{"id":11645,"date":"2008-09-02T21:00:00","date_gmt":"2008-09-02T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11645"},"modified":"2026-04-02T12:48:57","modified_gmt":"2026-04-02T12:48:57","slug":"mai-usor-cu-profitul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11645","title":{"rendered":"Mai usor cu profitul"},"content":{"rendered":"<p>\n<meta http-equiv=\"Content-Type\" content=\"text\/html; charset=utf-8\"><br \/>\n<meta name=\"ProgId\" content=\"Word.Document\"><br \/>\n<meta name=\"Generator\" content=\"Microsoft Word 11\"><br \/>\n<meta name=\"Originator\" content=\"Microsoft Word 11\">\n<link rel=\"File-List\" href=\"file:\/\/\/C:%5CDOCUME%7E1%5CLeo%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml\" \/><!--[if gte mso 9]><xml>\n \n  Normal\n  0\n  \n  \n  \n  false\n  false\n  false\n  \n   \n   \n   \n   \n   \n  \n  MicrosoftInternetExplorer4\n \n<\/xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><![endif]--><\/p>\n<style type=\"text\/css\">\n<!--\n \/* Font Definitions *\/\n @font-face\n{&quot;Times Regular&quot;;\npanose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0;}\n@font-face\n{&quot;BentonSans Bold&quot;;\npanose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0;}\n@font-face\n{&quot;Wingdings (TT) Regular&quot;;\npanose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0;}\n \/* Style Definitions *\/\n p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal\n{mso-style-parent:&quot;&quot;;\nmargin:0cm;\nmargin-bottom:.0001pt;\nfont-size:12.0pt;&quot;Times New Roman&quot;;\nmso-fareast-&quot;Times New Roman&quot;;}\np.NormalParagraphStyle, li.NormalParagraphStyle, div.NormalParagraphStyle\n{\nmargin:0cm;\nmargin-bottom:.0001pt;\nline-height:120%;\ntext-autospace:none;\nfont-size:12.0pt;&quot;Times Regular&quot;;\nmso-fareast-&quot;Times New Roman&quot;;\nmso-bidi-&quot;Times Regular&quot;;\ncolor:black;}\np.Intertitlu, li.Intertitlu, div.Intertitlu\n{\nmargin-top:2.85pt;\nmargin-right:0cm;\nmargin-bottom:0cm;\nmargin-left:0cm;\nmargin-bottom:.0001pt;\nline-height:10.0pt;\ntext-autospace:none;\nfont-size:8.0pt;&quot;BentonSans Bold&quot;;\nmso-fareast-&quot;Times New Roman&quot;;\nmso-bidi-&quot;BentonSans Bold&quot;;\ncolor:black;\ntext-transform:uppercase;\nfont-weight:bold;}\nspan.patratel\n{\nmso-style-parent:&quot;&quot;;&quot;Wingdings (TT) Regular&quot;;\nmso-ascii-&quot;Wingdings (TT) Regular&quot;;\nmso-hansi-&quot;Wingdings (TT) Regular&quot;;\nmso-bidi-&quot;Wingdings (TT) Regular&quot;;\ncolor:#D61820;}\n \/* Page Definitions *\/\n @page\n{}\n@page Section1\n{size:612.0pt 792.0pt;\nmargin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;}\ndiv.Section1\n{page:Section1;}\n-->\n<\/style>\n<p><!--[if gte mso 10]>\n\n\n<style>\n \/* Style Definitions *\/\n table.MsoNormalTable\n{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;;\nmso-style-parent:&quot;&quot;;\nfont-size:10.0pt;&quot;Times New Roman&quot;;}\ntable.MsoTableGrid\n{mso-style-name:&quot;Table Grid&quot;;\nborder:solid windowtext 1.0pt;\nfont-size:10.0pt;&quot;Times New Roman&quot;;}\n<\/style>\n\n\n<![endif]-->      <span>Nu era pentru nimeni o surpriza ca si anul trecut, ca si in cei precedenti, cele mai puternice 100 companii private o sa vina in ansamblu cu cresteri ale afacerilor superioare celei a economiei in general; asa se intampla in orice an cu crestere economica notabila si asa a fost si 2007. <\/span><span>Daca PIB s-a majorat anul trecut cu 6%, cifrele de afaceri in ansamblu ale celor mai mari 100 de firme s-au majorat cu 21,1%, atingand un total de aproape 47 de miliarde de euro, adica aproape 40% din PIB. <\/p>\n<p>Surpriza anului trecut n-a fost insa legata de mersul afacerilor, ci de profitabilitatea lor; daca analistii si reprezentantii marilor companii deopotriva incepusera sa prevesteasca de prin 2006 ca vremea profiturilor impresionante va trece, pentru ca eco\u00adnomia se asaza, se maturizeaza si creste concurenta, putini se asteptau ca in loc de o crestere generala a profiturilor de 60%, cum a fost in 2006, sa avem in 2007 o crestere de numai 30,5% la nivelul celor 100 de companii din top.