{"id":11530,"date":"2008-08-19T20:00:00","date_gmt":"2008-08-19T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11530"},"modified":"2026-04-02T12:45:44","modified_gmt":"2026-04-02T12:45:44","slug":"romani-intoarceti-va-acasa-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11530","title":{"rendered":"Romani, intoarceti-va acasa!"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">\n<meta content=\"text\/html; charset=utf-8\" http-equiv=\"Content-Type\"><br \/>\n<meta content=\"Word.Document\" name=\"ProgId\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Generator\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Originator\">\n<link href=\"file:\/\/\/C:%5CDOCUME%7E1%5CLeo%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml\" rel=\"File-List\" \/><!--[if gte mso 9]><xml>\n \n  Normal\n  0\n  \n  \n  \n  false\n  false\n  false\n  \n   \n   \n   \n   \n   \n  \n  MicrosoftInternetExplorer4\n \n<\/xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><![endif]--><\/p>\n<style type=\"text\/css\">\n<!--\n \/* Font Definitions *\/\n @font-face\n{&quot;Times Regular&quot;;\npanose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0;}\n \/* Style Definitions *\/\n p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal\n{mso-style-parent:&quot;&quot;;\nmargin:0cm;\nmargin-bottom:.0001pt;\nfont-size:12.0pt;&quot;Times New Roman&quot;;\nmso-fareast-&quot;Times New Roman&quot;;}\np.NormalParagraphStyle, li.NormalParagraphStyle, div.NormalParagraphStyle\n{\nmargin:0cm;\nmargin-bottom:.0001pt;\nline-height:120%;\ntext-autospace:none;\nfont-size:12.0pt;&quot;Times Regular&quot;;\nmso-fareast-&quot;Times New Roman&quot;;\nmso-bidi-&quot;Times Regular&quot;;\ncolor:black;}\n \/* Page Definitions *\/\n @page\n{}\n@page Section1\n{size:612.0pt 792.0pt;\nmargin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;}\ndiv.Section1\n{page:Section1;}\n-->\n<\/style>\n<p><!--[if gte mso 10]>\n\n\n<style>\n \/* Style Definitions *\/\n table.MsoNormalTable\n{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;;\nmso-style-parent:&quot;&quot;;\nfont-size:10.0pt;&quot;Times New Roman&quot;;}\n<\/style>\n\n\n<![endif]-->      <span>Italianul Piero Francisci, directorul general al grupului Coifer, achizitionat nu de mult de cea mai mare companie de constructii poloneza, Polimex &#8211; Mostostal, a fost printre primii care a angajat muncitori asiatici pentru a rezolva criza de oameni cu care confrunta inca de la inceputul lui 2006. Primii 20 de indieni au sosit in Romania in februarie 2007, iar restul de 80 au sosit in tara ulterior, pe masura ce grupul si-a extins activitatea. &ldquo;Am apelat la aceasta solutie pentru a ne putea onora contractele deja semnate. Am rezolvat astfel criza de personal si lipsa de stabilitate a angajatilor din domeniul constructiilor. Proiectele pentru care au fost angajati au fost contractele in derulare, indienii lucrand cot la cot cu cetatenii romani. Am angajat personal calificat, deci nu am folosit forta de munca ieftina&rdquo;, precizeaza Piero Francisci.<\/span>    <\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta>\n<\/p>\n<p>\n<meta content=\"text\/html; charset=utf-8\" http-equiv=\"Content-Type\"><br \/>\n<meta content=\"Word.Document\" name=\"ProgId\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Generator\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Originator\">     <\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta>\n<\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Cazul italianului nu este singular si nu se circumscrie doar domeniului constructiilor, ci s-a extins si in industria textila, transporturi sau infrastructura. <\/span><span>Dar e departe de a fi capatat proportii de masa. Potrivit Oficiului Roman pentru Imigrari (ORI), doar 5.000 de cetateni din afara Uniunii Europene au primit permise de munca in 2007, cam jumatate din numarul maxim impus de Romania, ceea ce inseamna ca deocamdata tara noastra nu este suficient de atractiva pentru imigranti. <\/span><span>Majoritatea celor care au solicitat permise provin din Turcia, Republica Moldova si China si lucreaza in constructii, productie, servicii si comert.