![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5852\/13710745\/2\/shutterstock-153418571-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\nDup\u0103 nicio or\u0103 de la plecarea din Var\u015fovia, eram deja \u00een Rynek, pia\u0163a principal\u0103 din centrul vechi al ora\u015fului, unde se ar\u0103tau r\u00e2nd pe r\u00e2nd, din trapul cailor care plimbau \u00een tr\u0103suri elegante turi\u015fti entuziasma\u0163i, fa\u0163adele pastelate ale cl\u0103dirilor medievale. \u00centr-una din cele mai mari pie\u0163e medievale din Europa, am sim\u0163it c\u0103 fac o c\u0103l\u0103torie \u00een timp.<\/p>\n
\n\u00cen mijlocul pie\u0163ei Rynek, \u00een lumina slab\u0103 a st\u00e2lpilor de iluminat, se \u00een\u0103l\u0163a impun\u0103toare catedrala Sf\u00e2nta Maria, cu dou\u0103 turnuri ascu\u0163ite asupra c\u0103reia \u00ee\u015fi \u00eendreptaser\u0103 c\u00e2\u0163iva turi\u015fti bli\u0163urile aparatelor de fotografiat. Sf\u00e2nta Maria este cea mai faimoas\u0103 catedral\u0103 din Cracovia, dintre cele peste 100 de bazilici. \u201eDin cel mai \u00eenalt turn al acestei catedrale r\u0103sun\u0103 din or\u0103 \u00een or\u0103 un sunet de trompet\u0103 \u00een cinstea celui care a salvat \u00een secolul al XIII-lea ora\u015ful de invazia t\u0103t\u0103rilor, c\u00e2nt\u00e2nd la trompet\u0103 \u015fi anun\u0163\u00e2nd astfel c\u0103 de por\u0163ile ora\u015fului se apropie primejdia\u201c, ne l\u0103murea a doua zi ghida polonez\u0103 cu privire la sunetul pe care \u00eel auzisem imediat ce p\u0103\u015fisem \u00een centrul vechi.<\/p>\n
\nDac\u0103 \u00een pia\u0163\u0103, din cel mai \u00eenalt turn al catedralei (de peste 80 de metri), se auzea acest \u201eimn al ora\u015fului\u201c, numit Hejnal, \u00een restaurantul Piano Rouge, unul din cele c\u00e2teva zeci de localuri cochete din centrul vechi, r\u0103suna vocea unei c\u00e2nt\u0103re\u0163e poloneze, acompaniat\u0103 de sunete de pian \u015fi de clinchetul tac\u00e2murilor. Buc\u0103taria polonez\u0103 se remarc\u0103 prin col\u0163una\u015fii umplu\u0163i cu varz\u0103, ciuperci, br\u00e2nz\u0103 sau carne, cunoscu\u0163i ca pierogi, prin \u015fni\u0163elul de porc cu varz\u0103 c\u0103lit\u0103, br\u00e2nza afumat\u0103 din lapte de oaie (oscypek), dar \u015fi supa tradi\u0163ional\u0103 de sfecl\u0103.<\/p>\n
\nOra\u015ful care atrage \u00een prezent 2,5 milioane de vizitatori str\u0103ini (mai mult dec\u00e2t popula\u0163ia Rom\u00e2niei), dintr-un total de 10 milioane de turi\u015fti anual \u00een Polonia, \u00ee\u015fi leag\u0103 existen\u0163a de o legend\u0103 faimoas\u0103. Aceasta spune povestea unui rege, Krakus, fondatorul mitic al ora\u015fului, \u015fi a unui dragon care tr\u0103ia \u00eentr-o pe\u015fter\u0103 din dealul Wavel (pe care se afl\u0103 acum castelul regal). Dragonul, care devenise spaima ora\u015fului, a fost \u00eenvins de un cizmar, Skuba, care a pus \u00een fa\u0163a pe\u015fterii un berbec umplut cu pucioas\u0103, pe care l-a m\u00e2ncat dragonul.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nDe\u015fi a \u00eencercat s\u0103 scape de focul care \u00eel cuprinsese cu apa r\u00e2ului Vistula, dragonul a murit \u00een final. Vistula, cel mai lung r\u00e2u al Poloniei, scald\u0103 Cracovia chiar \u00een partea de sud a ora\u015fului istoric, la dealul Wavel \u015fi vechiul cartier evreiesc Kazimierz. Turi\u015ftii pot admira de pe dealul Wavel r\u00e2ul Vistula, cu vapoarele de agrement ce \u00eel str\u0103bat. Aici, la o altitudine de 228 de metri deasupra nivelului m\u0103rii, se afl\u0103 cea mai important\u0103 atrac\u0163ie turistic\u0103 a Cracoviei \u015fi cel mai importat complex arhitectural polonez: Castelul Regal, fost\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103 a regilor Poloniei, simbol al istoriei \u015fi culturii poloneze, dar \u015fi catedrala gotic\u0103 Wavel, \u00een care se afl\u0103 mormintele mai multor regi polonezi, eroi na\u0163ionali sau poe\u0163i. Tot aici, dup\u0103 cum ne-a l\u0103murit ghida, sunt \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i pre\u015fedintele Lech Kaczynski \u015fi so\u0163ia sa, deceda\u0163i \u00een accidentul aviatic din 2010 de la Smolensk (Rusia).<\/p>\n
\nMai mult, din Cracovia a plecat la Vatican \u00een 1978 Karol Wojtyla (cunoscut ca Papa Ioan Paul al II-lea), arhiepiscopul ora\u015fului \u015fi primul pap\u0103 de origine slav\u0103, dar \u015fi primul pap\u0103 ales din afara Italiei \u00een peste 400 de ani.<\/p>\n