<\/span><\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><\/p>\n<p><span>Cum comenteaza acum analistii evolutia profiturilor din top 100? <\/span><span>&ldquo;Piata romaneasca in general se caracterizeaza printr-o crestere continua a competitivitatii. Pe termen mediu este de asteptat ca noi multinationale sa-si deschida operatiuni in Romania si este de asteptat ca marjele de profitabilitate sa scada spre nivelul inregistrat in alte state din UE, iar rata de crestere a profiturilor totale ale celor mai mari 100 de firme sa scada&rdquo;, afirma Radu Stoicoviciu, senior partner in cadrul companiei de consultanta PricewaterhouseCoopers. <\/p>\n<p>Cum vom vedea mai departe in analiza separata a sectoarelor economiei, celalalt factor general care a influentat dinamica profiturilor a fost legat de costurile in crestere ale mentinerii si ale dezvoltarii afacerilor. &ldquo;Costurile aderarii la UE, precum si actiunile masive de pozitionare pe piata s-au reflectat in rezultatele lui 2007; investitiile in extinderea retelelor si in introducerea unor sisteme care sa mareasca eficienta au atins niveluri fara precedent&rdquo;, constata Daniela Nemoianu Istocescu, partener in cadrul KPMG.<\/span> <\/p>\n<p><span>Iar tabloul a fost completat de conjunctura nefavorabila adusa de criza financiara externa si de propriile dezechilibre ale economiei, exprimate in modificarea rapida si brutala a cursului leu-euro si intr-o inflatie peste asteptari. &ldquo;Ceea ce este ingrijorator este ca la modul general in Romania cresterea economica nu a fost sustinuta de o crestere corespunzatoare a productivitatii muncii, ceea ce genereaza inflatie si implica o crestere a importurilor care pune presiune asupra cursului de schimb valutar&rdquo;, declara Bogdan Belciu, director general al A.T. Kearney, care estimeaza ca in 2008 si 2009 cresterea veniturilor se va diminua in mod evident in multe ramuri economice, &ldquo;iar profiturile vor fi cu atat mai mult sub presiune&rdquo;.<\/span> <\/p>\n<p><span>Cum se explica totusi faptul ca intr-un asemenea climat au continuat sa apara marje de profitabilitate de peste 30%, de genul celor inregistrate cu precadere de producatorii de ciment (Lafarge &#8211; 41%, Carpatcement &#8211; 35%), dar si in retail (Plus Discount &#8211; 43%) sau in telecom (Orange &#8211; 30%, Vodafone &#8211; 23%)? <\/span><span>Pe de o parte, ele sunt expresia conjuncturii (furnizorii de ciment au profitat de boom-ul imobiliar) si a evolutiei inegale a sectoarelor econo\u00admice (daca industria farmaceutica s-a plafonat, de pilda, retailul sau telecomul au continuat sa prospere, ca si in anii precedenti). <\/p>\n<p>Pe de alta parte, 2007 ar fi ultimul an cu astfel de profituri si e de asteptat &ldquo;o relativa stabilizare a cresterii in toate industriile, cele mai expuse fiind cea financiara, de constructii, FMCG, retail si telecom&rdquo;, spune Bogdan Belciu. <\/span><span>In opinia lui, o comparatie regionala si cu atat mai mult la scara UE &ldquo;arata in mod evident ca marjele de profit realizate in ultimii ani in Romania nu sunt sustenabile&rdquo;, iar companiile care au inteles aceasta si-au schimbat deja prioritatile, de la crestere cu orice pret la eficienta.