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Astfel de date sunt confirmate si de un studiu realizat anul trecut de catre Fundatia Soros, in randul a 600 de companii din constructii, industria textila si sectorul turistic &#8211; cate 200 din fiecare domeniu. Potrivit studiului, procentul firmelor care au intentii certe pentru aducerea fortei de munca din strainatate este relativ redus. &ldquo;Intr-un viitor apropiat, imigratia nu pare sa constituie o optiune serioasa. Numai 7% dintre firme intentioneaza sa aduca forta de munca din strainatate, iar un procent apropiat (9%) se declara indecise, fara a respinge insa aceasta posibilitate&rdquo;, mentioneaza studiul &ldquo;Piata fortei de munca din Romania si imigratia&rdquo;. Cea mai mare parte dintre firme au recurs la investitii pentru cresterea productivitatii, la tehnologizare si la introducerea de ore suplimentare, insa 17% din companii au fost totusi nevoite sa isi restranga activitatea din cauza deficitului de personal. <\/p>\n<p>Deficitul de personal a determinat pana acum cresteri salariale la toate nivelurile &#8211; majorarea medie a salariilor a fost anul trecut de 20%, in timp ce estimarile pentru acest an sunt mai moderate si se situeaza in jurul a 10-12%. Cu toate acestea, veniturile celor ce muncesc in tara au ramas inca mici comparabil cu posibilitatile de castig din alte tari, spune Oana Munteanu, senior consultant in cadrul PricewaterhouseCoopers. Iar aceasta indeparteaza in mod evident perspectiva ca lucratorii care au plecat in strainatate sa poata fi intorsi in tara doar cu chemarile si promisiunile autoritatilor, devenite tot mai numeroase in ultima vreme. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>In momentul de fata, domeniile care pierd oameni, in special catre tarile europene, sunt mai ales cele care au nevoie de forta de munca foarte putin calificata &#8211; constructii, transporturi, agricultura. &ldquo;Odata ce oportunitatea de a lucra in strainatate a devenit reala, oamenii au profitat de ea. Daca un sofer de taxi afla ca poate sa fie sofer de autobuz in Spania si sa castige 2.500 de euro pe luna, ia primul tren si pleaca acolo&rdquo;, spune Madalina Popescu, general manager al Pluri Consultants. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Pentru multi din cei plecati din tara, mai ales dintre cei care au facut acest pas de mai mult timp, probabilitatea sa se intoarca este mica, pentru ca multi si-au adus familiile acolo si unii si-au intemeiat chiar mici afaceri. Mariana Cojocaru a plecat acum zece ani din tara, cu ideea ca nu avea ce sa mai piarda, fiindca nu avea nici loc de munca si nici perspectiva unui viitor satisfacator. Munca pe care a facut-o initial in Spania, cea de menajera, nu a descurajat-o prea mult, mai ales ca salariul pe care il lua intr-o luna era de 1.200 de dolari, in conditiile in care in aceeasi perioada, acum zece ani, salariul mediu pe economie in Romania era de 163 de dolari. Aproape patru ani a facut curatenie in casele spaniolilor pana cand s-a ivit oportunitatea care avea sa-i schimbe definitiv destinul: deschiderea unei afaceri pe cont propriu.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">&ldquo;Am gasit un restaurant micut, de 100 de mp, pe care imi permiteam sa-l inchiriez. <span>Nu era cine stie ce, dar era un inceput&rdquo;, isi aminteste Mariana Cojocaru. Treptat, si-a adus in Spania si sora si impreuna au reusit sa inchirieze un spatiu mai generos, iar acum este proprietara celui mai mare restaurant cu specific romanesc din Spania, pe care l-au numit &ldquo;Romania&rdquo; si pe care intentioneaza sa-l si cumpere dupa ce contractul de chirie pe 12 luni se va incheia. Ganduri de revenire in tara recunoaste ca nu mai are, doar nostalgii, dar faptul ca acolo are casa si afacerea pe care le-a visat toata viata o face sa treaca usor peste ele.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><span>UNII AU INCERCAT DEJA. <\/span><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Constructiile reprezinta unul din domeniile cel mai afectate de criza de personal. Aproximativ 70% dintre romanii care pleaca anual sa munceasca in strainatate sunt muncitori in constructii. Reprezentantii Patronatului Societatilor din Constructii (PSC) spun ca, in acest moment, in Romania mai lucreaza aproximativ 360.000 de muncitori in constructii si ar mai fi nevoie de inca pe atat pentru a face fata ritmului in care se contruieste. &ldquo;Nici afara nu umbla cainii cu covrigi in coada, dar cand vezi ca iei de doua ori mai mult decat in Romania, nu prea iti mai vine sa te intorci aici. Drept pentru care multi nici nu se mai intorc&rdquo;, spune Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele PSC.