{"id":116063,"date":"2014-12-31T08:30:00","date_gmt":"2014-12-31T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=116063"},"modified":"2014-12-31T08:30:00","modified_gmt":"2014-12-31T08:30:00","slug":"cartile-anului-de-la-o-scanteie-la-cei-care-schimba-jocul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=116063","title":{"rendered":"C\u0103r\u0163ile anului: de la o sc\u00e2nteie la cei care schimb\u0103 jocul"},"content":{"rendered":"<p>\nLocul 5<br \/>\nKRISTINE BARNETT, \u201eSC\u00c2NTEIA. POVESTEA UNEI MAME CARE A CRESCUT UN GENIU\u201c, EDITURA PUBLICA.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/13731027\/5\/transparenta-ale-6680.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nGeniul din titlu este Jacob Barnett, acum un adolescent \u00een v\u00e2rst\u0103 de 16 ani cu un IQ mai mare dec\u00e2t al lui Einstein, v\u0103zut deja drept un candidat serios la un premiu Nobel. Dar \u00een fraged\u0103 copil\u0103rie Jake Barnett a fost diagnosticat cu autism. Copilul s-a retras \u00eentr-o lume a lui, compus\u0103 din t\u0103ceri, cartona\u015fe cu litere colorate, cutii cu cereale r\u0103sturnate, rafturi de dulap \u015fi fire de l\u00e2n\u0103 colorate a\u015fezate laborios \u00een motive geometrice, prin cas\u0103. A intrat \u00eentr-un program pentru copii cu nevoi speciale, dar nu a \u00eenregistrat progrese. Drept urmare, mama a decis s\u0103 aplice propriul s\u0103u sistem de lucru cu copilul, sistem care i-a scos la iveal\u0103 acestuia realele aptitudini; la trei ani conversa cu un astronom, la observator, asupra sateli\u0163ilor lui Marte. Ceva mai t\u00e2rziu Jake a dovedit c\u0103 putea memora 200 de zecimale ale lui \u201dpi\u201c, pe care le spunea \u015fi \u00eentr-un sens, \u015fi \u00een cel\u0103lalt, iar la nou\u0103 ani lucra la propria teorie \u00een astrofizic\u0103. \u015ei este vorba de un copil despre care \u201dsistemul\u201c a afirmat c\u0103 nu va putea s\u0103 citeasc\u0103 vreodat\u0103. Cum a dep\u0103\u015fit familia Barnett toate aceste obstacole, determinarea \u015fi d\u00e2rzenia lor sunt lucruri de mirare, iar povestea merit\u0103 citit\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n<p>\nLocul 4<br \/>\nMIKE DASH, \u201dMANIA LALELELOR\u201c, EDITURA HUMANITAS.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/13731027\/7\/transparenta-ogn3119.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nSubiectul este inedit: povestea uneia dintre primele, dac\u0103 nu chiar prima bul\u0103 speculativ\u0103 din istoria omenirii. Mike Dash poveste\u015fte minunat, documentat \u015fi cu lux de am\u0103nunt despre nebunia lalelelor, ce a avut loc \u00eentre 1633 \u015fi 1637, cu un punct culminant \u00een toamna \u015fi iarna anilor 1636 \u015fi 1637, perioad\u0103 \u00een care pre\u0163urile bulbilor de lalea au atins valori de neimaginat, \u015fi o c\u0103dere abrupt\u0103 a valorii florilor \u00een februarie 1637. De ce spun valori de neimaginat? \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care 150 de litri de coniac fran\u0163uzesc costau 60 de guldeni, iar un meseria\u015f calificat, de genul unui dulgher, c\u00e2\u015ftiga pe an 150 de guldeni, cel mai mare pre\u0163 pl\u0103tit pentru un bulb de lalea, atestat \u015fi verificat, a fost de 5.200 de guldeni. Alte compara\u0163ii de pre\u0163uri: Rembrandt a primit pentru \u201dRondul de noapte\u201c 1.600 de guldeni, \u00een 1642, iar venitul anual mediu al unui mare negustor era, \u00een 1630, de circa 3.000 de guldeni. Olanda a traversat atunci o a\u015fa-zis\u0103 \u201dperioad\u0103 de aur\u201c, de \u00eenflorire economic\u0103 \u015fi cultural\u0103, care a alimentat gustul oamenilor pentru frumos, pentru excentric \u015fi pentru lucruri speciale. Mike Dash nu se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 relateze date \u015fi momente, ci creeaz\u0103 figuri, umanizeaz\u0103 povestea, \u00eei d\u0103 dimensiuni geografice, economice, culturale \u015fi artistice.