<\/span> <\/p>\n<p><span>Analistul de la A.T. Kearney afirma ca firmele cu actionariat romanesc sunt cele mai putin pregatite sa faca fata unei asemenea schimbari de tendinta. Deocamdata, in topul celor 100 de companii din 2007, nicio firma cu capital romanesc nu este printre primele 20 la capitolul cifra de afaceri, ceea ce reflecta evident ponderea multinationalelor in economia romaneasca. Cele mai mari companii cu capital autohton, conglomeratul din industria alimentara Interagro si distribuitorul de materiale de constructii si finisaje Arabesque, se situeaza insa destul de aproape de top 20 in functie de cifra de afaceri &#8211; pe locurile 25, respectiv 29, in urcare fata de pozitiile pe care le ocupasera in topul din 2006 (52, respectiv 36). <\/p>\n<p>In cazul primului, ceea ce s-a intamplat in aceasta primavara, cand proprietarul Ioan Niculae a cerut ajutorul guvernului ca sa nu-si inchida combinatele de ingrasaminte amenintate de scumpirea gazelor, dovedeste o vulnerabilitate a afacerii; in schimb, Arabesque a crescut constant, aproape pe tacute, desi cu o marja de profit de numai 2%, inferioara celei de 6,3% din anul anterior. In umbra fiecarei afaceri mari romanesti se afla insa unul sau mai multi potentiali cumparatori straini, iar frecventa cu care companiile straine au preluat &#8211; pe parcursul ultimului an &#8211; sau curteaza astfel de firme romanesti face greu de prevazut cum va arata viitorul top 100 din punctul de vedere al actionariatului companiilor.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><strong>CONSTRUCTII<\/strong><\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Cei trei mari producatorii de ciment, cu exceptia Holcim, au ramas si in 2007 printre cele mai profitabile companii din economie: Lafarge si Carpatcement au obtinut marje de 41% respectiv 35%, majorandu-si si afacerile cu 39%, respectiv 30%. &ldquo;Cresterea exceptionala din 2007 a sectorului constructiilor, cu peste 30%, a determinat Lafarge sa reorienteze volumele reziduale de export catre clientii interni si sa ia decizii privind marirea capacitatilor de productie din toate uzinele&rdquo;, explica Philippe Platon, directorul financiar al Lafarge.<\/span> <span>Compania si-a incetinit totusi rata de crestere a afacerilor si a profitului, la fel ca si ceilalti mari producatori de ciment, care au ajuns deja la maximul capacitatii de productie, investitiile in marirea capacitatilor fiind singurele optiuni pentru a mentine aceleasi marje si in viitor. <\/p>\n<p>Holcim a fost singurul producator de ciment care a inregistrat o scadere a marjei de profit si a profitului net din cauza cursului de schimb; compania a avut de rambursat mai multe credite contractate in euro, dar a avut incasari in lei. Totusi, cum ar putea fi caracterizata o economie in care se obtin marje de profit de peste 35%? &ldquo;Nu este asezat ca lumea, este o economie speculativa care permite unor companii sa obtina rezultate peste media normala. Desigur, denota si o situatie conjuncturala in care cererea pentru un anumit produs este mult mai ridicata decat oferta&rdquo;, comenteaza Ion Crangasu, directorul executiv al Patronatului Producatorilor din Ciment (CIROM). <\/span><\/p>\n<p><span>Aceasta opinie este impartasita si de directorul Lafarge, care considera ca perioada actuala a permis producatorilor sa isi foloseasca din plin potentialul instalatiilor industriale cu costuri fixe mai reduse decat in Europa de Vest, fapt care face si ca profiturile de aici sa fie mult mai mari decat cele din Vest. Platon adauga insa ca numai in 2008 s-a inregistrat o crestere a costurilor industriale de 15-16%, evolutie care va duce la alinierea la conditiile economice din tarile vestice, crestere care &ldquo;abia a fost compensata prin majorarea preturilor&rdquo;.<\/span><\/p>\n<p><span>Producatorii de ciment nu sunt singurii care profita insa de boom-ul imobiliar. Romstrade, companie de constructii controlata de omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul Blue Air, si-a majorat afacerile de peste zece ori in special pe baza unor noi lucrari publice contractate. <\/span><span>Producatorul de placi aglomerate din lemn Kronospan este un alt nume nou in randul celor mai mari 100 companii private din Romania, acesta luand locul producatorului austriac de cherestea Holzindustrie.