{"id":114857,"date":"2014-12-01T13:13:59","date_gmt":"2014-12-01T13:13:59","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=114857"},"modified":"2014-12-01T13:13:59","modified_gmt":"2014-12-01T13:13:59","slug":"saga-lansatoarelor-spatiale-europene-de-la-veronique-la-ariane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=114857","title":{"rendered":"Saga lansatoarelor spa\u0163iale europene: de la V\u00e9ronique la Ariane"},"content":{"rendered":"

\n– Mica V\u00e9ronique<\/strong><\/p>\n

\nDup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, mai multe state europene, \u00een principal francezii \u015fi britanicii, au c\u0103utat s\u0103 dezvolte rachete. Prima rachet\u0103-sond\u0103 francez\u0103 s-a numit V\u00e9ronique. Primele lans\u0103ri au avut loc \u00eencep\u00e2nd cu 1952 de la baza Hammanguir din Algeria. Misiunea rachetei era de a studia straturile superioare ale atmosferei. Mai multe animale, printre care s-au aflat \u015fobolanul Hector \u015fi motanul F\u00e9licette, au fost lansate la bordul rachetei, la \u00eenceputul anilor 1960, pentru experimente medicale. C\u0103l\u0103torind la bordul unor capsule, animalele au revenit la sol s\u0103n\u0103toase, dup\u0103 ce au aterizat, la bordul capsulelor dotate cu para\u015fute. La r\u00e2ndul lor, britanicii au construit racheta-sond\u0103 Skylark, a c\u0103rei prim\u0103 lansare a avut loc \u00een 1957.<\/p>\n

\n– Diamant<\/strong><\/p>\n

\nFran\u0163a a lansat \u00een 1961 un program de “Pietre pre\u0163ioase” pentru a construi un lansator de sateli\u0163i. \u00cen noiembrie 1965, racheta francez\u0103 Diamant a lansat \u00een spa\u0163iu, de la baza din Hammaguir, satelitul Ast\u00e9rix. Lansatorul a fost copilul dorin\u0163ei generalului De Gaulle de a asigura independen\u0163a Fran\u0163ei \u00een domeniul spa\u0163ial, care devenea a treia putere spa\u0163ial\u0103 a vremii, dup\u0103 Statele Unite \u015fi Uniunea Sovietic\u0103.<\/p>\n

\nUltima lansare a unei rechete Diamant a avut loc \u00een 1975. Doisprezece rachete din aceast\u0103 gam\u0103 au fost lansate \u00een total (cu trei e\u015fecuri), ultimele decol\u0103ri av\u00e2nd loc de la baza Kourou, din Guyana Francez\u0103, departament de peste m\u0103ri al Fran\u0163ei, situat \u00een nordul Americii Latine.<\/p>\n

\n– Fiasco-ul Europa<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen anii 1960, Europa a dezvoltat un proiect de lansatoare spa\u0163iale, intitulat “Europa”. \u00cen cadrul primei versiuni, britanicii aduceau primul etaj al lansatorului, Fran\u0163a pe al doilea, Germania pe al treilea, iar Italia era responsabil\u0103 cu spa\u0163iul de transport din v\u00e2rful rachetei \u015fi satelitul ce urma s\u0103 fie lansat.<\/p>\n

\n“Totul sem\u0103na cu o glum\u0103 proast\u0103, care s-a \u00eencheiat tragic dup\u0103 ce \u00eencercarea de lansare cea mai pu\u0163in problematic\u0103 s-a \u00eencheiat cu pr\u0103bu\u015firea rachetei \u00een golful Hudson, dup\u0103 ce lansatorul a survolat ora\u015ful New York \u00een 1970”, a povestit Yves Sillard, fost director general al CNES, agen\u0163ia spa\u0163ial\u0103 francez\u0103.<\/p>\n

\nComplicat\u0103 \u015fi scump\u0103, Europa a fost un e\u015fec din cauza lipsei de coordonare dintre \u0163\u0103rile participante \u015fi a absen\u0163ei unui manager de proiect unic. Proiectul Europa a fost abandonat \u00een 1973.<\/p>\n

\nPentru a evita ca Europa s\u0103 depind\u0103 de Statele Unite pentru lansarea sateli\u0163ilor, pre\u015fedintele francez Georges Pompidou relanseaz\u0103 programul spa\u0163ial \u00een 1972, hot\u0103r\u00e2nd folosirea unui nou lansator de sateli\u0163i, numit L3S. Fran\u0163a dorea s\u0103 fie administratorul principal al proiectului \u015fi accept\u0103 s\u0103 ofere 60% din fondurile necesare dezvolt\u0103rii, partenerii europeni, printre care se afla \u015fi Germania, oferind restul banilor. Dup\u0103 lungi negocieri, principiile proiectului L3S sunt acceptate \u00een 1973. Dezvoltat \u00een cadrul Agen\u0163iei Spa\u0163iale Europene (ESA), creat\u0103 \u00een 1975, L3S va fi redenumit, purt\u00e2nd numele mult mai atractiv Ariane.<\/p>\n

\n– Ariane, 35 de ani de la debut<\/strong><\/p>\n

\nPe 24 decembrie 1979, o rachet\u0103 Ariane a decolat de la baza din Kourou, dup\u0103 o lansare anulat\u0103 cu c\u00e2teva zile mai devreme. Ariane intr\u0103 \u00een istorie. Epopeea sa, punctat\u0103 de succese comerciale \u015fi de mai multe e\u015fecuri, avea s\u0103 \u00eenceap\u0103. Arianespace, compania \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu vinderea serviciilor de lansare spa\u0163ial\u0103, a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1980.<\/p>\n

\nESA a dezvoltat mai multe versiuni ale rachetei Ariane. Pentru a face fa\u0163\u0103 cre\u015fterii \u00een greutate a sateli\u0163ilor, lansatorul a fost reconstruit integral, d\u00e2nd na\u015ftere rachetei Ariane 5. Primul s\u0103u zbor, \u00een 1996, a e\u015fuat. \u015ease ani mai t\u00e2rziu, o nou\u0103 versiune a lui Ariane 5 e\u015fueaz\u0103 din nou, dar apoi totul merge ca pe roate. Ariane 5 are la activ 62 de misiuni reu\u015fite. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, au fost lansate 76 de rachete Ariane 5.<\/p>\n

\n\u00cen total, \u00eencep\u00e2nd din 1979, au fost lansate 220 de rachete Ariane, \u00eenregistr\u00e2ndu-se zece misiuni e\u015fuate. Lansatorul european a trimis pe orbit\u0103 388 de sateli\u0163i comerciali \u015fi stiin\u0163ifici. Lansatorul de\u0163ine \u00een prezent 60% din pia\u0163a lans\u0103rilor de sateli\u0163i comerciali. “Este un succes imens”, a declarat Fr\u00e9d\u00e9ric d’Allest, primul pre\u015fedinte al Arianespace.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u00eenceput a fost mica V\u00e9ronique, apoi pre\u0163ioasa Diamant, urmat\u0103 de prea complicata Europa \u015fi apoi de frumoasa Ariane: de c\u00e2teva decenii, Europa, \u015fi \u00een special Fran\u0163a, \u015fi-a dorit s\u0103 participe la aventura spa\u0163ial\u0103 \u015fi s\u0103 aib\u0103 propriile rachete pentru a-\u015fi lansa sateli\u0163ii \u00een spa\u0163iu.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[38865,38864,225],"class_list":["post-114857","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-ariane","tag-esa","tag-spatiu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/114857","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=114857"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/114857\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=114857"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=114857"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=114857"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}