<\/p>\n<p>\nLocul 3<br \/>\nDAVID BROOKS, \u201dANIMALUL SOCIAL\u201c, EDITURA PUBLICA.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/13731027\/3\/carte.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nO carte ciudat\u0103 \u015fi unic\u0103, care \u00eembin\u0103 o nara\u0163iune elementar\u0103 &#8211; via\u0163a unei familii &#8211; cu cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 de top, cu idei moderne despre cre\u015fterea copilului \u015fi formarea individului, despre \u015fcoal\u0103, despre cultur\u0103, moral\u0103, maturitate sau moarte. \u015ei nu are nimic de-a face, \u00een ciuda titlului, cu Facebook. Umaniz\u00e2ndu-\u015fi discursul, integr\u00e2nd \u00een istoria vie\u0163ii lui Harold \u015fi a Eric\u0103i pasaje de tom \u015ftiin\u0163ific, descriind \u00een am\u0103nun\u0163ime, de exemplu, complexele procese chimice, biologice \u015fi cognitive care \u00eenseamn\u0103 dragostea p\u0103rin\u0163ilor eroului principal \u015fi conceperea acestuia, Brooks ofer\u0103 un soi de nou\u0103 dimensiune literaturii de popularizare a \u015ftiin\u0163elor. \u00centr-un discurs la TED, David Brooks vorbe\u015fte despre devenirea insului modern: \u201dTimp de secole am mo\u015ftenit o perspectiv\u0103 asupra naturii umane bazat\u0103 pe no\u0163iunea c\u0103 sinele nostru este divizat, c\u0103 ra\u0163iunea este separat\u0103 de emo\u0163ii \u015fi c\u0103 societatea progreseaz\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care ra\u0163iunea poate suprima pasiunile. Se poate vedea \u00een felul \u00een care ne cre\u015ftem copiii. Mergi la o \u015fcoal\u0103 elementar\u0103 la trei dup\u0103-amiaza \u015fi \u00eei prive\u015fti pe copii ie\u015find, iar ei poart\u0103 aceste ghiozdane de 35 de kilograme&#8230; Vezi ma\u015finile care se apropie &#8211; de obicei sunt Saab-uri, Audi-uri \u015fi Volvo-uri&#8230; Sunt lua\u0163i de c\u0103tre aceste creaturi pe care le-am numit supermame, care sunt femei de carier\u0103 de mare succes, care \u015fi-au luat timp liber s\u0103 se asigure c\u0103 to\u0163i copiii lor intr\u0103 la Harvard. \u015ei de obicei \u00ee\u0163i po\u0163i da seama care sunt supermamele, pentru c\u0103 de fapt c\u00e2nt\u0103resc mai pu\u0163in dec\u00e2t copiii lor&#8230; Copiii sunt deci crescu\u0163i \u00eentr-un anumit fel, s\u0103rind prin cercuri ale realiz\u0103rii de lucruri pe care le putem m\u0103sura &#8211; preg\u0103tiri pentru SAT, oboi, antrenament de fotbal. Intr\u0103 la facult\u0103\u0163i competitive, ob\u0163in slujbe bune \u015fi uneori ob\u0163in succesul \u00eentr-un mod superficial \u015fi fac o gr\u0103mad\u0103 de bani. Uneori \u00eei po\u0163i vedea \u00een locuri de vacan\u0163\u0103 precum Jackson Hole sau Aspen. Iar ei au devenit elegan\u0163i \u015fi supli &#8211; nu au cu adev\u0103rat coapse; au doar o pulp\u0103 elegant\u0103 deasupra altei pulpe&#8230; Au propriii lor copii \u015fi au atins un miracol genetic prin c\u0103s\u0103toria cu oameni frumo\u015fi, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t bunicile lor arat\u0103 ca Gertrude Stein, fiicele lor arat\u0103 ca Halle Berry &#8212; nu \u015ftiu cum au reu\u015fit asta\u201c.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nLocul 2<br \/>\nBOGDAN B\u0102CANU, \u201dANTI-STRATEGIC MANAGEMENT\u201c, EDITURA POLIROM.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/13731027\/6\/transparenta-ogn2616.