<\/span><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Cresterea sectorului de constructii a permis si continuarea dezvoltarii retailerilor de materiale de constructii si bricolaj, Dedeman intrand astfel in randul celor mai mari companii, in timp ce Arabesque a ajuns a doua mare companie privata cu capital integral autohton. Totusi, ca si in cazul lanturilor de retail clasic, magazinele de bricolaj precum Praktiker, Bricostore si Ambient au avut cresteri de afaceri si profit mai mici decat in 2006, pe fondul extinderii retelelor de magazine.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><strong><span style=\"text-transform: uppercase;\">Petrol<\/span><\/strong><\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Variatiile usoare de cifra de afaceri si profit ale companiilor din petrol arata o consolidare a pozitiilor lor in piata&rdquo;, spune Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicata. Cele mai multe variatii au aparut in profiturile acestor companii, care au inregistrat in general scaderi fata de 2006.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span>Oficialii Petrom motiveaza rezultatele in scadere fata de 2006 prin cresterea preturilor titeiului pe plan international si ale costurilor de aprovizionare. O alta componenta care a afectat profitabilitatea companiei a fost cea a investitiilor &#8211; politica de investitii a OMV pentru Petrom presupune investirea a cate 1,5 miliarde pe an, din 2007 pana in 2010, in special pentru stabilizarea rezervelor si pentru rafinare. <\/span><\/p>\n<p><span>Rafinarea este principalul segment unde a pierdut din profitabilitate si Lukoil Romania, rezultatele rafinariei indicand scaderea cifrei de afaceri si a profitului: &ldquo;A fost vorba in special de marja de rafinare, care este destul de scazuta la Petrotel, dar si de vanzari, atat en-gros, dar si cu amanuntul, care nu au putut fi echilibrate odata cu cresterea pretului petrolului&rdquo;, explica Andrei Chirilescu, director de dezvoltare al Lukoil Romania. <\/p>\n<p>Mai precis, companiile care au capacitati de rafinare in Romania nu au putut schimba datele contractelor si preturile de vanzare a carburantilor astfel incat sa nu inregistreze pierderi: &ldquo;Totul a mers conform planului in 2007 pana in noiembrie, cand petrolul a inceput sa se scumpeasca, asa ca aproape jumatate din pierderea pe 2007 s-a realizat in ultimele doua luni ale anului&rdquo;. Chirilescu spune ca scaderea inceputa la sfarsitul lui 2007 a continuat si in primele luni din 2008, Lukoil Romania consemnand in primul semestru din 2008 un profit net de 7,9 milioane de euro, in scadere cu 34% fata de castigul net de 13,07 milioane de euro din perioada ianuarie-iunie 2007. <\/span><\/p>\n<p><span>Daca cea mai mare scadere a Lukoil s-a inregistrat la Petrotel, si Lukoil Romania SRL a inregistrat o scadere a profitabilitatii, dar a avansat ca afaceri, devansand alte companii din petrol sau telecom. Andrei Chirilescu explica avansul cifrei de afaceri prin cresterea vanzarilor pe statie, dar si prin introducerea de servicii conexe care au repozitionat o parte din benzinariile Lukoil catre segmentul mediu. &ldquo;Companiile din zona de petrol care isi bazeaza businessul pe downstream au castigat din scumpirea petrolului si respectiv a carburantilor in 2007, zona de downstream fiind colacul de salvare a afacerilor cu petrol.&rdquo; <\/span><\/p>\n<p><span>Explicatia se potriveste si pentru cresterea rezultatului financiar al Rompetrol Downstream (compania care opereaza reteaua de benzinarii a Rompetrol) si care a urcat 14 pozitii in clasamentul celor 100 de mari companii. Dincolo de vanzari, cifra de afaceri a companiei a crescut si datorita constructiei de statii noi, investitie care a influentat si cresterea profitului MOL Romania. <\/span><\/p>\n<p><span>Un an bun pentru cresterea afacerilor din vanzarea de carburanti a fost un an bun si pentru tradingul cu carburanti. Din cadrul companiilor mari petroliere, doar Lukoil raporteaza separat pentru acest segment, compania sa de profil, Litasco, inregistrand o crestere de 30% a afacerilor. <\/span><span>Tot anul trecut a trecut pragul de 100 milioane de euro cifra de afaceri si o companie noua de trading cu produse petroliere, Oscar Downstream, care a ajuns la afaceri de 136 de milioane de euro si estimeaza pentru acest an o dublare sau poate chiar mai mult pentru cifra de afaceri. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><strong>ENERGIE<\/strong><\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Daca grupul italian Enel ar fi raportat integrat rezultatele pentru 2007 pentru toate cele trei companii pe care le detine in Romania (Electrica Banat, Dobrogea si Muntenia Sud), ar fi fost lider in topul companiilor de energie din Romania, cu afaceri de peste 900 de milioane de euro in 2007. Afacerile detinute de Enel in Romania ar fi depasit un miliard de euro in 2007 daca zonele Banat si Dobrogea nu ar fi adus scaderi ale cifrei de afaceri. &ldquo;Afacerile din energie nu sunt supuse unor valuri care modifica structura intregii piete, precum este in piata de petrol sau gaze atunci cand se scumpesc combustibilii&rdquo;, spune Jean Constantinescu, analist al pietei de energie si presedinte al IRE. Afacerile companiilor care au atat distributie, cat si furnizare pe piata romaneasca nu au avut un curs comun in 2007, simtindu-se inca efervescenta cresterii traderilor independenti.<\/span><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Un alt aspect al scaderii unor cifre de afaceri a fost in continuare accesul greu la energia ieftina si aceasta este cauza invocata de companii precum CEZ, care opereaza la nivel local Electrica Oltenia, ale carei afaceri au scazut anul trecut cu 26%. &ldquo;Speram sa remediem acest aspect odata cu investitiile noastre in productia de energie, care ar trebui sa inceapa sa produca inca din 2009&rdquo;, spune Doru Voicu, director de dezvoltare al CEZ Romania. <\/p>\n<p>Compania a semnat saptamana trecuta achizitia unui proiect de energie eoliana de 600 MW si se concentreaza si asupra castigarii unor proiecte pentru centrale electrice pe gaz si centrale nucleare (proiectele in curs de la Borzesti, Galati si Nuclearelectrica). Doru Voicu spune ca tinta companiei este sa reuseasca sa isi produca din surse proprii cat mai mult din energia de care are nevoie compania (4 GW pe an), luand bineinteles in considerare si o crestere viitoare a cotei de piata pe furnizare, care este acum de 7%. <\/span><\/p>\n<p><span>Daca afacerile companiilor care nu au avut acces la sursele ieftine de energie au scazut, rezultatele companiilor pe 2007 arata ca au scazut si companiile cu acces la energia ieftina. Energy Holding, singurul trader de energie fara afaceri de distributie prezent in top, a raportat afaceri in crestere usoara, dar o scadere a profitului, explicabila prin pierderea in 2007 a unor clienti importanti, precum Petrom, dar si prin investitiile facute pentru a-si creste prezenta si cota de piata in tarile vecine in care activeaza. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><strong>AUTO<\/strong><\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Majorarea cu aproape 50% a importurilor auto din 2007, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA), a dus la aparitia in randul celor mai mari 100 de companii din Romania a importatorilor Toyota Romania si Automobile Bavaria, care se clasasera la doar cateva pozitii in afara clasamentului din 2006, dar si a Mercedes-Benz Romania si Romcar, companii in cadrul carora omul de afaceri Ion Tiriac detine participatii si care au raportat pentru intaia oara rezultate individuale.