\nAntreprenorul acestui an este, \u00een competi\u0163ia Entrepreneur Of The Year organizat\u0103 de compania de consultan\u0163\u0103 EY, Mircea Tudor, c\u00e2\u015ftig\u0103tor de dou\u0103 ori al marelui premiu al Salonului de Inven\u0163ii de la Geneva \u015fi dezvoltatorul uneia dintre pu\u0163inele afaceri locale bazate pe inven\u0163ie, MB Telecom.<\/p>\n
\nMircea Tudor a g\u00e2ndit dou\u0103 sisteme de securitate, scannerul mobil robotizat pentru camioane, \u00eencep\u00e2nd cu 2004, iar \u00een 2009 a creat primul scanner pentru avioane din lume, proiect finalizat anul trecut. Al\u0103turi de Mircea Tudor pe scen\u0103 a urcat \u015fi Cristi Badea, Emerging Entrepreneur of the Year Rom\u00e2nia, fondator al Mavenhut, companie software specializat\u0103 pe g\u00e2ndire \u201eoutside of the box\u201c, pentru c\u0103 s\u0103 dai o nou\u0103 dimensiune, social\u0103, b\u0103tr\u00e2nului joc Solitaire, \u015fi s\u0103 \u00ee\u0163i formezi astfel o pia\u0163\u0103 de milioane de oameni necesit\u0103, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem, un model de g\u00e2ndire aparte.<\/p>\n
\nMircea Tudor sau Cristi Badea sunt printre cei ce au reu\u015fit miz\u00e2nd pe inova\u0163ie. F\u0103c\u00e2nd un pas \u00eenainte, s\u0103 vedem cam care ar fi starea inova\u0163iei \u00een \u00eentreg mediul de afaceri local. Prima oprire este la Institutul de Statistic\u0103, care prezint\u0103 periodic o sum\u0103 de declara\u0163ii ale \u015fefilor de companii, iar cele mai recente date sunt pentru perioada 2010 – 2012.<\/p>\n
\nPerioad\u0103 \u00een care ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, \u00een sc\u0103dere cu 10,1 puncte procentuale \u00een compara\u0163ie cu perioada 2008-2010. \u00centreprinderile inovatoare de produse sau procese au avut o pondere de 6,3% \u00een total \u00eentreprinderi, \u00een sc\u0103dere cu 8,0 puncte procentuale, \u00een compara\u0163ie cu 2008-2010, c\u00e2nd s-a \u00eenregistrat o pondere de 14,3%. \u00centreprinderile inovatoare de metode de organizare \u015fi de marketing au \u00eenregistrat o pondere de 18,8%, \u00een sc\u0103dere cu
\n7,7 puncte procentuale.<\/p>\n
\nAl doilea stop este la o analiz\u0103 european\u0103: Innovation Union Scoreboard 2014, un studiu al Comisiei Europene, spune c\u0103 Rom\u00e2nia este o na\u0163ie \u201emodest\u0103\u201c din punctul de vedere al inov\u0103rii, pe antepenultimul loc, dup\u0103 Polonia \u015fi \u00eenaintea Lituaniei \u015fi a Bulgariei. Comisia European\u0103 ia \u00een calcul mai mul\u0163i parametri, cheltuieli cu cercetarea\/dezvoltarea \u00een companii \u015fi la nivel guvernamental, num\u0103rul de studen\u0163i, de doctorate sau de patente \u00eenregistrate – la majoritatea acestor indicatori ne afl\u0103m sub media Uniunii Europene; cel mai recent studiu indic\u0103 o cre\u015ftere a num\u0103rului de doctorate \u015fi a num\u0103rului de patente \u015fi m\u0103rci comunitare \u015fi sc\u0103deri la nivelul cheltuielilor companiilor cu inovarea \u015fi la nivelul investi\u0163iilor atrase.<\/p>\n
\nDatele Uniunii Europene par a contrasta \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 cu declara\u0163iile \u015fefilor de companii, preluate \u015fi analizate de statistic\u0103, \u015fi de unde reiese, reamintesc, c\u0103 o companie din cinci inoveaz\u0103, \u00een marketing, \u00een management sau \u00een businessul propriu-zis. Nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 te \u00eentrebi: care este misterul? Dac\u0103 inova\u0163ia este at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, de ce nu sunt rezultatele mai vizibile? \u015ei de ce punct\u0103m a\u015fa de jos \u00een statistica european\u0103? \u015ei de ce, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, avem totu\u015fi prea pu\u0163ine companii de tipul MB Telecom, care fac afaceri fundamentate pe inova\u0163ie? Este inova\u0163ia doar o iluzie?<\/p>\n
<\/p>\n
\nREALITATE SAU UNEALT\u0102 DE PR?<\/p>\n
