{"id":115294,"date":"2014-12-10T09:00:00","date_gmt":"2014-12-10T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=115294"},"modified":"2014-12-10T09:00:00","modified_gmt":"2014-12-10T09:00:00","slug":"cum-a-ajuns-omul-bolnav-al-europei-cea-de-a-patra-economie-a-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=115294","title":{"rendered":"Cum a ajuns omul bolnav al Europei cea de-a patra economie a lumii"},"content":{"rendered":"

\nCei din vest au descoperit o societate marcat\u0103 de \u015fomaj, productivitate sc\u0103zut\u0103 \u015fi s\u0103r\u0103cie. Au descoperit \u00eens\u0103 \u015fi o m\u00e2n\u0103 de lucru competitiv\u0103 \u015fi relativ ieftin\u0103, precum \u015fi apetit pentru noi produse. Vestul a descoperit oportunit\u0103\u0163i – nu doar \u00een Germania de Est, dar \u015fi \u00een alte state ale fostului bloc sovietic, precum Rom\u00e2nia sau Slovacia.<\/p>\n

\n\u00cen primii 15 ani de dup\u0103 reunificare, cre\u015fterea economic\u0103 a Germaniei s-a situat mult sub cea din restul zonei euro. Productivitatea a sc\u0103zut, iar \u015fomajul a crescut, una dintre urm\u0103ri fiind o criz\u0103 imobiliar\u0103 de propor\u0163ii. Diferen\u0163ele de salariu dintre Est \u015fi Vest \u015fi \u00eencercarea de egalizare a acestora au reprezentat factori decisivi pentru intrarea Germaniei \u00eentr-o recesiune care a \u0163inut din 1993 p\u00e2n\u0103 \u00een 2002.<\/p>\n

\nUnul din efectele reunific\u0103rii a fost migrarea masiv\u0103 dinspre est \u00eenspre vest; \u00een 1989, 16 milioane de oameni tr\u0103iau \u00een Germania de Est. Dou\u0103zeci de ani mai t\u00e2rziu, num\u0103rul acestora sc\u0103zuse la 14 milioane. Conform grupului de cercetare SED-Staat, \u201enota de plat\u0103\u201c pentru reunificarea Germaniei a fost de 2 trilioane de euro, respectiv investi\u0163iile necesare pentru a reconstrui Estul care suferea dup\u0103 ani de comunism \u015fi dup\u0103 o economie planificat\u0103. Decizia de a schimba fiecare marc\u0103 german\u0103 din Est cu una emis\u0103 de b\u0103ncile din Vest a fost necesar\u0103 din punct de vedere politic, dar gre\u015fit\u0103 din punct de vedere financiar.<\/p>\n

\nMomentul de r\u0103scruce pentru Germania a fost decizia de a r\u0103m\u00e2ne fidel\u0103 principiilor economice considerate de al\u0163ii ca \u201e\u00eenvechite\u201c, consider\u0103 Wolfgang Streeck, director al Institutului de Studiu al Societ\u0103\u0163ii din K\u00f6ln. \u201e\u00cen anii ’90, atunci c\u00e2nd America a intrat \u00een zona boomului dotcom, Germania a r\u0103mas o economie bazat\u0103 pe produc\u0163ie.<\/p>\n

\nAcest lucru a fost aspru criticat la momentul respectiv, cel mai bun exemplu fiind chiar articolul din The Economist care spunea c\u0103 statul a r\u0103mas \u00een urm\u0103, c\u0103 este \u00eenvechit. Mai mult chiar, economia Germaniei era puternic reglementat\u0103 de c\u0103tre stat \u015fi angajatorii aveau o mul\u0163ime de obliga\u0163ii c\u0103tre angaja\u0163i \u015fi c\u0103tre stat. Salariile erau foarte mari, iar lucr\u0103torii aveau putere de decizie.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u00cen Statele Unite sau Marea Britanie, o astfel de organizare economic\u0103 era v\u0103zut\u0103 ca o condamnare la moarte a sistemului financiar\u201c. \u00cen ciuda acestor critici, explic\u0103 Streeck, acest sistem a fost cel care a salvat Germania \u015fi a transformat-o \u00een puterea mondial\u0103 de ast\u0103zi. \u201eToate restric\u0163iile \u015fi regulile impuse de stat s-au dovedit \u00een cele din urm\u0103 benefice. Companiile au acceptat provocarea \u015fi au c\u00e2\u015ftigat prin inova\u0163ie, concentr\u00e2ndu-se mai mult pe ideea de a construi produse de calitate \u015fi mai pu\u0163in pe cea de a avea un pre\u0163 competitiv.\u201c<\/p>\n

\nLa \u00eenceputul anilor 2000, companiile din Germania jucau deja un rol important \u00een \u0163\u0103rile aflate \u00een tranzi\u0163ie c\u0103tre o economie de pia\u0163\u0103, apreciaz\u0103 Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politici Economice Interna\u0163ionale. \u201eCompaniile germane au \u00een\u0163eles foarte bine pie\u0163ele externe \u015fi au \u00eenceput s\u0103 se orienteze c\u0103tre acestea. Germania a f\u0103cut asta mai bine dec\u00e2t Fran\u0163a sau Marea Britanie, care \u00een mod tradi\u0163ional sunt economii orientate spre pie\u0163e externe.\u201c<\/p>\n