<\/span><\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Potrivit estimarilor Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), in afara tarii lucreaza 100.000 de constructori calificati, cei mai multi in Israel, Germania, Spania si Italia, pe un salariu de 800-1.000 de euro pe luna, in timp ce acelasi muncitor ar primi lunar aici 200-300 de euro lunar. Salariul minim net in constructii este estimat sa ajunga la 300 de euro pana in 2009, in timp ce salariul mediu sa urce pana la 600 de euro, adica atat cat se castiga acum in Ungaria, Polonia sau Cehia.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Marian Manea avea doar 20 de ani cand a plecat din Romania. &ldquo;Tocmai terminasem stagiul militar, nu muncisem niciodata, dar auzisem ca in Spania se traieste mai bine si ca nu ai cum sa ramai fara un loc de munca&rdquo;, spune Marian Manea. Tocmai pentru ca nu avea experienta, s-a angajat in domeniul despre care spune ca este cel mai deschis pentru barbatii care nu se tem de munca: in constructii. Acum, la patru ani distanta de momentul plecarii, nu are niciun regret. &ldquo;Am ajuns de la munca simpla si bruta sa ajung sa coordonez o intreaga echipa de muncitori. Acum ma ocup mai mult de gasirea clientilor, transportul de marfa, supravegherea muncitorilor si castig mult mai bine decat as fi castigat in Romania.&rdquo;<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Daca acum un muncitor roman in constructii castiga in tara aproximativ 300 de euro pe luna, in Spania, Italia, Marea Britanie sau Germania castiga de trei ori mai mult. Este greu de crezut ca s-ar putea ajunge la un salariu de 900 de euro si in Romania, dar, cu toate acestea, specialistii cred ca daca s-ar dubla macar, mult mai putini romani ar mai pleca. &ldquo;Sa spunem ca nu se ajunge la aceasta suma, dar daca ar avea si muncitorii romani un salariu de 750 de euro pe luna, sa zicem, va garantez ca nu ar mai pleca&rdquo;, crede Razvan Niculescu-Aron. Sunt insa si cazuri in care muncitorii in constructii, constienti fiind de faptul ca sunt foarte cautati, si-au stabilit tarife cu mult peste media pietei. <\/p>\n<p>&ldquo;Am vazut situatii in care un faiantar sau un zidar cere si 1.000 de euro pentru un proiect. <\/span><span>Acum depinde de angajator daca este dispus sau nu sa ofere aceasta suma&rdquo;, mai spune vicepresedintele PSC. Ca atare, companii precum Coifer sau Bechtel (care a angajat circa o suta de turci pentru lucrarile la Autostrada Transilvania) aleg sa importe forta de munca. Grupul Coifer este insa un exemplu ca aceasta metoda nu e deloc ideala. <\/span><span>Lucrurile nu au mers ca pe roate in cazul celor 100 de muncitori indieni angajati pentru realizarea unui proiect in apropierea Sibiului, avand in vedere ca dupa sase luni de munca, 13 dintre acestia s-au intors acasa. In momentul de fata, in cadrul grupului mai lucreaza in jur de 40 de indieni. <\/p>\n<p><\/span><span>&ldquo;Vom continua, insa vom face o selectie mult mai riguroasa. <\/span><span>Noi am inregistrat o crestere continua, atat ca grad de complexitate a lucrarilor, cat si ca venituri si avem nevoie de angajati bine pregatiti profesional&rdquo;, spune Francisci.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Inaintea eventualelor incompatibilitati, procesul in sine, de la recrutarea oamenilor pana la aducerea lor in tara, este destul de greoi si birocratic &#8211; se cer multe documente pentru a putea angaja cetateni straini (altii decat cetateni ai statelor Uniunii Europene), timpul de obtinere a autorizatiilor de munca este mare, desi prin legislatia in vigoare, emiterea autorizatiei de munca se face in termen de 30 zile. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Prezenta unui strain din afara spatiului UE, angajat in munca sau detasat la o companie in Romania, este conditionata de existenta a doua documente: autorizatia de munca si permisul de sedere. De asemenea, aducerea muncitorilor straini nu poate fi prima optiune a unui angajator roman. Acesta trebuie sa faca dovada ca a incercat in prealabil sa gaseasca mana de lucru pe piata interna &#8211; printre documentele pe care le depune la ORI figureaza o adeverinta de la agentia locala pentru ocuparea fortei de munca cu privire la personalul disponibil pentru postul ce urmeaza a fi ocupat de strain, precum si dovada publicarii unui anunt pentru ocuparea postului vacant intr-un cotidian de larga circulatie. <\/p>\n<p>&ldquo;Agentia Municipala pentru Ocuparea Fortei de Munca are in evidenta forta de munca autohtona disponibila, fapt pentru care societatea noastra a solicitat in nenumarate randuri repartizarea acestor someri, actiune incheiata insa fara niciun rezultat&rdquo;, sustine Piero Francisci.