{"id":115891,"date":"2014-12-22T08:00:00","date_gmt":"2014-12-22T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=115891"},"modified":"2014-12-22T08:00:00","modified_gmt":"2014-12-22T08:00:00","slug":"retrospectiva-2014-a-oferit-sansa-unui-nou-inceput-in-toate-capitolele-vietii-publice-unde-s-au-acumulat-frustrari-din-1990-incoace","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=115891","title":{"rendered":"Retrospectiv\u0103: 2014 a oferit \u015fansa unui nou \u00eenceput \u00een toate capitolele vie\u0163ii publice unde s-au acumulat frustr\u0103ri din 1990 \u00eencoace"},"content":{"rendered":"

\nA\u015ftept\u0103rile f\u0103r\u0103 precedent de \u00eenalte pe care, judec\u00e2nd dup\u0103 sondaje, electoratul le are de la noul pre\u015fedinte Klaus Iohannis sunt direct propor\u0163ionale cu capacitatea acestuia de a func\u0163iona mai pu\u0163in ca un politician \u00een carne \u015fi oase \u015fi mai mult ca un simbol, adic\u0103 magnet pentru g\u00e2ndirea simbolic\u0103 a colectivit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\nPresa str\u0103in\u0103 a spus-o cel mai pe \u015fleau: victoria lui Klaus Iohannis a fost salutat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd ca un eveniment exemplar pentru alte \u0163\u0103ri din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul c\u0103 \u00eentr-o Europ\u0103 amenin\u0163at\u0103 de tenta\u0163ia extremismului cu baz\u0103 na\u0163ionalist\u0103, \u00een Rom\u00e2nia c\u00e2\u015ftig\u0103 alegerile preziden\u0163iale un candidat complet atipic (sas \u015fi protestant).<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDac\u0103 ad\u0103ug\u0103m la aceasta caracterul de outsider (primarul unui ora\u015f ardelean, neimpus \u00een memoria colectiv\u0103 prin idei sau declara\u0163ii remarcabile, prin vreo ini\u0163iativ\u0103 politic\u0103 sau ca lider al opozi\u0163iei) \u015fi misterul aproape total al impunerii sale la conducerea PNL \u015fi apoi \u00een postura de candidat la pre\u015fedin\u0163ie, putem privi alegerile preziden\u0163iale din 2014 drept sf\u00e2r\u015fitul epocii politicii personalizate, \u201ede autor\u201c, unde carisma personal\u0103, originalitatea strategiilor proprii de lupt\u0103, declara\u0163iile colorate \u015fi chiar izbucnirile emo\u0163ionale nu doar contau, dar chiar defineau scena politic\u0103 \u015fi direc\u0163ia \u00een care se \u00eendrepta \u0163ara.<\/p>\n

\nTraian B\u0103sescu a fost ultimul astfel de politician de succes, iar din aceea\u015fi familie au f\u0103cut parte Crin Antonescu (\u015fi urma\u015ful preferat de el la conducerea PNL, Ludovic Orban), Victor Ponta \u00een \u00eencarnarea sa dinainte de alegerile preziden\u0163iale ori Elena Udrea de la PMP.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nLocul lor a fost luat de politicieni-simbol (Alina Gorghiu, recomandat\u0103 de Iohannis pentru \u015fefia interimar\u0103 a PNL, cu dou\u0103 calit\u0103\u0163i esen\u0163iale: femeie \u015fi t\u00e2n\u0103r\u0103), tinde s\u0103 fie luat de politicieni care se c\u0103znesc s\u0103 corespund\u0103 aceluia\u015fi model (un Victor Ponta devenit brusc justi\u0163iar, reformator al PSD dup\u0103 principii morale \u015fi fidel ideologiei de st\u00e2nga pe care trebuie s-o bifeze pe scena politic\u0103) \u015fi va fi luat \u00een continuare de al\u0163i politicieni mai noi sau mai vechi care simt c\u0103 de-acum succesul nu mai depinde de afirmarea propriei individualit\u0103\u0163i, ci de capacitatea de a se \u00eencadra f\u0103r\u0103 capricii personale \u00eentr-un model de corectitudine politic\u0103 \u015fi tehnic\u0103 acceptat la Bruxelles \u015fi Washington \u015fi de a fi c\u00e2t mai previzibili \u00een respectarea lui.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nEmergen\u0163a noului model nu are leg\u0103tur\u0103 numai cu tensiunile dintre NATO \u015fi Rusia sau cu momentul delicat al Europei (Germania, Danemarca, Finlanda \u015fi Olanda au propus ca UE s\u0103 creeze un mecanism pentru a ap\u0103ra principiile statului de drept, consider\u00e2nd c\u0103 ascensiunea populismului \u015fi a voluntarismului politic \u00een \u0163\u0103rile lovite de criz\u0103 \u015fi de austeritate submineaz\u0103 proiectul Europei comune), ci \u015fi cu iritarea societ\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de modelul \u201ep\u00e2ine \u015fi circ\u201c de conducere a \u0163\u0103rii, care a fost dus p\u00e2n\u0103 pe culmile grotescului \u00een campania pentru preziden\u0163iale \u015fi a c\u0103rui ineficien\u0163\u0103 s-a v\u0103zut din plin \u00een recolta de penali a DNA ori \u00een r\u0103m\u00e2nerea Rom\u00e2niei pe ultimele locuri din UE nu la indicatorii de cre\u015ftere economic\u0103, ci la cei de dezvoltare – calitate a vie\u0163ii, a muncii, a educa\u0163iei.<\/p>\n