<\/span><\/p>\n<p><span>&ldquo;A fost un an foarte bun&rdquo;, recunoaste analistul Marius Carp. Performerul importatorilor in 2007 a fost Porsche Romania, care a reusit sa isi mentina rata de crestere a afacerilor de 34%, inregistrata si in 2006, trecand astfel de pragul de un miliard de euro. De remarcat sunt si rezultatele Automobile Bavaria, care si-a majorat afacerile cu 143% si profitul cu 579% &#8211; a doua rata de crestere din randul primelor 100 de companii private din Romania. Cresterile Automobile Bavaria pot fi explicate prin incorporarea in rezultatele financiare a vanzarilor si a serviciilor oferite pentru camioanele MAN, pentru care detine exclusivitatea importurilor. <\/p>\n<p>Si alti importatori, precum Renault Nissan sau Trust Motors &#8211; importatorul Peugeot -, au inregistrat cresteri mai accentuate ale afacerilor in 2007 comparativ cu anul precedent. Situatia nu se va repeta insa si in acest an, statisticile APIA aratand ca primele sapte luni ale anului au adus o scadere de aproape un procent a vanzarilor de masini din import noi. &ldquo;Piata auto este peste tot in lume o piata ciclica, iar la noi a crescut opt ani la rand. Era deci de asteptat o incetinire a cresterii sau chiar o scadere, iar noua varianta a taxei de poluare a adus un soc&rdquo;, comenteaza Marius Carp.<\/span><\/p>\n<p><span>Taxa auto a reprezentat un avantaj anul trecut pentru Dacia si pentru importatorii unor marci ieftine, in timp ce noua varianta de taxa favorizeaza segmentul second-hand. Automobile Dacia s-a mentinut pe locul al treilea in randul celor mai mari 100 de companii private, exporturile tot mai consistente compensand scaderea vanzarilor pe plan intern.<\/span><\/p>\n<p><span>Mersul bun al industriei este vizibil si in dezvoltarea segmentului de componente. Astfel, pentru prima data apar in clasament alti producatori de componente in afara celor doi producatori de anvelope, Continental si Michelin. Compania japoneza Takata-Petri, care produce pe plan local centuri de siguranta, volane si airbag-uri, si germanii de la Schaeffler, care produc rulmenti, au intrat in top, in urma majorarii afacerilor bazate aproape in totalitate pe export. Marius Carp considera ca segmentul de componente va cunoaste o dezvoltare mai puternica incepand cu anul viitor, odata cu venirea Ford in Romania: &ldquo;Ford organizeaza la Craiova la 3 septembrie o intrunire cu circa 40 de producatori de componente auto, 40 din cei mai mari, din care multi sunt deja furnizori ai companiei americane. Si vor fi destui care vor accepta sa vina in Romania dupa Ford&rdquo;.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><span>COMERT SI DISTRIBUTIE<\/span><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Comertul ramane una dintre cele mai profitabile activitati intr-o economie a carei crestere este bazata in principal pe consum. Din cele 100 de companii incluse in top, 19 sunt din comert si distributie, cumuland afaceri de 8,6 mld. euro, in conditiile in care Metro Group si Interbrands Distribution au cifre de afaceri de peste un miliard de euro.<\/span><\/p>\n<p><span>In ceea ce priveste retelele de retail cu dominanta alimentara, cea mai spectaculoasa evolutie a avut-o Plus Discount, cu o cifra de afaceri de 193 mil. euro, fata de 81 in 2006, si un profit de 83,8 mil. euro, cel mai mare dintre toti retailerii (de mai mult de trei ori mai mare decat al retelei Carrefour, in conditiile unei cifre de afaceri de trei ori mai mici). Marja de profit net a Plus -43%, cea mai mare pe ansamblul top 100 &#8211; s-a datorat totusi unei tranzactii intragrup, dupa cum au precizat reprezentantii retelei. Real a reusit sa intre si el in top, cu o cifra de afaceri de 409 milioane de euro, de trei ori mai mare fata de cea din anul precedent. Real si-a triplat insa si pierderile, ajungand la 47 de milioane de euro. Si Kaufland a reusit sa-si tripleze cifra de afaceri, la 642 de milioane de euro, urcand mai mult de 20 de pozitii in clasament si trecand pe profit.