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><span>TEMPORAR SAU DEFINITIV. <\/span><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Un alt exemplu de domeniu care pierde oameni catre tarile vestice este industria. Spre exemplu, spune Madalina Popescu de la Pluri Consultants, inginerii sudori au devenit o elita &#8211; sunt putini numerosi si pleaca, de obicei, cu contracte pe o perioada de un an-doi pentru o companie, acolo unde sunt santiere navale, platforme petroliere, santiere de constructii. &ldquo;Pleaca si lucreaza un an-doi, dupa care incep sa li se propuna contracte individuale si lucreaza pentru diversi dezvoltatori si constructori pe bani frumosi. Ulterior, obtin dreptul de a-si aduce familia si pleaca din Romania cu totul&rdquo;, spune managerul Pluri Consultants. Un inginer sudor poate castiga intre 3.000 si 10.000 de euro, in functie de expertiza lui, de numarul procedeelor in care este specializat, daca are sau nu drept de a face control al calitatii sudurii.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Si in domeniul ospitalitatii, deficitul de personal a crescut de la an la an. Tinu Sebesanu, CEO al Trend Hospitality, crede ca emigrarea este in momentul de fata cea mai mare problema a hotelurilor, a restaurantelor si a intregii industrii. &ldquo;Au aparut studii care au aratat ca majoritatea celor care aleg sa plece si sa lucreze pe vase de croaziera sau in restaurantele si hotelurile din afara sunt tineri cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani, care locuiesc cu parintii, iar motivul pentru care pleaca este de a castiga suficienti bani pentru a-si lua o casa&rdquo;, spune Sebesanu.<\/span><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Acesta este un indiciu clar ca, spre deosebire de angajatii din constructii sau din domeniul medical, majoritatea lucratorilor din industria ospitalitatii se intorc acasa dupa o perioada relativ scurta de timp. Tinerii respectivi pleaca fie ca ospatari sau bucatari pe vase de croaziera, fie in Europa, pe posturi de cameriste, receptioneri sau bucatari. De castigat castiga net de doua ori mai mult decat aici. De muncit muncesc chiar mai mult. <\/p>\n<p>&ldquo;Conditiile de munca din strainatate sunt mult mai grele decat aici. Oamenii muncesc cate noua ore pe zi, sapte zile pe saptamana, in conditii destul de grele, numai ca la sfarsit de luna le intra in buzunar peste o mie de euro, deci, de doua ori mai mult decat aici, si atunci se gandesc ca merita sa faca aceste sacrificii. Este adevarat ca nu fac fata acestui ritm prea mult timp si, de obicei, dupa un an si jumatate se intorc acasa&rdquo;, adauga Sebesanu. <\/p>\n<p>Aceasta inseamna ca stau cam pentru trei contracte, in conditiile in care durata medie a unui contract de munca este de sase luni. Datele oficiale arata ca anual cateva mii de muncitori din aceasta industrie pleaca la munca in strainatate. Neoficial, numarul lor se ridica la cateva zeci de mii. Vestea buna, spun specialistii din domeniu, este ca apogeul valului de plecare a fost atins in 2003 si ca pentru acest an nu este estimata o crestere a numarului celor care vor pleca sa munceasca in alte tari. Vestea proasta este ca a fost creat deja un gol atat de mare, incat in momentul de fata, industria ar avea nevoie de inca 100.000 de lucratori, conform estimarii companiilor din domeniu.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><span>VANATOAREA DE CREIERE. <\/span><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Pe langa muncitorii necalificati, de mirajul strainatatii sunt atrasi si cei cu studii superioare si specialistii, cei care au fost vanati datorita nivelului lor de expertiza &#8211; absolventi de facultate buni care initial au plecat cu burse si apoi au decis sa ramana in tara respectiva, tineri care au o experienta de doi-trei ani, au candidat pe internet pentru o slujba afara si au fost acceptati, dar si oameni care au lucrat pentru companii autohtone un an &#8211; doi, au inceput sa stapaneasca o serie de competente complexe, cum este cazul celor din IT&#038;C, al programatorilor, si pentru care nu este decat o chestiune de saptamani sau zile sa aiba pe masa o oferta din strainatate. <\/p>\n<p>&ldquo;Oamenii specializati sunt vanati indiferent de domeniu. Macroeconomic vorbind, factorii de decizie din statele respective au ajuns la concluzia ca este preferabil sa nu investeasca in formarea cetatenilor proprii, costa foarte mult. Mai bine ii luam bine pregatiti, considera ei, pentru ca oricum vor fi inferiori fata de ai nostri multi ani de zile si ii vom plati mai putin decat pe unii de-ai nostri&rdquo;, explica Popescu.