<\/p>\n

\nAv\u00e2ntul nem\u0163ilor nu s-a oprit \u00eens\u0103 \u00een Europa: Germania a devenit unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial merg\u00e2nd c\u0103tre pie\u0163ele \u00een curs de dezvoltare din Asia, \u00een special China \u015fi India. \u201eExistau aceste dou\u0103 blocuri uria\u015fe, aceste dou\u0103 economii uria\u015fe care cereau bunuri\u201c, noteaz\u0103 Irwin Collier, profesor de economie la Universitatea din Berlin. \u201eAcolo Germania a avut avantaj, \u00een produc\u0163ia de bunuri. Cre\u015fterea cererii \u00een China a \u00eensemnat c\u0103 exista o nevoie uria\u015f\u0103 de produse de calitate.\u201c Bunurile respective erau vehicule, electronice sau produse farmaceutice. Produc\u0103tori germani precum BMW, Mercedes sau Volkswagen \u015fi-au stabilit o pozi\u0163ie dominant\u0103 pe pie\u0163ele din Asia; companii precum Siemens, Deutsche Bank sau Allianz s-au transformat \u00een corpora\u0163ii globale.<\/p>\n

\n\u00cen plus, mii de companii mici \u015fi mijlocii, \u00een multe cazuri afaceri de familie, au avut succes pe plan interna\u0163ional, \u00eendeosebi \u00een Asia. Secretul acestui succes, consider\u0103 Anke Hassel, profesor la politici publice la Universitatea din Berlin, st\u0103 \u00een sistemul de stagiatur\u0103 pentru absolven\u0163i. Dup\u0103 terminarea studiilor, tinerii petrec doi-trei ani \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd meserie \u00een cadrul unor companii. \u201eSchema de stagiatur\u0103 este extrem de important\u0103, deoarece companiile \u00eei antreneaz\u0103 pe tineri \u00eentr-o anumit\u0103 direc\u0163ie; astfel, dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani ei \u015ftiu extrem de bine s\u0103 rezolve anumite sarcini specifice\u201c, remarc\u0103 Hassel.<\/p>\n

\nGermania este al treilea cel mai mare exportator de bunuri din lume, valoarea acestora dep\u0103\u015find 1,5 trilioane de euro \u00een 2013, reprezent\u00e2nd aproape jum\u0103tate din produsul intern brut \u015fi mai mult de o treime din comer\u0163ul interna\u0163ional al Uniunii Europene.<\/p>\n

\nAspectele negative al unei economii construite pe export au devenit \u00eens\u0103 evidente \u00een timpul crizei din 2008-2009, atunci c\u00e2nd sc\u0103derea  produsului intern brut a fost mai mare \u00een cazul Germaniei dec\u00e2t \u00een cazul altor state. Acest lucru se explic\u0103 prin dependen\u0163a Germaniei de export; orice fluctua\u0163ie pe pie\u0163ele interna\u0163ionale este resim\u0163it\u0103 puternic de Germania, iar acest lucru nu se va schimba prea cur\u00e2nd. Asta este probabil \u015fi principalul test pentru economia Germaniei: resistematizarea economic\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t dependen\u0163a de export s\u0103 scad\u0103 \u015fi s\u0103 nu mai reprezinte un poten\u0163ial factor de risc.<\/p>\n

\nGermania este ast\u0103zi a patra economie a lumii, av\u00e2nd una dintre cele mai mici rate ale \u015fomajului \u015fi unul dintre cele mai ridicate grade de alfabetizare. De la c\u0103derea Zidului Berlinului \u00een 1989, Germania a dezvoltat una dintre cele mai importante industrii auto din lume \u015fi o re\u0163ea impresionant\u0103 de afaceri mici \u015fi mijlocii, care reprezint\u0103 motorul economiei. Nu este astfel surprinz\u0103tor c\u0103 Germania are un cuv\u00e2nt greu de spus atunci c\u00e2nd vine vorba de viitorul construc\u0163iei europene, dar \u015fi de aspecte economice globale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 9 noiembrie 1989, locuitorii ora\u015fului Berlin, \u00eenarma\u0163i cu ciocane, au d\u0103r\u00e2mat zidul care desp\u0103r\u0163ea partea de est a ora\u015fului de cea de vest, lumea capitalist\u0103 de cea comunist\u0103. C\u0103derea zidului a fost un moment de cotitur\u0103 nu doar \u00een istoria statului, nu doar \u00een istoria Europei; a fost un moment care a schimbat lumea modern\u0103. A fost primul pas al unui proces care s-a \u00eencheiat doi ani mai t\u00e2rziu cu destr\u0103marea Uniunii Sovietice.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[5826,12960,30076,10409,8482,201,246,182,19913,188,7573,260,7921,303,334,293,242,9977,60,220,550,7541,80,298,8327,391,7189,11256,16605,17904],"class_list":["post-115294","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-asia","tag-berlin","tag-bolnav","tag-bunuri","tag-cadere","tag-companii","tag-crestere","tag-criza","tag-descoperire","tag-economie","tag-economii","tag-export","tag-germania","tag-important","tag-incheiere","tag-intrare","tag-istorie","tag-locuitori","tag-piata","tag-politica","tag-proces","tag-produse","tag-refuz","tag-reprezentare","tag-scadere","tag-schimbare","tag-societate","tag-somaj","tag-urss","tag-zid"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115294","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=115294"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115294\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=115294"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=115294"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=115294"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}