{"id":11591,"date":"2008-08-26T21:30:00","date_gmt":"2008-08-26T21:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11591"},"modified":"2026-04-02T12:47:27","modified_gmt":"2026-04-02T12:47:27","slug":"stapanii-energiei-electrice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11591","title":{"rendered":"Stapanii energiei electrice"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify\">\n<p><!--[if gte mso 9]&gt;--><\/p>\n<p>  Normal<br \/>\n  0<\/p>\n<p>  false<br \/>\n  false<br \/>\n  false<\/p>\n<p>  MicrosoftInternetExplorer4<\/p>\n<p><!--[if gte mso 9]&gt;&lt;![endif]--><br \/>\n<!--\n \/* Font Definitions *\/\n @font-face\n{&quot;Wingdings 3 (TT) Regular&quot;;\npanose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0;}\n \/* Style Definitions *\/\n p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal\n{mso-style-parent:&quot;&quot;;\nmargin:0cm;\nmargin-bottom:.0001pt;\nfont-size:12.0pt;&quot;Times New Roman&quot;;\nmso-fareast-&quot;Times New Roman&quot;;}\nspan.sagetzica\n{\nmso-style-parent:&quot;&quot;;&quot;Wingdings 3 (TT) Regular&quot;;\nmso-ascii-&quot;Wingdings 3 (TT) Regular&quot;;\nmso-hansi-&quot;Wingdings 3 (TT) Regular&quot;;\nmso-bidi-&quot;Wingdings 3 (TT) Regular&quot;;\ncolor:#D61820;}\n \/* Page Definitions *\/\n @page\n{}\n@page Section1\n{size:612.0pt 792.0pt;\nmargin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;}\ndiv.Section1\n{page:Section1;}\n--><br \/>\n<!--[if gte mso 10]&gt;--><\/p>\n<p> \/* Style Definitions *\/<br \/>\n table.MsoNormalTable<br \/>\n{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;;<br \/>\nmso-style-parent:&quot;&quot;;<br \/>\nfont-size:10.0pt;&quot;Times New Roman&quot;;}<\/p>\n<p>      <span>&ldquo;Cred ca vara aceasta, cel mai important om din piata de energie electrica a fost Nicolae Opris&rdquo;, spunea, in urma cu cateva saptamani, o prietena care urmareste cu interes piata energiei. Legatura dintre Nicolae Opris, vicepresedintele responsabil cu piata energetica al Agentiei Nationale pentru Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), si momentul discutiei cu prietena respectiva era destul de evident: ANRE tocmai majorase tarifele din piata de energie, in medie cu 5,3%, majorarea pentru consumatorii casnici fiind de 4,5%.<\/span>    <\/p>\n<p><span>D<\/span><span>ecizia, semnata de Nicolae Opris, fusese solicitata de producatori, dar si de unii furnizori de energie, si a fost considerata insuficienta de majoritatea acestora, care intentioneaza acum sa solicite o noua majorare a tarifelor. De ce a fost Opris omul momentului? &ldquo;Pentru ca in acest birou am stabilit cu cat si cand va creste pretul energiei electrice si pentru ca tot aici se vor stabili si urmatoarele evolutii ale pretului&rdquo;, spune Nicolae Opris, care motiveaza decizia de a creste preturile prin investitiile de mediu pe care trebuie sa le faca producatorii de energie, dar si prin faptul ca trebuie sa recunoasca o parte din investitiile pe care le-au facut sau au promis ca le vor face o parte din distribuitorii de energie. <\/span>        <\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Cresterea preturilor la electricitate este insa doar capatul unui lant ale carui verigi principale arata motivatiile, dar si efectele scumpirii curentului electric. Principalele verigi ale acestui lant au stat la baza realizarii de catre BUSINESS Magazin a unei liste cu cei mai importanti oameni din piata de energie. De fapt, alegerea celor zece a constat in nominalizarea a doua tipuri de factori de decizie: cei ce controleaza o serie de sectoare aflate in posesia statului, fie prin conducerea celor mai mari afaceri, fie prin conducerea unui lant decizional, si cei ce controleaza afacerile dintr-o serie de companii mari consumatoare de energie care nu au mai rezistat la nehotararea guver\u00adnantilor si au decis sa se descurce singuri intr-o piata dominata inca de afaceri de stat.