii-inchisi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=116679","title":{"rendered":"STUDIU: Oamenii \u00ee\u015fi pot aminti mai exact lucruri, dac\u0103 \u0163in ochii \u00eenchi\u015fi"},"content":{"rendered":"<p>\nCercet\u0103torii au testat abilitatea oamenilor de a-\u015fi aminti detalii din filme care prezentau scenele unor crime fictive \u015fi sper\u0103 c\u0103 astfel de studii s\u0103 ajute martorii s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 cu mai mult\u0103 acurate\u0163e detalii atunci c\u00e2nd sunt interoga\u0163i de poli\u0163ie. Savan\u0163ii mai spun c\u0103 stabilirea unei rela\u0163ii cu persoana care pune \u00eentreb\u0103rile poate ajuta la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea acurate\u0163ii relat\u0103rilor din memorie.<\/p>\n<p>\n<strong>Studiul, publicat \u00een revista Legal and Criminological Psychology, a fost efectuat pe 178 de persoane, care au luat parte la dou\u0103 experimente separate.<\/strong><\/p>\n<p>\nPrimul experiment a presupus ca voluntarii s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 un film \u00een care un electrician intra pe o proprietate privat\u0103, executa ni\u015fte lucr\u0103ri \u015fi apoi fura un num\u0103r de obiecte.<\/p>\n<p>\nSubiec\u0163ii au fost apoi lua\u0163i la \u00eentreb\u0103ri, fiecare f\u0103c\u00e2nd parte dintr-un grup anume. Unor participan\u0163i la experiment li s-au pus \u00eentreb\u0103ri c\u00e2nd aveau ochii \u00eenchi\u015fi, iar altora c\u00e2nd aveau ochii deschi\u015fi. De asemenea, unuia dintre grupuri i s-a pus \u00eentreb\u0103ri dup\u0103 stabilirea unei rela\u0163ii prietenoase cu intervievatorul, iar al\u0163i voluntari au fost \u00eentreba\u0163i f\u0103r\u0103 a se face vreo \u00eencercare de stabilire a unei rela\u0163ii interpersonale.<\/p>\n<p>\nPersoanele care stabiliser\u0103 o oarecare rela\u0163ie cu intervievatorul \u015fi aveau ochii \u00eenchi\u015fi pe perioada interogatoriului au r\u0103spuns corect la trei sferturi din cele 17 \u00eentreb\u0103ri. Cele care nu stabiliser\u0103 o rela\u0163ie interpresonal\u0103 \u015fi aveau ochii deschi\u015fi au r\u0103spuns corect la doar 41% dintre \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n<p>\n<strong>Studiul a ar\u0103tat c\u0103 \u00eenchiderea ochilor a avut cel mai mare impact legat de amintirea corect\u0103 a detaliilor, dar \u015fi c\u0103 sentimentul de confort din timpul interviev\u0103rii a ajutat.<\/strong><\/p>\n<p>\n\u00cen cadrul celui de-al doilea experiment, oamenii au fost \u00eentreba\u0163i ce-\u015fi amintesc c\u0103 au auzit \u00een timpul unei scene care prezenta o crim\u0103. Din nou, \u00eenchiderea ochilor \u015fi existen\u0163a unui sentiment de confort au ajutat participan\u0163ii s\u0103 \u00ee\u015fi aminteasc\u0103 mai multe detalii dec\u00e2t ceilal\u0163i subiec\u0163i ai studiului.<\/p>\n<p>\n<strong>&#8220;Datele noastre \u015fi altele anterioare indic\u0103 faptul c\u0103 \u00eenchiderea ochilor este de ajutor, pentru c\u0103 astfel se elimin\u0103 elemente care ar putea distrage aten\u0163ia. De asemenea, ar putea ajuta oamenii s\u0103 vizualizeze detaliile evenimentului pe care vor s\u0103 \u015fi-l aminteasc\u0103, dar cel de-al doilea experiment sugereaz\u0103 c\u0103 \u00eenchiderea ochilor poate ajuta \u015fi la o concentrare asupra informa\u0163iilor de tip audio. Mecanismele pe care le-am identificat ar trebui s\u0103 se aplice \u015fi altor contexte, de exemplu detaliile referitoare la o prelegere<\/strong>&#8220;, a declarat doctorul Robert Nash, cercet\u0103torul principal al acestui studiu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cenchiderea ochilor \u00een timpul \u00eencerc\u0103rilor de amintire a unui eveniment cre\u015fte \u015fansele de acurate\u0163e a memoriei, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Surrey, transmite bbc.com.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[33979,12843,7853],"class_list":["post-116679","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-amintiri","tag-memorie","tag-studiu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/116679","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=116679"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/116679\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=116679"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=116679"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=116679"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}