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>In acesta categorie intra oamenii din domeniul tehnologiei informatiei, dar si personalul medical. Daca in primul caz, fenomenul emigratiei s-a mai domolit in ultimii ani, in al doilea caz, acesta abia acum se acutizeaza. Filiala romaneasca a Grafton Recruitment are in derulare mai multe proiecte de recrutare de specialisti autohtoni pentru companii din Ungaria, Polonia, Portugalia sau Irlanda. Florin Ochiana, country manager al companiei, spune ca in primele doua cazuri colaboreaza cu birourile din Ungaria si Polonia; este vorba de angajatori din IT&#038;C care cauta programatori, dar si juniori IT. &ldquo;Avem o firma cu sediul in Portugalia care dezvolta solutii software si care se extinde in Europa Centrala si de aceea are nevoie de absolventi pe care sa ii pregateasca la Lisabona&rdquo;, spune Ochiana. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Monica Nastase, sef al biroului de recrutare al Cosmote Romania, considera ca disproportia intre cererea de specialisti si oferta de locuri de munca in domeniul IT este generata si de scaderea numarului de studenti din facultati, aspect care va deveni vizibil mai ales in viitor. &ldquo;In ceea ce priveste fenomenul migrarii, consider ca in prezent si Romania ofera suficiente oportunitati de dezvoltare a unei cariere in domeniul IT si in multe alte domenii. Un profesionist IT bine pregatit poate deveni top manager sau antreprenor de succes in Romania, in vreme ce in alte tari ar fi doar unul dintre miile de angajati ai unui concern&rdquo;, sustine Monica Nastase. <\/p>\n<p>Cosmote inregistreaza cele mai mari fluctuatii de personal in departamentele in care exista multe posturi de entry level, precum si in cel de call center, dar resimte si lipsa specialistilor pentru posturile cu specific tehnic, atat pentru departamentele de IT, cat si pentru cele de comunicatii. In ultimii doi ani a recrutat peste 300 de specialisti pentru departamentele tehnice, iar programele de retentie si de dezvoltare a personalului vor juca un rol din ce in ce mai important. In plus, pentru a rezolva problema, Cosmote a dezvoltat si programe de trainee pentru studenti.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Seful biroului de recrutare al Cosmote Romania considera ca metoda angajarii unui om de IT dintr-o tara asiatica, care este pregatit profesional si care nu are pretentii salariale ridicate, a fost deja abordata de statele vestice, care se confrunta si ele cu o lipsa de profesionisti in domeniul IT, iar pe viitor poate fi o solutie si pentru companiile din Romania. &ldquo;Insa dezavantajele acestei masuri sunt legate de bariera de limba si de cultura, de legislatia greoaie in ceea ce priveste angajarea legala a unor cetateni straini, dar si de costurile cu relocarea acestora din tara de origine in Romania&rdquo;, crede Nastase.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Alexandru Costin, country manager al Adobe Romania, crede ca in momentul de fata, situatia se afla la polul opus fata de acum 8-10 ani, cand exista un mare surplus de forta de munca calificata si salariile erau foarte jos. &ldquo;Acum piata este foarte competitiva si se platesc salarii foarte bune pentru a atrage specialisti. In viitor, lucrurile vor continua sa evolueze in acelasi sens, pe masura ce ne apropiem de standardele UE&rdquo;, e de parere Costin.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Perioada in care exista surplus de forta de munca a marcat si apogeul emigrarii in IT&#038;C, in special spre Canada, Franta si Germania. Fenomenul insa s-a diminuat in ultimii ani. &ldquo;Acum nu mai aud asa ceva, iar tinerii care pleaca sunt, de obicei, studentii care se duc sa isi continue studiile, nu specialistii care migreaza cu tot cu familie&rdquo;, mai spune Costin.<\/span><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Adobe Romania se afla in permanenta in proces de recrutare: in principal cauta dezvoltatori software seniori, dar si ingineri de asigurare a calitatii, precum si manageri de proiect si de echipa. &ldquo;Ne este foarte greu sa gasim oamenii potriviti, din multe motive, primul fiind insa nu ca piata este foarte fierbinte acum, ci faptul ca noi am ridicat bariera de intrare foarte mult\u00a0si nu acceptam decat oameni extrem de buni. Cel mai dificil ne este acum sa gasim ingineri de asigurare a calitatii software, si aceasta din cauza lipsei de pregatire teoretica in acest domeniu, dar si pentru ca piata de dezvoltare de software in sine nu pune mare accent pe calitatea softului.