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nO carte serioas\u0103, pe o tem\u0103 serioas\u0103. Profesorul Bogdan B\u0103canu de la Facultatea de \u015etiin\u0163e Economice \u015fi Administrare a Afacerilor a Universit\u0103\u0163ii Transilvania din Bra\u015fov \u00ee\u015fi propune s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 zona scrierilor u\u015furele, ce \u0163in de pop-cultura managementului \u015fi care promit succese imediate, abord\u0103ri non\u015falante \u015fi rezultate ie\u015fite din comun. \u015ei, chiar autorul spune, aceasta nu este o carte relaxant\u0103, pentru c\u0103 solicit\u0103 r\u0103bdare, disponibilitatea de a accepta puncte de vedere opuse normalit\u0103\u0163ii cultivate de abord\u0103rile didactice standard, dar \u015fi timp, mai mult timp dec\u00e2t cel alocat citirii unui manual de afaceri obi\u015fnuit. Ce ve\u0163i ob\u0163ine \u00een schimbul r\u0103bd\u0103rii, disponibilit\u0103\u0163ii \u015fi timpului alocat cititului? R\u0103spunsuri. Este o abordare care pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii valabilitatea teoriilor de management strategic de import \u015fi care vrea s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra modului superficial \u00een care sunt adoptate unele concepte, idei sau teorii. R\u0103spunsurile sunt adaptate mediului de afaceri rom\u00e2nesc \u015fi nu prelu\u0103ri \u201dde-a gata\u201c din traduceri americane, iar autorul ofer\u0103 \u015fi un pachet de studii de caz, exemple ce pot fi u\u015for generalizate, pentru c\u0103 avem \u201dsucursala unei firme str\u0103ine\u201c, \u201dfosta companie de stat privatizat\u0103 prin MEBO\u201c \u015fi \u201dini\u0163iativa antreprenorial\u0103 care a dus la un grup de firme\u201c. C\u00e2teva titluri de capitol sunt gr\u0103itoare pentru tematic\u0103 \u015fi modul de abordare: \u201dStrategomania terminologic\u0103: invazie, infla\u0163ie, haos\u201c, \u201dDefini\u0163ia modern\u0103 a strategiei; implica\u0163ii pro-haos\u201c, \u201dViziunea, un enun\u0163 vag despre viitorul organiza\u0163iei\u201c, \u201dResurs\u0103, competen\u0163\u0103, capabilitate: triunghiul alba-neagra\u201c, \u201dGuvernan\u0163a corporativ\u0103, apusul puterii generalului\u201c, \u201dResponsabilitatea social\u0103 a corpora\u0163iei: noua marot\u0103 cu iz de marketing\u201c, \u201dProblemele controlorilor \u015fi cine controleaz\u0103 pe cine?\u201c.<\/p>\n<p>\nLocul 1<br \/>\nMONA D\u00ceR\u0162U, ANDREEA RO\u015eCA, \u201eCEI CARE SCHIMB\u0102 JOCUL\u201c, EDITURA PUBLICA.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/13731027\/4\/cei-care-copy.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\n\u00cen vara acestui an spuneam c\u0103 volumul \u201dCei care schimb\u0103 jocul\u201e este unul din acele pu\u0163ine lucruri care m-au f\u0103cut invidios. Lumea presei economice din ultimele dou\u0103 decenii este mic\u0103 \u015fi, \u00eentr-un fel sau altul, toat\u0103 lumea a lucrat cu sau a cunoscut pe toat\u0103 lumea. A\u015fa c\u0103, \u00eenainte de orice, trebuie s\u0103 spun c\u0103 Mona a condus Business Magazin o perioad\u0103 bun\u0103 de vreme, iar pe Andreea Ro\u015fca o cunosc \u015fi i-am respectat \u015fi \u00eei respect munca de jurnalist. Pe de alt\u0103 parte, cele de mai sus nu \u015ftirbesc nicidecum meritele c\u0103r\u0163ii, care prezint\u0103 \u015fapte istorii antreprenoriale: este vorba de Drago\u015f Petrescu (City Grill, Caru&#8217; cu Bere); Mihai Marcu (MedLife); Vasile Armenean (Betty Ice); Drago\u015f \u015fi Adrian Pav\u0103l (Dedeman); Adrian Mihai, Felix P\u0103tr\u0103\u015fcanu \u015fi Neculai Mihai (Fan Courier); Dan \u015eucu (Mobexpert); Florin \u015fi M\u0103riuca Talpe\u015f (Bitdefender \u015fi Softwin). Iar meritele sunt faptul c\u0103, unu, cartea este scris\u0103 bine, \u00eentr-un stil alert, modern, direct, lipsit