\nAcesta este \u015fi unul dintre motivele pentru care creditorii externi \u015fi anali\u015ftii financiari nu mai dau a\u015fa de mare importan\u0163\u0103, nici la noi, nici \u00een alte \u0163\u0103ri europene factorului \u201einstabilitate politic\u0103\u201c, legat \u00eenainte strict de apari\u0163ia la orizont a unui an electoral, cu riscul, luat \u00een calcul obligatoriu, de derapaje fiscale.<\/p>\n

<\/p>\n

\nMai nou, realitatea le-a ar\u0103tat c\u0103 instabilitatea \u015fi lipsa de previzibilitate pot coexista cu o guvernare chiar foarte stabil\u0103 din punct de vedere parlamentar (cazul Ungariei sau al \u0163\u0103rilor occidentale rebele fa\u0163\u0103 de politicile de austeritate), astfel \u00eenc\u00e2t idealul pare s\u0103 fi devenit acum fragmentarea moderat\u0103 a puterii (exemplul campaniei electorale din Rom\u00e2nia: s\u0103 nu fie toat\u0103 puterea concentrat\u0103 la un partid).<\/p>\n

\nDincolo de schimb\u0103rile de regim politic aduse de anii electorali, creditorii externi remarc\u0103 tocmai lipsa de coeren\u0163\u0103 a proiectelor pe termen lung asumate de Rom\u00e2nia \u015fi care, \u00een teorie, nici n-ar avea de ce s\u0103 fie influen\u0163ate de ciclurile electorale. De aceea, obiectivele cantitative tind s\u0103 conteze acum mai mult dec\u00e2t respectarea unei anumite \u0163inte de deficit, cre\u015ftere economic\u0103 sau infla\u0163ie.<\/p>\n

\nA\u015fa arat\u0103, de pild\u0103, provoc\u0103rile anului 2015 \u00een viziunea economi\u015ftilor Dumitru Dulgheru \u015fi Eugen \u015einca de la BCR: \u201eatingerea unui consens politic asupra proiectelor majore pe termen lung, relansarea investi\u0163iilor am\u00e2nate, asigurarea unui cadru legislativ fiscal predictibil \u015fi un comportament mai profesionist al administra\u0163iei, capabil s\u0103 stimuleze absorb\u0163ia fondurilor europene\u201c.<\/p>\n

\n\u00cen viziunea celei mai mari b\u0103nci de la noi, PIB real ar urma s\u0103 se majoreze \u00een 2015 cu 2,2%, consumul intern cu 1,3%, investi\u0163iile cu 3,6%, deficitul bugetar ESA s\u0103 fie de 2,5% din PIB, iar cursul mediu leu\/euro s\u0103 fie de 4,44 – cifre decente at\u00e2t prin raportarea la performan\u0163ele Rom\u00e2niei din anii anteriori, c\u00e2t \u015fi prin raportarea la previziunile mai rele privind economia altor \u0163\u0103ri din UE.<\/p>\n

\nProblema nu sunt \u00eens\u0103 cifrele, ci sl\u0103biciunile cronice ale politicilor publice: \u201elipsa consensului politic asupra unor reforme esen\u0163iale \u015fi a unor proiecte pe termen lung care sunt critice pentru situarea Rom\u00e2niei pe o traiectorie de cre\u015ftere economic\u0103 durabil\u0103\u201c (\u00een infrastructur\u0103, s\u0103n\u0103tate, educa\u0163ie – toate cu efect negativ asupra pie\u0163ei muncii, a salariilor \u015fi a atractivit\u0103\u0163ii pentru investi\u0163ii), lipsa competen\u0163ei administrative \u015fi a capacit\u0103\u0163ii de control pentru atragerea fondurilor europene (absorb\u0163ia pentru exerci\u0163iul 2007-2013 se situeaz\u0103 sub 40% din totalul fondurilor alocate, fa\u0163\u0103 de rate ale absorb\u0163iei \u00eentre 48,8% pentru Bulgaria \u015fi 78,3% pentru Estonia), pentru relansarea investi\u0163iilor bazate pe fondurile europene, pentru limitarea evaziunii fiscale (peste 16% din PIB) \u015fi pentru restructurarea companiilor de stat, \u00een special a celor nelistate la burs\u0103 (CE Oltenia, Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103, Hidroelectrica).<\/p>\n