&rdquo;<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><span>CONDAMNATI LA EMIGRARE.<\/span><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>\u00a0Domeniul in care criza de personal s-a acutizat insa cel mai mult odata ce tarile vestice si-au deschis granitele pentru angajatii romani este asistenta medicala. A fost firesc, atata vreme cat salariile din Franta, Marea Britanie sau Italia sunt de cinci-sase ori mai mari decat aici, desi ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, a promis ca salariile vor creste cu 11,5% in acest an. Potrivit unor informatii ale Ministerului Sanatatii, aproape 9.000 de medici si asistente medicale au depus cereri de eliberare a actelor necesare pentru dobandirea unui loc de munca intr-un alt stat al UE. Din acestea, pentru 3.700 de medici si 2.000 de asistenti medicali si moase au fost deja eliberate certificatele prin care le sunt recunoscute studiile. Si sunt doar datele oficiale. Gheorghe Georgescu, presedintele Ordinului Asistentilor si al Moaselor, filiala Bucuresti, spune ca in realitate aproximativ 5.000 de asistenti medicali si moase pleaca anual din tara. Cei mai multi &#8211; in Italia. &ldquo;Am fost in Italia si am vazut despre ce este vorba. Acolo s-a facut o reforma sanitara, s-a renuntat la personalul lor vechi si au inceput sa importe forta de munca din tari de mana a treia, romani, bulgari&rdquo;, spune Georgescu.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Salariul unui asistent medical, care isi desfasura activitatea in cabinetul unui medic de familie este de 300-400 de lei pe luna, in timp ce in spital ajunge la cel mult 1.020 de lei pe luna. Un medic primar ia in spital 1.500-2.000 de lei, iar un medic la sfarsit de cariera nu ia mai mult de 2.500 de lei pe luna. &ldquo;Este inadmisibil, mai ales ca in cabinetele medicilor de familie se intampla un lucru uimitor. Medicii, nevoiti sa reduca costurile, pentru a castiga mai mult, prefera sa renunte la femeia de serviciu si sa faca ei curatenie, sa renunte la asistenti buni si sa angajeze pe bani foarte putini persoane care fie au o pregatire minimala, fie nu au deloc. Asa ca nu e deloc de mirare de ce pleaca romanii de la 200-300 de lei in Romania la 1.200 de euro in Italia.&rdquo; <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>In ceea ce priveste sporurile pe care le anunta Ministerul Sanatatii, presedintele Ordinului Asistentilor si al Moaselor spune ca ele nu vor putea niciodata sa duca salariul la nivelul celor de afara si, implicit, sa influenteze scaderea numarului de medici si asistenti care emigreaza: &ldquo;Una e sa adaugi un spor de tura sau de vechime la un salariu de 700 de lei si alta e sa adaugi acelasi spor la un salariu de 1.200 de euro. Acolo, sambetele, duminicile si orele suplimentare se platesc dublu, pe cand aici nu. Acolo intr-un an de zile te faci om, aici intr-un an de zile albesti&rdquo;. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>In plus, in strainatate romanii au facilitati la obtinerea unui credit, motiv pentru care decid sa se stabileasca definitiv in tara de adoptie, impreuna cu familia. &ldquo;Cunosc un caz care a plecat, a reusit sa-si ia un credit si dupa doi ani si-a luat toata familia. Acum munceste fara nicio problema in Italia si nu mai are niciun gand de a se intoarce&rdquo;, explica Georgescu. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Plecarea personalului medical a inceput la jumatatea anilor &rsquo;90 in numar redus, a inceput sa creasca in perioada 1997-2000, iar din 2000 angajatii au inceput sa plece masiv din tara. In momentul de fata, in Romania exista aproximativ 137.000 de asistenti, dintre care 25.000 doar in Bucuresti. Daca pana acum 2-3 ani cei mai multi alegeau Italia (care a ramas, de fapt, tara cu cei mai multi medici si asistenti emigranti sositi din Romania), in ultima perioada s-au deschis si pietele din Belgia, Germania si Franta, unde romanii lucreaza mai ales pe posturi inferioare. In Italia, in schimb, continua sa lucreze in serviciile de salvare, la garda si in echipa de interventii. Adica acolo unde se munceste cel mai mult si pe cele mai bune salarii.