\n“Racheta lansatoare a revenit pe platforma de pe mare, dar a cobor\u00e2t pe ea brutal pe ea \u015fi s-a dezintegrat”, a explicat Elon Musk, fondatorul \u015fi patronul SpaceX, \u00eentr-un mesaj publicat pe Twitter, citat de AFP.<\/p>\n
\n“De aceast\u0103 dat\u0103, nu vom fuma trabucuri pentru a s\u0103rb\u0103tori, dar evolu\u0163ia de azi este \u00eencurajatoare pentru viitor”, a ad\u0103ugat el.<\/strong><\/p>\n \nDe asemenea, magnatul american men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 anumite deregl\u0103ri ale echipamentelor de pe platforma marin\u0103 construit\u0103 de SpaceX l\u0103sau deja s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103 amerizarea lent\u0103 a lansatorului avea doar 50% \u015fanse de a fi realizat\u0103 cu succes.<\/p>\n \nDup\u0103 separarea de corpul lansatorului, la trei minute dup\u0103 decolarea de la baza Cape Canaveral din Florida, la ora 09.47 GMT, primul etaj al rachetei \u015fi-a pornit motoarele cu retropropulsie, pentru a efectua o amerizare lent\u0103, controlat\u0103, \u015fi pentru a cobor\u00ee pe o barj\u0103 din Oceanul Atlantic.<\/p>\n \nAcel modul spa\u0163ial trebuia s\u0103 amerizeze cu o precizie de 10 metri pe o platform\u0103 ce avea o lungime de 91 de metri \u015fi o l\u0103\u0163ime de 170 de metri, care plutea \u00een Oceanul Atlantic, la o distan\u0163\u0103 de 322 de kilometri de Cape Canaveral.<\/strong><\/p>\n \nSpaceX subliniase anterior dificultatea acestei manevre.<\/p>\n \nCompania californian\u0103 lucreaz\u0103 de aproximativ doi ani la dezvoltarea unor tehnologii care vor permite recuperarea primului etaj al lansatorului ei spa\u0163ial, cu scopul de a reduce astfel costurile de lansare. Acest fapt ar bulversa sectorul lans\u0103rilor spa\u0163iale, \u00een care SpaceX \u00eent\u00e2mpin\u0103 o concuren\u0163\u0103 puternic\u0103 din partea grupului european Arianespace.<\/p>\n \n\u00cen ciuda acestui semie\u015fec, SpaceX a lansat cu succes capsula ei spa\u0163ial\u0103 Dragon, care s-a desprins de al doilea etaj al lansatorului la circa nou\u0103 minute dup\u0103 decolare.<\/strong><\/p>\n \nAceast\u0103 decolare, ini\u0163ial prev\u0103zut\u0103 pentru decembrie 2014, a fost am\u00e2nat\u0103 de dou\u0103 ori, din cauza unor anomalii tehnice. A doua am\u00e2nare a avut loc mar\u0163i diminea\u0163\u0103, cu un singur minut \u00eenainte de pornirea motoarelor lansatorului spa\u0163ial.<\/p>\n \nLansarea operat\u0103 de SpaceX a fost urm\u0103rit\u0103 cu o aten\u0163ie deosebit\u0103, dup\u0103 explozia din octombrie 2014, la pu\u0163in timp dup\u0103 lansare, a rachetei Antares a companiei Orbital Sciences \u00een cadrul unei misiuni de reaprovizionare a ISS.<\/p>\n \nOdat\u0103 lansat\u0103, capsula Dragon s-a plasat pe orbit\u0103 \u015fi \u015fi-a desf\u0103cut cu succes cele dou\u0103 antene solare, \u00eencep\u00e2ndu-\u015fi cursa de urm\u0103rire a ISS, cu care va trebui s\u0103 se conecteze luni, \u00een jurul orei 11.00 GMT.<\/p>\n \nDragon transport\u0103 pe ISS o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de 2,2 tone, din care provizii pentru cei \u015fase membri ai echipajului, diverse materiale \u015fi echipamente pentru laboratoarele \u015ftiin\u0163ifice de la bordul sta\u0163iei, o camer\u0103 IMAX \u015fi mai multe piese de schimb.<\/strong><\/p>\n \nDe la retragerea din uz, \u00een iulie 2011, a navetelor spa\u0163iale americane, NASA a apelat la dou\u0103 companii private, SpaceX \u015fi Orbital Science, pentru a transporta provizii \u015fi echipamente pe Sta\u0163ia Spa\u0163ial\u0103 Interna\u0163ional\u0103 (ISS). De asemenea, Agen\u0163ia spa\u0163ial\u0103 nord-american\u0103 este obligat\u0103 s\u0103 apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS \u015fi a aduce \u00eenapoi pe Terra astronau\u0163ii s\u0103i, pl\u0103tind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruse\u015fti Soyuz.<\/p>\n \nAceasta este cea de-a cincea misiune de aprovizionare a ISS efectuat\u0103 de SpaceX \u00een numele agen\u0163iei spa\u0163iale americane (NASA), dintre cele 12 prev\u0103zute \u00een cadrul unui contract de 1,6 miliarde de dolari.