<\/p>\n<p><\/span><span>&ldquo;Faptul ca una dintre pietele esentiale din economia romaneasca este controlata de o mana de oameni spune ceva despre piata in sine&rdquo;, este de parere Jean Constantinescu, analist al pietei de energie si director al Insti\u00adtutului pentru Recuperarea Energiei (IRE), care reprezinta Romania in asociatiile europene de profil. Jean Constantinescu considera ca principalul motiv pentru care atat de putini oameni controleaza o piata estimata la peste zece miliarde de euro in acest an este pastrarea unor segmente importante ale acestei piete in portofoliul statului. Acesta este si motivul pentru prezenta printre cei mai importanti oameni din energie a ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Desi se poate spune ca mandatul sau de conducere a acestui minister este acum pe cale de a se termina (date fiind alegerile din toamna), deciziile luate de Varujan Vosganian de-a lungul mandatului sau au dat un anume curs pietei de energie. Principala directie in care a marsat ministrul, anume oprirea privatizarilor din domeniu, dar mai ales faptul ca nu a continuat planul initial de a privatiza complexurile energetice din Oltenia au facut ca principalele companii din piata de energie sa se gandeasca la propriile proiecte, ceea ce va schimba fata domeniului in urmatorii ani. &ldquo;Daca Guvernul ar fi decis privatizarea acestor complexuri energetice, am fi fost interesati sa cumparam, mai ales datorita sinergiilor care s-ar fi creat prin faptul ca CEZ detine distributia pe zona respectiva&rdquo;, spune Doru Voicu, directorul de dezvoltare al CEZ Romania. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Cum complexurile nu au mai iesit la privatizare anul trecut, cum era prevazut in prima strategie energetica a actualului guvern, atat cehii, cat si alti potentiali investitori dau acum inapoi: &ldquo;Noi vedem cum aceste complexuri devin din ce in ce mai neatractive&rdquo;, spune Doru Voicu. Principala explicatie pentru scaderea atractivitatii lor sta in investitiile de mediu pe care trebuie sa le faca (estimate la peste doua miliarde de euro pana in 2012) si in faptul ca internalizarea costurilor pentru aceste investitii, luand in considerare faptul ca energia produsa la Rovinari, Turceni si Craiova se vinde acum la un pret mediu, ar face complexurile prea scumpe, chiar pentru pretul mediu din piata de acum. <\/p>\n<p><\/span><span>In aceeasi situatie sunt unitatile Termoelectrica, care au inceput insa de aproximativ doi ani sa incheie parteneriate cu investitori strategici pentru constructia unor noi grupuri pe platformele Termoelectrica. Cel mai important proiect aprobat in acest sens este cel derulat de E.ON cu Enel, pentru a instala 800 MW la termocentrala de la Braila, prin realizarea unui proiect in valoare de un miliard de euro. Un alt proiect care asteapta aprobarea si alegerea investitorilor este cel de la Borzesti, unde E.ON, CEZ si Electrabel sunt in cursa pentru castigarea unui proiect de 335 MW, in valoare de 500 de milioane de euro. Planul pentru aceste proiecte este ca Termoelectrica sa constituie impreuna cu investitorii o societate mixta care va construi si va opera noua centrala, compania de stat urmand sa participe la acest proiect cu terenul si logistica aferente.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>&ldquo;Din nefericire, in acest fel privatizarea unitatilor termo s-a redus la o vanzare de amplasamente&rdquo;, crede Jean Constantinescu, care considera ca vanzarea grupurilor termo ar fi avut succes cu cativa ani in urma, deoarece ele sunt amplasate strategic si au logistica necesara pentru productie. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Ministrul economiei crede insa ca toate unitatile de productie din Romania mai au o sansa, fiind in posesia statului: &ldquo;Cred ca pastrarea acestor companii in posesia statului si incercarea noastra de a crea o companie energetica nationala, acel campion de care vorbeste toata lumea (este vorba despre aducerea laolalta a tuturor companiilor de stat din piata de energie pentru a forma o companie de stat mai puternica, ce ar urma sa fie listata la bursa, dupa modelul cehilor de la CEZ &#8211; n.red.) este una dintre putinele cai prin care statul mai poate avea controlul asupra unei piete esentiale pentru viitorul Romaniei&rdquo;, spune Varujan Vosganian intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Conform proiectului ministerial, compania energetica integrata va avea o valoare cuprinsa intre 20 si 24 de miliarde de euro si o profitabilitate ridicata, care va creste progresiv. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Ministrul considera ca, odata ce aceasta companie va fi formata, statul va putea &ldquo;pompa&rdquo; in ea banii necesari pentru a deveni competitiva, fiind vorba de sume de ordinul miliardelor de euro, atat pentru indeplinirea normelor de mediu (in special in cazul complexurilor energetice si al unitatilor Termoelectrica), dar si pentru retehnologizare. &ldquo;Vor fi bani&rdquo;, considera Varujan Vosganian, care va lasa in minister (daca nu va mai fi ministru in continuare) planul de afaceri al noii companii pentru primii cinci ani de functionare.<\/span><\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Cinci ani importanti, deoarece cam acesta este termenul in care companiile aflate in portofoliul statului ar putea deveni destul de competitive pentru a face fata companiilor private ce vor avea pana atunci propriile unitati de productie. Destul de competitive inseamna exact indeplinirea normelor de mediu (cu termen limita de la UE fixat pentru 2012) si rentabilizarea (mai precis, introducerea de tehnologii noi, asemanatoare celor pe care le vor aduce investitorii privati) pentru scaderea costului de productie. Acum, costul a ajuns la unitatile Termoelectrica la aproape 90 euro\/MWh, mai bine decat triplu fata de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica si dublu fata de pretul mediu obtinut de unitatile termo din tarile vest-europene. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Despre termene de finalizare de cinci ani pentru proiectele de productie de energie vorbesc atat Petrom, cat si Alro-Interagro, Gaz de France, E.ON si Enel sau Electrabel. &ldquo;Toate aceste companii s-au decis ca este cazul sa faca propriile proiecte cand si-au dat seama ca privatizarile treneaza si ca momentul cand energia din Romania va deveni pe jumatate total nerentabila se apropie&rdquo;, spune Jack Cutisteanu, director al companiei furnizoare de energie Petprod. Pe jumatate, deoarece cealalta jumatate din productie este asigurata de energie &ldquo;ieftina&rdquo;, din surse hidro si nucleare. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Este si motivul pentru care Teodor Chirica, presedintele Nuclearelectrica, si Traian Oprea, presedintele Hidroelectrica, sunt doi dintre cei mai vizibili oameni din piata de energie. In primul rand pentru ca au in subordine companii cu afaceri de 270 de milioane de euro, respectiv 630 de milioane de euro, ceea ce ii face foarte cautati de catre toti furnizorii de energie electrica, dar si pentru ca exista un mare interes pentru privatizarea acestor companii.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Privatizarea iese insa din discutie, cel putin acum, dupa cum spun atat Varujan Vosganian, cat si Teodor Chirica. Statul vrea sa pastreze Hidroelectrica si actuala Nuclearelectrica (adica reactoarele 1 si 2) drept companii strategice in portofoliul sau. Daca initial intrarea investitorilor privati ca majoritari in constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda ar fi fost o exceptie de la productia de energie de stat, ulterior Guvernul s-a razgandit si a dispus ca Nuclearelectrica sa detina 51% si din acest proiect. Decizia a fost luata in luna iulie,\u00a0prin hotarare de guvern. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Acum, ochii multor oameni din piata de energie sunt atintiti spre Nuclearelectrica pentru ca asteapta rezultatele pentru modalitatea de parteneriat propusa de guvern pentru constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei de la Cernavoda. Cele sase companii selectate pentru participarea la acest proiect (CEZ, Alro, Enel, E.ON, Electrabel si RWE) vor intra din nou la negocieri in aceasta toamna pentru a stabili modalitatea de participare. Astfel, Teodor Chirica va superviza, in numele actionarului majoritar, realizarea celei mai mari investitii de pe piata de energie, in valoare de aproape 4 miliarde de euro.\u00a0 <\/span><span>Si Traian Oprea are in derulare investitii, dar nu atat pentru cresterea productiei, ci pentru retehnologizare, normele de mediu aplicandu-se si grupurilor hidroelectrice care se afla deja in functiune de peste 30 de ani.