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Si Pluri Consultants se afla in momentul de fata in proces de recrutare de medici pentru Franta. Astfel de solicitari vin din partea multor state vestice, dar nu numai: a recrutat doi medici pentru o clinica privata din statul african Djibouti, o baza a NATO a trupelor franceze unde locuiesc foarte multi ofiteri superiori cu familiile. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Acolo nu fac altceva decat surf si plaja. Au clinici, au spa-uri, au centre de sanatate&rdquo;, sustine Madalina Popescu. In conditiile in care un medic in Romania, daca nu este faimos, are un salariu ce nu depaseste 2.000 de euro pe luna, cu tot cu o garda in plus sau o colaborare la un cabinet privat, este normal sa aleaga sa plece in Franta, conchide Popescu, unde in mai putin de sase luni de zile ajunge sa castige intre 8.000 si 10.000 de euro pe luna.<\/p>\n<p>\n<\/span><span>Marile diferente salariale dintre Romania si tarile vestice se explica prin diferenta la fel de mare intre sistemele de sanatate &#8211; tari precum SUA, Franta, Germania, Marea Britanie au bugete considerabile alocate pentru sanatate si un sistem structurat. &ldquo;In SUA, batranii traiesc in cartiere rezidentiale destinate lor, au tot felul de servicii &#8211; vine coafeza si frizerul o data la doua zile, croitorul vine o data la trei zile. Au ajuns pana si ei in criza de infirmiere, care sunt platite cu 2.000 de dolari pe luna, in timp ce la noi pe acelasi post se poate castiga pana in 1.500-2.000 de lei, cu tot cu bacsis&rdquo;, spune Popescu. <\/span><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>CE NE ASTEAPTA. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Pe masura ce criza de oameni se acutizeaza, creste numarul companiilor tentate sa importe forta de munca din Asia, fie doar si ca parghie de potolit pretentiile salariale ale lucratorilor autohtoni. Principalul dezavantaj este insa ca mirajul reducerii cat mai mult a costurilor salariale poate duce la dezvoltarea unui adevarat comert cu sclavi. Companiile de recrutare primesc in fiecare saptamana oferte din partea unor firme din Thailanda, Bangladesh, Pakistan, India, China, din zone in care venitul lunar al unei familii este sub 100 de euro, care ofera muncitori din orice categorie &#8211; tineri, batrani, femei, barbati, copii. &ldquo;Sunt mai prost platiti decat romanii. Pentru chinezi 100-150 de dolari pe luna inseamna un salariu bun&rdquo;, spune Madalina Popescu.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>A ramas faimos in acest sens exemplul fabricii de textile din Bacau care a angajat lucratori din China. La sfarsitul anului 2006, la Bacau lucrau 291 de chinezi, dar anul trecut, in urma neintelegerii dintre patronat si angajati privind salariul si conditiile de munca, au mai ramas 167 de textilisti chinezi, restul fiind concediati sau refuzandu-li-se incheierea unor noi contracte individuale. Compania intentioneaza totusi sa aduca in acest an inca 100 de muncitori din Bangladesh.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>In afara de constructii, si angajatorii din industria textila sau cea a ospitalitatii studiaza posibilitatea de a aduce forta de munca din strainatate. Dar nu intotdeauna pe salarii foarte mici. Anul trecut, complexul hotelier de patru stele Rimini din Cluj-Napoca a inceput un proces de recrutare pentru personal calificat din India, Sri Lanka si Filipine, oferind salarii aproape duble fata de media celor practicate pe piata interna, pentru ca, dupa cum sustin reprezentantii companiei care administreaza complexul hotelier, cea mai mare problema a angajatilor romani din industria hoteliera este lipsa de profesionalism si de seriozitate. Iar salariile oferite romanilor, conform aceleiasi surse, nu erau neinteresante; un ospatar ar fi primit intre 500 si 600 de euro, un sef de sala, intre 800 si 1.000 de euro, in timp ce bucatarul-sef 1.200 de euro.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Pe de alta parte insa, reticenta majoritatii angajatorilor fata de straini e determinata in special de efortul de integrare si de acordare a unui statut legal acestor angajati, ca si de puternicele diferente culturale. Si chiar daca pe moment poate fi un aspect neinteresant pentru companiile angajatoare, importul de forta de munca poate avea pe termen mediu si lung o serie de dezavantaje. Daca majoritatea celor care vin din alte tari pentru a lucra in Romania s-ar stabili definitiv aici, cu familiile, in timp pot aparea acelasi gen de probleme cu imigratia pe care le au in acest moment toate tarile dezvoltate din Uniunea Europeana. Iar aici conteaza faptul ca, cu exceptia Republicii Moldova, cei mai multi imigranti provin din tari si culturi fundamental diferite de Romania.