{"id":11525,"date":"2008-08-19T19:56:00","date_gmt":"2008-08-19T19:56:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11525"},"modified":"2026-04-02T12:45:42","modified_gmt":"2026-04-02T12:45:42","slug":"castelele-de-nisip-ale-rromilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11525","title":{"rendered":"Castelele de nisip ale rromilor"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">\n<meta content=\"text\/html; charset=utf-8\" http-equiv=\"Content-Type\"><br \/>\n<meta content=\"Word.Document\" name=\"ProgId\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Generator\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Originator\">\n<link href=\"file:\/\/\/C:%5CDOCUME%7E1%5CLeo%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml\" rel=\"File-List\" \/><!--[if gte mso 9]><xml>\n \n  Normal\n  0\n  \n  \n  \n  false\n  false\n  false\n  \n   \n   \n   \n   \n   \n  \n  MicrosoftInternetExplorer4\n \n<\/xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><![endif]--><\/p>\n<style type=\"text\/css\">\n<!--\n \/* Font Definitions *\/\n @font-face\n{\"Wingdings (TT) Regular\";\npanose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0;}\n \/* Style Definitions *\/\n p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal\n{mso-style-parent:\"\";\nmargin:0cm;\nmargin-bottom:.0001pt;\nfont-size:12.0pt;\"Times New Roman\";\nmso-fareast-\"Times New Roman\";}\nspan.patratel\n{\nmso-style-parent:\"\";\"Wingdings (TT) Regular\";\nmso-ascii-\"Wingdings (TT) Regular\";\nmso-hansi-\"Wingdings (TT) Regular\";\nmso-bidi-\"Wingdings (TT) Regular\";\ncolor:#D61820;}\n \/* Page Definitions *\/\n @page\n{}\n@page Section1\n{size:612.0pt 792.0pt;\nmargin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;}\ndiv.Section1\n{page:Section1;}\n-->\n<\/style>\n<p><!--[if gte mso 10]>\n\n\n<style>\n \/* Style Definitions *\/\n table.MsoNormalTable\n{mso-style-name:\"Table Normal\";\nmso-style-parent:\"\";\nfont-size:10.0pt;\"Times New Roman\";}\n<\/style>\n\n\n<![endif]-->  <\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<span>Albumul editat de Igloomedia, Kastello, este o antologie de imagini si de texte care incearca sa surprinda &bdquo;esentialul din arhitectura practicata de rromii avuti de pe teritoriul tarii noastre&rdquo;. Fotografiile (realizate de Serban Bonciocat) din aceasta colectie de 200 de pagini sunt uluitoare, palmuiesc bunul-simt si flageleaza inteligenta, dau la iveala detalii rarisime din viata si cultura rromilor de azi, dezvaluie cotloane de mentalitate de un baroc sordid, cutume imobiliare bizare si arunca in aer, ca pe un foc de artificii, incredibile esantioane de prost-gust.<\/span><\/p>\n<p>\n<meta content=\"text\/html; charset=utf-8\" http-equiv=\"Content-Type\"><br \/>\n<meta content=\"Word.Document\" name=\"ProgId\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Generator\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Originator\"><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Fara indoiala ca fiecare dintre noi a vazut, intamplator, un Kastello (aceasta este denumirea generica &#8211; inovatie lexicala, de altfel &#8211; sub care cei de la Igloo au inghesuit toate constructiile rrome, acestea fiind, potrivit unei inspirate definitii a autorilor: &bdquo;niste castele fecundate de o manea&rdquo;) si a trait fiorul descoperirii unei arhitecturi anxiogene, zanatice, supradimensionate, a carei regula esentiala pare lipsa oricarei reguli. Putini sunt insa aceia care au avut &bdquo;privilegiul&rdquo; turistic de a rataci pe ulitele unor localitati ca Strehaia, Buzescu, Ciurea sau Grajduri. Spatii rurale, in care aberatiile arhitectonice pomenite incetau sa ramana anomalii strident-simpatice, care renuntau la insularitate si deveneau prezente tutelare, tentaculare, absorbante, continente ale kitsch-ului deversat incontinent. Localitati construite in jurul unei obsesii, cea a opulentei personale a proprietarilor, dar in care strazile sunt desfundate, pline de mazga si dejectii, localitati in care ideea de conexiune urbana si de coerenta comunitara sunt zdrobite in malaxorul aspiratiei spre grandoare si a nevoii &bdquo;de a parea altfel&rdquo; a preabogatilor seniori rromi. <\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em><span>Igloomedia &#8211; Kastello, Palate ale rromilor din Romania, <\/span><br \/>\n<span>Editura Igloomedia, BucureSti, 2008<\/span><\/em><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<hr \/>\n<div style=\"text-align: justify;\"><strong>Noutati<\/strong><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><span>Exista sau nu diavolul?