<\/p>\n<p><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Investitii mai mari are in vedere presedintele celei mai mari companii din piata de energie, Electrica SA (care detine controlul asupra a trei distributii de energie &#8211; Muntenia Nord, Transilvania Nord si Sud). <\/span><span>Nicolae Coroiu planuieste constructia de grupuri de energie eoliana, dar si a unor grupuri hidro, pentru a asigura macar o parte din consumul necesar pentru cele trei distributii din portofoliul Electrica. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Data fiind prezenta in clasament a celor trei sefi de mari companii de stat, intrebarea care se pune este de ce nu sunt cei zece oameni importanti din energie sefii primelor zece companii din domeniu dupa cifra de afaceri? <\/span><span>&ldquo;Fiindca piata nu functioneaza neaparat dupa cine face banii, ci dupa cine poate aduce o schimbare&rdquo;, spune Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>In afara de reglementatori, care stabilesc preturile din piata (Nicolae Opris), si ministrul care poate decide ce privatizari se fac sau ce retele se pot extinde (Varujan Vosganian), cine mai poate schimba piata? <\/span><span>&ldquo;Investitorii privati, a caror principala dorinta este cea de a-si declara independenta fata de sistemul actual&rdquo;, raspunde Jean Constantinescu. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Marian Nastase, presedintele Consiliului de Administratie al combinatului Alro, este si acum, inainte de lansarea in sistem a celor 1.000 MW de energie din centrala pe care o va construi la Turnu Magurele impreuna cu Interagro, unul dintre oamenii importanti din piata de energie, atata vreme cat atribuirea contractului pentru furnizarea de energie electrica pentru Alro a fost si inca mai este cel mai vanat premiu de pe piata de energie electrica. Combinatul de la Slatina este cel mai mare consumator de energie din Romania, cu 8% din intregul consum.\u00a0Contractul direct dintre Alro, cel mai mare consumator, si Hidroelectrica, cel mai ieftin producator, s-a semnat in septembrie 2005, dupa ce Alro a renuntat la contractul cu Energy Holding, platind pentru aceasta renuntare despagubiri de patru milioane de euro. Conform contractului, deja valabil pana in 2013, Alro a preluat obligatiile existente intre Energy Holding si Hidroelectrica fara sa mai negocieze alte clauze in avantajul sau, au informat in acel moment oficialii combinatului de aluminiu. <\/span><span>Pe de alta parte, reprezentantii Alro au recunoscut ca, desi contractul cu Hidroelectrica prevedea un pret mai mare, era mai profitabil, pentru ca asigura un rating mai bun in fata bancilor cu care lucra producatorul de aluminiu.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Un algoritm asemanator a aplicat si Petrom la inceputul acestui an: mare consumator de energie (cu un consum anual de 1,15 TWh, adica 1,8% din consumul total al Romaniei), care a preferat un contract direct cu un producator (Complexul Energetic Craiova) in locul contractului cu Energy Holding pana la constructia propriei centrale. Centrala Petrom, ca si in cazul Alro, este proiectata pentru mai mult decat dublu fata de necesarul sau de consum (estmarea actuala a companiei petroliere fiind ca 20% din productie va reprezenta consumul intern), pentru ca restul sa poata merge in sistemul national, generand astfel valoare adaugata pentru companie. <br \/>\n<\/span><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Dat fiind ca a renuntat la cele mai apetisante doua contracte de pe piata energiei, de ce ar mai fi directorul general adjunct al Energy Holding, Corina Drumeanu, intre primii zece cei mai importanti oameni din energie? Inainte de a veni in consiliul de conducere al Energy Holding, Corina Drumeanu a lucrat trei ani la conducerea Biroului de Implementare a Proiectelor din cadrul Electrica SA, dupa ce lucrase timp de sapte ani la ICEMENERG &#8211; Institutul de Cercetare Energetica si Modernizari. Venirea ei la Energy Holding, in 2003, a coincis cu perioada de crestere accelerata a companiei si cu procesul de liberalizare a pietei de electricitate. Compania a avut anul trecut afaceri