\n\u201eDrumul Regal\u201c, o rut\u0103 pe care o alegeau pe vremuri suitele regale, \u00eencepe din Pia\u0163a Matejko, trece prin Poarta lui Florian, ajunge \u00een pia\u0163a central\u0103 prin strada Florianska \u015fi apoi pe strada Grodska \u015fi Kanoniczna \u015fi se opre\u015fte tot la dealul Wavel. Acum, o parte din aceast\u0103 rut\u0103 este str\u0103b\u0103tut\u0103 zilnic de zeci de turi\u015fti din toate col\u0163urile lumii. \u201eAm avut grupuri de turi\u015fti din toat\u0103 Europa, vara programul meu este foarte \u00eenc\u0103rcat. Turismul reprezint\u0103 principalul sector ce asigur\u0103 veniturile Cracoviei\u201c, spune ghida polonez\u0103 care ne \u00eenso\u0163e\u015fte.<\/p>\n
\nAlte atrac\u0163ii ale ora\u015fului polonez sunt Universitatea Jagiellon\u0103, una din cele mai vechi din Europa, dar \u015fi Kazimierz, fostul cartier evreiesc, fondat \u00een 1335 de regele Casimir Cel Mare. Ini\u0163ial Kazimierz fusese un ora\u015f polonez, \u00eens\u0103 a devenit casa evreilor \u00een 1495, c\u00e2nd regele Jan Olbracht a cerut tuturor evreilor s\u0103 plece din Cracovia. \u00cen Kazimierz a tr\u0103it o comunitate important\u0103 de evrei, peste 60.000 de persoane, p\u00e2n\u0103 la invazia nazi\u015ftilor \u00een al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5852\/13710745\/3\/shutterstock-220295638-copy-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nCartierul a devenit faimos datorit\u0103 filmului american \u201eLista lui Schindler\u201c (c\u00e2\u015ftig\u0103tor a \u015fapte premii Oscar), regizat de Steven Spielberg, care spune povestea afaceristului german Oskar Schindler, care a salvat peste 1.000 de evrei de origine polonez\u0103, angaj\u00e2ndu-i \u00een fabrica sa \u00een timpul Holocaustului, fabric\u0103 pe care turi\u015ftii o pot vizita ast\u0103zi, pe strada Lipowa. \u00cen fiecare an, \u00een iunie-iulie, \u00een acest cartier se organizeaz\u0103 Festivalul Culturii Evreie\u015fti.<\/p>\n
\nAnul trecut, turi\u015ftii str\u0103ini au cheltuit \u00een Polonia 9,4 miliarde de euro (din care 4,8 miliarde euro au fost cheltui\u0163i strict pe deplas\u0103rile f\u0103cute \u00een scop turistic), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Turismului \u015fi al Sportului din Polonia. Aceea\u015fi surs\u0103 arat\u0103 c\u0103 Polonia a \u00eenregistrat 72 de milioane de sosiri ale vizitatorilor str\u0103ini (din care 15,8 milioane au fost sosiri ale turi\u015ftilor str\u0103ini) anul trecut, cei mai mul\u0163i venind din Germania, Cehia, Ucraina, Slovacia, Belarus \u015fi Rusia.<\/p>\n
\nPolonia, care \u00eempline\u015fte anul acesta 25 de ani de la c\u0103derea comunismului \u015fi zece ani de la aderarea la Uniunea European\u0103, este singura \u0163ar\u0103 a c\u0103rei economie a crescut \u00een timp de criz\u0103. Polonezii au reu\u015fit s\u0103 se dezvolte prin absorb\u0163ia de fonduri europene, fiind cel mai eficient utilizator al banilor europeni. Pentru perioada 2014-2020, Polonia are alocate de la bugetul Uniunii Europene 82 de miliarde de euro, adic\u0103 un sfert din toate fondurile UE rezervate politicii de convergen\u0163\u0103. \u00cen zece ani PIB-ul polonez s-a dublat, iar \u015fomajul s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it. Dac\u0103 \u00een 2003 PIB-ul per capita era de 49% din media UE, anul trecut indicatorul era de 68% din media UE.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Am ajuns \u00een Cracovia \u00eentr-o sear\u0103, dup\u0103 un zbor scurt din Var\u015fovia (destina\u0163ia mea de leg\u0103tur\u0103 din Bucure\u015fti), cu LOT Polish Airlines, compania aerian\u0103 a Poloniei. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7987],"tags":[26791,24492,306,18312,12073,7085,32978,10283,60,29,482,10395,12074,22823,5248],"class_list":["post-115352","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-turism","tag-atragere","tag-bijuterie","tag-bucuresti","tag-catedrala","tag-companie-aeriana","tag-destinatie","tag-legatura","tag-lot","tag-piata","tag-polonia","tag-pret","tag-straini","tag-turisti","tag-varsovia","tag-zbor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115352","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=115352"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115352\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=115352"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=115352"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=115352"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}