<\/span><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Exceptandu-i pe cei trei jucatori mentionati anterior, din analiza cifrelor raportate Ministerului de Finante reiese insa mai degraba o stagnare a cresterii, atat in ceea ce priveste cifra de afaceri, cat si profitul. La Carrefour, liderul retelei de hipermarketuri din Romania, cifra de afaceri s-a majorat cu 41% fata de 42% in 2006, in timp ce profitul a urcat cu 3%, fata de 4%. Lanturile de retail continua expansiunea, intr-un ritm mai accelerat in 2007 &#8211; daca in urma cu doi ani existau 234 de unitati comerciale moderne in Romania, la sfarsitul lui 2007 numarul acestora crescuse la 326. <\/p>\n<p>Ce urmeaza? Nicolae Danciu, director al dezvoltatorului Omilos Group, companie care dezvolta doua parcuri de retail in Iasi si Oradea, considera ca numarul maxim de hipermarketuri se va opri undeva la 150, calculand cate un magazin de acest tip la fiecare oras cu 100 000 de locuitori. <\/span><\/p>\n<p><span>In ceea ce priveste retailul de electronice, electrocasnice si IT, anul 2007 a fost unul de reviriment dupa un 2006 greu, cand afacerile celor mai multi dintre competitori au scazut considerabil. Principalii trei electroretaileri &#8211; Altex, Domo si Flamingo &#8211; au cumulat anul trecut aproape 70% din piata, spre deosebire de 2006, cand cota totala a acestora nu a ajuns nici macar la jumatate. La profit, cea mai spectaculoasa crestere a avut-o Flamingo, care a trecut de la o pierdere de 6 milioane de euro in 2006 la un profit net de aproape 3 milioane de euro anul trecut, in principal gratie reorganizarii, care a redus numarul de magazine, dar a crescut suprafata totala de vanzare. Este drept, Flamingo este un caz aparte, intrucat compania a inceput abia de anul trecut sa-si consolideze rezultatele financiare cu cele ale Flanco.<\/span><\/p>\n<p><span>Pentru distribuitorii aflati in top, lucrurile nu stau prea bine, la fel ca si pentru cei cu afaceri mai mici. Cea mai mare companie din domeniu, Interbrands (distribuitorul BAT), a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 1,07 miliarde de euro si un profit in scadere cu 148%. Reprezentantii companiei nu au comentat aceste rezultate, insa ele pot fi explicate prin cresterile costurilor de transport si prin presiunea retailerilor si a producatorilor asupra distribuitorilor.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em><span>La realizarea articolului au contribuit Catalin Stefancu, Ioana Ursu, Iuliana Roibu, Anca Arsene, Dana Bondrescu, Laura Culita, Crenguta Nicolae <\/span><\/em><span><\/p>\n<p><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;3118205\" target=\"_self\">100 versus 100<\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;3118182\" target=\"_self\">FMCG<\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;3118177\" target=\"_self\">TELECOM<\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fata de analiza de anul trecut a BUSINESS Magazin asupra clasamentului celor mai mari 100 de companii private din economie, situatia de acum nu pare la prima vedere cu mult schimbata: in 2007, cresterea afacerilor acestor performere a depasit-o de peste trei ori pe cea a economiei, un ritm usor superior celui din 2006, iar cifra de afaceri totala a insemnat aproape 40% din PIB, cam la fel ca si in anul anterior. Ceea ce difera insa fundamental este profitul: daca in 2006, cresterea de ansamblu a profiturilor se apropia de 60%, in 2007 s-a redus aproape la jumatate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[201,7442,188,10699,8492,4638,7630],"class_list":["post-11645","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-companii","tag-dezvoltare","tag-economie","tag-indicatori","tag-performante","tag-profit","tag-top"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11645","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11645"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11645\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32455,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11645\/revisions\/32455"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11645"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11645"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11645"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}