de inhibi\u0163ii \u015fi de \u015fabloane, care prinde negre\u015fit; doi, antreprenoriatul rom\u00e2nesc avea nevoie de o astfel de carte, pentru c\u0103 doar cu Marius Ghenea nu se face prim\u0103var\u0103. Ba chiar a venit la momentul potrivit, c\u00e2nd antreprenoriatul local este atacat at\u00e2t din exterior, pe c\u0103i fiscal-birocratice, c\u00e2t \u015fi din interior, dat fiind num\u0103rul de figuri de carton care s-au pr\u0103bu\u015fit sau se pr\u0103bu\u015fesc. A\u015fa c\u0103 ajungem la punctul trei, cel mai important: \u201dCei care schimb\u0103 jocul\u201c demonstreaz\u0103 c\u0103 se poate. C\u0103 se pot construi \u015fi impune modele reale, care s\u0103 inspire \u015fi s\u0103 formeze.<\/p>\n<p>\nLocul \u201cplus una\u201d<br \/>\nSTEVEN D. LEVITT \u015eI STEPHEN J. DUBNER, \u201dG\u00c2NDE\u015eTE CA UN TR\u0102ZNIT\u201c, EDITURA PUBLICA.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/13731027\/2\/mad4251.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nNu intr\u0103 \u00een top pentru c\u0103 nu am recenzat cartea p\u00e2n\u0103 acum, dar asta nu o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fie un volum interesant, care \u00eencheie anul pl\u0103cut. Autorii, un profesor de economie \u015fi un jurnalist, au scris dou\u0103 volume din Freakanomics \u015fi sunt o parte important\u0103 a curentului nonconformist de popularizare economic\u0103 care \u00eel include, de exemplu, pe Malcolm Gladwell. \u201dG\u00e2nde\u015fte ca un tr\u0103znit\u201c p\u0103streaz\u0103 aceea\u015fi linie, \u015fi, dincolo de sentimentul vag c\u0103 a fost scris\u0103 \u015fi din ra\u0163iuni contractuale, propune c\u00e2teva teme de g\u00e2ndire interesante: abandonarea busolei morale, care poate, c\u00e2teodat\u0103, s\u0103 ofere solu\u0163ii chiar \u00eenainte de a con\u015ftientiza problema; puterea de a spune \u201dnu \u015ftiu\u201c, un exerci\u0163iu care poate ie\u015fi bine \u00een fa\u0163a oglinzii dar care poate e\u015fua \u00een fa\u0163a colegilor; adoptarea unui mod de g\u00e2ndire copil\u0103resc, care poate isca idei \u015fi \u00eentreb\u0103ri mai bune. Totul \u00eemp\u0103nat cu exemple \u015fi idei tr\u0103snite, desigur; o lectur\u0103 bun\u0103 pentru perioada s\u0103rb\u0103torilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Topul de cinci plus una c\u0103r\u0163i ale anului include, a\u015fa cum este firesc pentru o revist\u0103 de afaceri, c\u0103r\u0163ile de economie, management \u015fi dezvoltare personal\u0103 primite la redac\u0163ie, pe care le-am recenzat \u015fi ne-au pl\u0103cut; de fapt, ne-au pl\u0103cut cam toate, dar ne trebuia musai un top, a\u015fa c\u0103 am ales.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7194],"tags":[81,16061,7193,7878,553,15278,246,88,7442,188,7711,293,242,460,7217,18651,19981,8932,31857,31171,78,6767,80,8503,7287,19707,7630],"class_list":["post-116063","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-carte","tag-afaceri","tag-alegere","tag-carte","tag-carti","tag-copii","tag-copil","tag-crestere","tag-cultura","tag-dezvoltare","tag-economie","tag-editura","tag-intrare","tag-istorie","tag-joc","tag-management","tag-obtinere","tag-perioada","tag-poveste","tag-primire","tag-progres","tag-publicare","tag-redactie","tag-refuz","tag-revista","tag-sistem","tag-timp","tag-top"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/116063","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=116063"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/116063\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=116063"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=116063"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=116063"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}