<\/p>\n \nNASA a \u00eencheiat un contract de reaprovizionare, \u00een valoare de 1,9 miliarde de dolari, \u015fi cu Orbital Sciences Corporation, a c\u0103rei capsul\u0103 Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014.<\/strong><\/p>\n \nSpre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate s\u0103 revin\u0103 pe Terra \u015fi se autodistruge la intrarea \u00een atmosfera terestr\u0103.<\/p>\n \nPrintre dispozitivele \u015ftiin\u0163ifice transportate de capsula Dragon se afl\u0103 \u015fi un instrument care va m\u0103sura distribu\u0163ia norilor din atmosfera terestr\u0103.<\/p>\n \nOrbital Sciences \u015fi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a \u00eencheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.<\/p>\n \nCapsula Dragon a fost primul vehicul spa\u0163ial privat care s-a conectat cu succes la ISS, \u00een anul 2012. Este, de asemenea, singura capsul\u0103 capabil\u0103 s\u0103 aduc\u0103 pe Terra diverse materiale \u015fi rezultate ale unor experimente, dup\u0103 desprinderea ei de ISS.<\/strong><\/p>\n \nCompaniile SpaceX, Boeing \u015fi Sierra Nevada au fost selec\u0163ionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spa\u0163ial privat cu scopul de a transporta astronau\u0163i la bordul ISS \u015fi pe alte destina\u0163ii orbitale. Aceste noi vehicule spa\u0163iale ar trebui s\u0103 fie lansate \u00een 2017.<\/p>\n \n\u00cen ceea ce prive\u015fte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruse\u015fti Progress, europene (ATV) \u015fi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singur\u0103 dat\u0103 \u015fi se autodistrug arz\u00e2nd la reintrarea \u00een atmosfera terestr\u0103, la finalul misiunii.<\/p>\n \nAceste companii activeaz\u0103 pe o pia\u0163\u0103 a transportului spre ISS care va cre\u015fte tot mai mult \u00een perioada urm\u0103toare, odat\u0103 cu decizia anun\u0163at\u0103 pe 8 ianuarie 2014 de NASA de a prelungi cu \u00eenc\u0103 patru ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 2024, durata de func\u0163ionare a Sta\u0163iei Spa\u0163iale Interna\u0163ionale. Ini\u0163ial, durata de func\u0163ionare era prev\u0103zut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020.<\/p>\n \nISS este un proiect spa\u0163ial \u00een valoare de 100 de miliarde de dolari, finan\u0163at \u00een principal de Statele Unite ale Americii \u015fi la realizarea c\u0103ruia particip\u0103 16 \u0163\u0103ri. Sta\u0163ia este ocupat\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103, din noiembrie 2000, de echipaje comune.<\/p>\n \nISS se afl\u0103 pe orbita terestr\u0103 la o altitudine de 400 de kilometri, efectu\u00e2nd o rota\u0163ie complet\u0103 \u00een jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navig\u00e2nd cu viteza medie de 28.000 de kilometri\/ or\u0103. C\u00e2nt\u0103rind peste 408 tone, ISS ofer\u0103 un spa\u0163iu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Compania american\u0103 SpaceX a lansat cu succes capsula Dragon c\u0103tre Sta\u0163ia Spa\u0163ial\u0103 Interna\u0163ional\u0103 (ISS), s\u00e2mb\u0103t\u0103, \u00een cadrul unei misiuni de aprovizionare a avanpostului orbital, \u00eens\u0103 a e\u015fuat \u00een prima sa tentativ\u0103 de a recupera primul etaj al lansatorului care s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een Oceanul Atlantic.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[38940,47,37996],"class_list":["post-116357","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-capsula","tag-lansare","tag-spacex"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/116357","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=116357"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/116357\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=116357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=116357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=116357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}