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>In acest context intervin acum chemarile autoritatilor adresate lucratorilor romani de a se intoarce din strainatate, insotite sau nu de promisiuni (deocamdata vagi) privind eventuale facilitati sau subventii. Daca insa unii din cei plecati se vor intoarce, aceasta se va petrece mai curand fie din cauza unei eventuale supraoferte de munca acolo unde lucreaza (un exemplu frecvent in ultimul timp e cel legat de o criza a sectorului de constructii din Spania), fie pentru ca ei insisi au ajuns la un statut suficient de solid in tarile unde se afla pentru a se putea intoarce in Romania nu in calitate de angajati in cautarea unui salariu mai bun, ci de mici intreprinzatori ce au trecut de mult de stadiul cand trimiteau bani acasa familiei.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Corneliu Belciug a plecat in Spania acum noua ani, dupa ce auzise ca acolo se implinesc visurile romanilor cu bani putini si aspiratii multe. A renuntat fara sa se gandeasca de doua ori la munca pe care o facea aici, inspector de nave pentru Petcom Inspection Independent Surveyor, si s-a dus sa munceasca in constructii in Spania, o tara unde nu cunostea pe nimeni. &ldquo;La inceput, incarcam nisip in saci la o firma de constructii, dar chiar si asa castigam de patru ori mai mult decat in Romania, iar asta m-a motivat sa indur toate conditiile grele de munca si faptul ca imi lasasem familia acasa&rdquo;, povesteste Corneliu Belciug.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Anii in care a muncit &ldquo;la patron&rdquo; au fost foarte grei si l-au impulsionat sa-si deschida propria afacere, tot in constructii, domeniul in care castigase experienta. Asa ca din muncitor zilier, cu un salariu modest, Corneliu Belciug s-a transformat in antreprenor. Acum are o firma de constructii, unde din cei 40 de angajati cinci sunt spanioli, iar restul romani. De castigat castiga 5.000 de euro pe luna, adica suficient cat sa-si fi cumparat doua apartamente in Madrid si sa-si intretina familia care a ramas in Romania. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Chiar daca recunoaste ca acolo a realizat ceea ce aici i-ar fi fost imposibil, spune ca vrea sa se intoarca. Tot cu o firma proprie si tot in constructii. &ldquo;Tot acasa vreau sa ma intorc si acum fac demersuri sa-mi deschid o afacere la Constanta. Spania m-a invatat multe si m-a ajutat, dar aici am familia si acum, dupa ce am strans niste bani, cred ca pot in sfarsit sa ma descurc si in Romania.&rdquo; <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<hr \/>\n<div style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;2938771\" target=\"_self\">La lucru in strainatate<\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;2938767\" target=\"_self\"><span>Statistica exodului<\/span><\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;2938759\" target=\"_self\"><span>In lipsa romanilor<\/span><\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Autoritatile incearca sa-i convinga pe romanii plecati la munca in strainatate sa se intoarca acasa, desi salariile de aici continua sa fie inferioare celor din Spania sau Italia, iar gradul de civilizatie din tarile unde au plecat ii atrage sa ramana acolo. In aceste conditii, mai pot fi convinsi sa se intoarca in tara romanii care au plecat acum un an sau zece si s-au stabilit ori sunt pe cale sa se stabileasca in Spania ori Italia? Poate sa fie importul de angajati din Asia o solutie viabila pentru criza de personal din constructii sau din industrie?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[192,7367,6556,7203],"class_list":["post-11530","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-angajati","tag-forta-de-munca","tag-personal","tag-resurse-umane"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11530","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11530"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11530\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32356,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11530\/revisions\/32356"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11530"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11530"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11530"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}