<\/span><\/strong><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>S-au scris deja istorii ale Cerului si ale Infernului, dar, pana la Messadi\u00e9, nimeni, cu exceptia lui Daniel Defoe in secolul al XVIII-lea, nu s-a incumetat sa astearna pe hartie o Istorie a diavolului. Si cum o perspectiva moderna asupra subiectului parea necesara, jurnalistul Gerald Messadi\u00e9 (redactor-sef al unei reviste stintifice, romancier si autor, deja, al unei &ldquo;Istorii generale a lui Dumnezeu&rdquo; si al unei &ldquo;Istorii generale a antisemitismului&rdquo;) a luat problema pe cont propriu si a adunat o sumedenie de marturii legate de ceea ce numim &ldquo;Cel Rau&rdquo;, pe care a incercat sa le descifreze. Cand s-a nascut deci diavolul? Si unde? Fiindca dusmanul suprem al Dumnezeului pe care il cunoastem n-a existat dintotdeauna si nici pretutindeni. Nici hindusii, nici chinezii, nici egiptenii, nici grecii si nici romanii (popoare religioase, de altfel), nu si-au plasmuit un mare dusman infernal.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em><span>Gerald Messadi\u00e9 &#8211; Istoria generala a diavolului, <\/span><br \/>\n<span>Editura Humanitas, Bucuresti, 2000<\/span><\/em><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><strong>Charlie in Cehia<\/strong><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Este cel de-al cincilea roman al autorului irlandez, care continua sa prezinte aventurile lui Charlie &ldquo;Bird&rdquo; Parker, fost politist, devenit detectiv particular. In ziua in care isi boteza fata, Charlie vede o batrana negresa, aflata in cautarea propriei odrasle, o tanara prostituata toxicomana (Alice) disparuta pe strazile New Yorkului. Cu toate ca hotarase sa nu se mai ocupe de afaceri care ar fi putut s-o ingrijoreze pe noua sa tovarasa de viata (sa nu uitam ca sotia si prima lui fiica fusesera asasinate), accepta, din mila, s-o ajute pe batrana. Si rau face&#8230; Foarte curand, descopera ca disparitia lui Alice este strans legata de uciderea unui bogat colectionar de obiecte stranii, in jurul caruia graviteaza niste personaje si mai bizare inca: un sculptor (in oase) mexican (probabil ucigas in serie) si un obez sinistru care isi apropie buzele de cele ale victimelor sale ca sa le aspire ultima rasuflare. Acesti ciudati se afla in cautarea Ingerului negru, o creatura intemnitata de mai multe veacuri intr-o statuie de argint. Incercand sa descopere cheia enigmei, Charlie ajunge in Europa, in Republica Ceha, care este patria &ldquo;golemului&rdquo;&#8230;<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><em>John Connolly &#8211; Ingerul negru, <\/em><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><em>Editura RAO, Bucuresti, 2008<\/em><\/div>\n<p><\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201cTiganie, rai\/ Rai care erai\/ Caravanserai\/ Acadea\u201d spuneau versurile lui Serban Foarta pentru melodia \u201cMica Tiganiada\u201d a formatiei Phoenix. Raiul acela tiganesc (lume a libertatii nomade si a spiritului oriental-balcanic) era insa pocit si infirm (\u201cRaiul meu beteag,\/ De pe alt meleag\u201d, mai ingana poetul), cum infirme si anapoda par toate palatele pe care rromii nu ostenesc sa si le construiasca in Romania.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7194],"tags":[7644,7193,1630],"class_list":["post-11525","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-carte","tag-aparitii","tag-carte","tag-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11525","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11525"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11525\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32353,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11525\/revisions\/32353"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11525"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11525"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11525"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}