\nDe partea posibilelor avantaje, sau motoare ale dezvolt\u0103rii economice, Radu Cr\u0103ciun, economistul-\u015fef al BCR, enumer\u0103 poten\u0163ialul investi\u0163iilor \u00een infrastructura rutier\u0103 \u015fi portuar\u0103 \u015fi \u00een dezvoltarea rural\u0103 (\u00een exerci\u0163iul financiar 2014-2020, Rom\u00e2nia are la dispozi\u0163ie peste 9 mld. euro cu aceste destina\u0163ii; Planul Na\u0163ional de Dezvoltare Rural\u0103 este axat pe stimularea dezvolt\u0103rii fermelor mijlocii), precum \u015fi performan\u0163ele bune \u00een crearea de valoare ad\u0103ugat\u0103 \u00een sectoare legate de export (de pild\u0103, exporturile de produse alimentare procesate \u00een locul celor de produse agricole) \u015fi de sectorul IT&C, unde at\u00e2t oferta, c\u00e2t \u015fi cererea de speciali\u015fti cu preg\u0103tire \u00eenalt\u0103 au perspective pozitive.<\/p>\n

\nLa acestea se vor ad\u0103uga planurile de independen\u0163\u0103 energetic\u0103, cu poten\u0163ial de stimulare a investi\u0163iilor publice \u015fi private \u00een sectorul energetic tradi\u0163ional (exploat\u0103rile de gaze din Marea Neagr\u0103) \u015fi din cel al energiei nucleare. De asemenea, accesul la finan\u0163are ar urma s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103: sc\u0103derea riscului de \u0163ar\u0103 \u015fi a infla\u0163iei au dus la relaxarea politicii monetare a BNR \u015fi la sc\u0103derea dob\u00e2nzilor, creditarea \u00een moned\u0103 local\u0103 deja \u015fi-a revenit, gra\u0163ie reducerii diferen\u0163ei dintre costul creditelor \u00een lei \u015fi al celor \u00een valut\u0103, iar Consiliul Investitorilor Str\u0103ini apreciaz\u0103 c\u0103 o surs\u0103 nou\u0103 de reducere a costului credit\u0103rii va fi \u00een 2015 legiferarea posibilit\u0103\u0163ii b\u0103ncilor de a emite obliga\u0163iuni ipotecare.<\/p>\n

\nAstfel de schi\u0163e de viitor iau \u00een calcul scenariul normal, cel \u00een care guvernan\u0163ii sunt considera\u0163i capabili s\u0103 coopereze \u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze ra\u0163ional \u015fi unde nu intervin evenimente negative excep\u0163ionale (crize politice grave sau \u015focuri externe). Previziunile disponibile p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu se mai refer\u0103 \u00eens\u0103 deloc la astfel de evenimente, ceea ce e \u00een sine un indiciu bun. De\u015fi \u00een atmosfera postelectoral\u0103 s-au amestecat zvonuri de alegeri anticipate, guverne de uniune na\u0163ional\u0103, mi\u015fc\u0103ri de strad\u0103 care s\u0103 dea jos puterea \u015fi alte m\u0103rci de instabilitate politic\u0103, faptul c\u0103 acestea nu sunt luate \u00een serios ca poten\u0163iale riscuri pentru economie \u00een 2015 ne trimite la ideea de mai sus, aceea c\u0103 nu asist\u0103m doar la o schimbare de pre\u015fedinte, ci la una de model de guvernare, unde ceea ce numesc economi\u015ftii \u201ezgomot politic\u201c ar urma s\u0103 se estompeze, iar politicienii cei mai aprecia\u0163i s\u0103 devin\u0103 tocmai cel mai pu\u0163in capabili s\u0103 produc\u0103 acest zgomot.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 intervalul neobi\u015fnuit de lung al celor zece ani de continuitate a puterii la Cotroceni, alegerile preziden\u0163iale din noiembrie 2014 au ajuns s\u0103 capete aproape o dimensiune mitic\u0103, p\u0103r\u00e2nd a da \u015fansa unui nou \u00eenceput radical \u00een via\u0163a politic\u0103, economie, rela\u0163iile sociale \u015fi \u00een general \u00een toate capitolele vie\u0163ii publice unde s-au acumulat nemul\u0163umiri sau frustr\u0103ri din 1990 \u00eencoace.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[14263,15555,339,13347,188,10882,274,5229,10870,33919,7254,220,17309,78,68,80,9970,528,231],"class_list":["post-115891","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-alegeri-prezidentiale","tag-candidat","tag-conducere","tag-cotroceni","tag-economie","tag-general","tag-incepere","tag-model","tag-nemultumiri","tag-neobisnuit","tag-pnl","tag-politica","tag-politicieni","tag-publicare","tag-putere","tag-refuz","tag-relatii","tag-uniunea-europeana","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115891","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=115891"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115891\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=115891"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=115891"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=115891"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}