de 320 de milioane de euro, in usoara crestere fata de 2006, cand a avut 302 milioane de euro, pastran-du-si, asadar, volumul de afaceri in ciuda pierderii catorva mari clienti. Intr-o declaratie de anul trecut, Enrique Ferrer, presedintele Energy Holding, spunea ca planurile companiei se concentreaza pe constructia centralei de energie electrica, pe furnizarea de gaze, dar si pe extinderea furnizarii de energie electrica in Bulgaria, Grecia si Serbia. O a patra directie de dezvoltare este cea a micilor clienti, compania infiintand in acest sens, la inceputul acestui an, un nou brand &#8211; EHOL Energy. Cu EHOL Holding (simbol cu care, de altfel, Energy Holding tranzactioneaza la bursa de energie), Energy Holding tinteste clientii din noile cartiere din Bucuresti, fiind deja in discutii avansate pentru o serie de astfel de proiecte. <br \/>\n<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Odata cu pierderea de catre Energy Holding a celor doua mari contracte, cota sa de piata in segmentul de furnizare a energiei a scazut sub 10%, de la 11,6% in 2007, chiar daca in acelasi timp cifra de afaceri a crescut prin activitatile din afara tarii. Lider din punctul de vedere al cotei de piata ramane compania italiana Enel, care prin preluarea &#8211; in sfarsit &#8211; a Electrica Muntenia Sud detine acum 30% din piata de distributie si spera sa atinga tot atat si din piata de furnizare de energie, unde este acum pe locul intai, dar cu o cota de piata de aproape 25%. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>&ldquo;Liderii unor companii ca Enel, care abia acum isi consolideaza pozitia pe piata, prin cresterea numarului de consumatori si proiecte de productie, vor fi printre cei mai importanti oameni din piata de energie si peste cativa ani, cand piata poate se va fi scuturat de tot de vechea garda&rdquo;, crede Jean Constantinescu. Analistul crede ca topul de peste patru-cinci ani va include mai multe nume de investitori privati si cel mult un reglementator, dar si un reprezentant al bursei de energie de la Bucuresti. <\/span><span>O bursa care, dupa cum adauga Nicolae Opris, ar fi excelent sa devina pana atunci una cu anvergura regionala. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<hr \/>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong><span>Matteo Codazzi <\/span><\/strong><span><br \/>\nFunctie: CEO al Enel Romania<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Matteo Codazzi lucreaza in Enel din 1999, avand responsabilitati atat in diviziile de productie, cat si in cele de distributie. A venit in Romania din 2006, dupa castigarea licitatiei pentru Electrica Muntenia Sud de catre Enel. Acum, Enel Romania este cel mai mare distribuitor si furnizor de energie electrica, controland trei regiuni importante: Banat, Dobrogea si Muntenia Sud, si isi pregateste intrarea in zona de productie, pe energie termo si eoliana.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0  <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\n\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong><span>Doru Voicu <\/span><\/strong><span><br \/>\nFunctie: Director dezvoltare al CEZ Romania<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Inainte de a fi cooptat in echipa CEZ Romania, Doru Voicu a condus privatizarea a trei distributii din partea Electrica, din functia de director de privatizare. Acum, conduce dezvoltarea celei mai mari retele de distributie, Oltenia, si de asemenea se concentreaza asupra proiectelor de productie (termo si eoliana).\u00a0<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong><span>Nicolae Opris <\/span><\/strong><span><br \/>\nFunctie: Vicepresedinte Energie Electrica al ANRE<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Nicolae Opris a fost director general al ANRE pana anul trecut, cand reorganizarea autoritatii de stat a inclus in aceeasi organizatie si autoritatea pentru reglementarea pietei de gaze. Acum, Opris conduce zona de energie electrica, fiind responsabil din partea guvernului pentru stabilirea preturilor energiei electrice. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong><span>Varujan Vosganian <\/span><\/strong><span><br \/>\nFunctie: Ministrul finantelor si economiei<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>La origine profesor de economie, Varujan Vosganian a intrat la conducerea zonei de energie odata cu unificarea Ministerului Finantelor cu cel al Economiei. Principalele proiecte cu care ministrul a inceput mandatul au fost cele de privatizare a zonei de productie, care insa nu s-au mai realizat, si s-au transformat in proiectul pentru crearea companiei energetice de stat. <\/span><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong><span>Marian Nastase <\/span><\/strong><span><br \/>\nFunctie: Presedinte al CA al Alro<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Inainte de a deveni membru in consiliul de administratie al Alro, Marian Nastase a lucrat in domeniul consultantei de afaceri, in special pentru industrii precum cimentul sau agricultura. Din pozitia actuala, Marian Nastase coordoneaza dezvoltarea grupului Alro, unul dintre principalele proiecte fiind parteneriatul cu Interagro pentru constructia unei termocentrale pe carbune cu o capacitate de peste 1.000 MW, in conditiile in care grupul are probleme in alimentarea cu energie ieftina. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify\"><strong>Theodor Chirica<\/strong><br \/>\nFunctie: Presedinte al Nuclearelectrica<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Theodor Chirica este inginer specializat in energie nucleara de 38 de ani. Ocupa pozitia de director general al producatorului de electricitate din martie 2005. Compania se afla acum pe un trend ascendent, avand in primul semestru din 2008 afaceri in crestere cu 195% fata de primul semestru din 2007 (pana la 681 de milioane de lei), pe fondul intrarii in functiune a celui de-al doilea reactor. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\n<strong>\u00a0<\/strong><\/div>\n<div style=\"text-align: justify\"><strong>Mariana Gheorghe <\/strong><br \/>\nFunctie: CEO al Petrom Group<\/div>\n<p style=\"text-align: justify\"><span>Mariana Gheorghe a venit la conducerea Petrom dupa ce a lucrat pentru Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare timp de 14 ani, fiind senior banker pentru Europa de Sud-Est si Caucaz. Ca director executiv la Petrom, are in coordonare planul de peste patru miliarde de euro pentru dezvoltarea companiei pana in 2010, care include si un proiect de centrala de energie electrica (menit sa asigure independenta Petrom, dependent acum de furnizorii de energie). <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/div>\n<hr \/>\n<p style=\"text-align: justify\"><span><a target=\"_self\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;2976487\">Zece pentru o priza*<\/a><br \/>\n<a target=\"_self\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;2976469\"><span>Cele mai mari companii<\/span><\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;2976464\"><span>Toata lumea investeste<\/span><\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scumpirea energiei electrice de la inceputul lunii iulie aduce in prim-plan o serie de oameni de afaceri si reglementatori de care tin evolutia preturilor si viitorul acestei piete deopotriva. BUSINESS Magazin a numarat zece astfel de oameni importanti pentru ceea ce se intampla in Romania in materie de productie si comert cu electricitate. De ce conteaza doar zece oameni in aceasta piata, estimata pentru 2008 la peste zece miliarde de euro si in care exista proiecte cu o valoare totala de tot atat?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,240,9538,150,259],"class_list":["post-11591","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-comert","tag-electricitate","tag-energie","tag-productie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11591","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11591"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11591\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":85616,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11591\/revisions\/85616"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11591"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11591"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11591"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}