\n\u201eSe inoveaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201c, \u00eemi r\u0103spunde Miruna Enache, partener Tax Advisory & Compliance Services la EY Romania. \u201eDoar c\u0103 oamenii inoveaz\u0103 mai mult empiric, iar societ\u0103\u0163i care s\u0103 fac\u0103 din inovare un element cheie al strategiei lor de dezvoltare nu prea o s\u0103 g\u0103sim, de\u015fi se str\u0103duiesc. Sunt anumite domenii \u00een care companiile, \u015fi mari, \u015fi mici, au \u00eenceput s\u0103 mizeze pe inova\u0163ie. A\u015f da exemplu companiile din zona IT, unde se vede modul cum oamenii \u00eencearc\u0103 s\u0103 inoveze f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 un efort, este modul lor de a lucra.\u201c<\/p>\n
\nMiruna Enache spune c\u0103 \u015fi \u00een alte zone ale mediului de afaceri, cum este zona bunurilor de consum, se inoveaz\u0103, dar c\u0103 de multe ori aceasta nu face parte din cultura de business a managerilor. De exemplu, Coca-Cola are un departament foarte puternic de cercetare-dezvoltare, \u00een general pentru produse noi sau pe marketing. \u201eDac\u0103 mergi la ei observi c\u0103 au adoptat office of the future, \u00een sensul c\u0103 oamenii sunt stimula\u0163i s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 altfel, este stimulat\u0103 ini\u0163iativa angajatului, \u00een ceea ce face el zi de zi. Au spa\u0163ii de joac\u0103, menite nu numai a relaxa, ci \u015fi s\u0103 fac\u0103 omul s\u0103 se simt\u0103 at\u00e2t de bine \u00een spa\u0163iul respectiv \u00eenc\u00e2t s\u0103-i vin\u0103 idei\u201c, adaug\u0103 Miruna Enache.<\/p>\n
\nOpinia consultantului este mai clar\u0103: \u201e\u00cen Rom\u00e2nia inova\u0163ia este \u00een primul r\u00e2nd o unealt\u0103 de PR, d\u0103 bine c\u00e2nd \u00eenso\u0163e\u015fte campanii de publicitate sau \u00een diferite articole. Dincolo de aceasta, ar trebui analizat angajamentul\u201c, spune George Agafi\u0163ei, consultant la Solution Focused. Angajamentul nu \u00eenseamn\u0103 b\u0103tut cu pumnul \u00een mas\u0103, ci discu\u0163ii, analiz\u0103 \u015fi delegare de responsabilitate. Aflat \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care el \u00eensu\u015fi \u00ee\u015fi define\u015fte businessul, Agafi\u0163ei a descoperit mai multe categorii de companii \u201e\u00eempinse\u201c spre inova\u0163ie, printre care cei care s-au s\u0103turat de solu\u0163iile comune la acest moment \u015fi vor s\u0103 g\u0103seasc\u0103 altceva sau cei care sunt cu spatele la zid \u015fi trebuie s\u0103 se schimbe. \u201eEu zic c\u0103 secolul XXI va fi al inova\u0163iei sau nu va fi deloc. M\u0103 uit cu mare admira\u0163ie \u015fi uimire la mul\u0163i tineri din Rom\u00e2nia care apar f\u0103c\u00e2nd ceva, inven\u0163ie sau inova\u0163ie.\u201c<\/p>\n
\nManagerii ar trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u00een organiza\u0163ia lor exist\u0103 o resurs\u0103, capacitatea de a inova, care cost\u0103, dar accesul este facil din punct de vedere financiar, spune Mihai Svasta, fost antreprenor, unul din pionierii consultan\u0163ei \u00een management din Rom\u00e2nia, cu peste 20 de ani de activitate, care conduce \u00een prezent filiala local\u0103 a Integrated Consulting Group, companie austriaco-finlandez\u0103. \u201eEste o resurs\u0103 care nu scade, ea cre\u015fte pe m\u0103sur\u0103 ce este folosit\u0103. De aceea exist\u0103 termenul sinergie, mai multe creiere puse \u00een comun. Sunt \u015fi ei \u015foca\u0163i c\u00e2nd v\u0103d la sf\u00e2r\u015fitul atelierelor de inovare ce \u00eenseamn\u0103 munca \u00een echip\u0103 \u015fi efectul sinergetic al creierelor.\u201c<\/p>\n
\nPoate c\u0103 ar fi momentul s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 definim inova\u0163ia. \u201eDac\u0103 e s\u0103 o reducem la elementele de baz\u0103, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 g\u0103se\u015fti o modalitate prin care s\u0103 te diferen\u0163iezi de ceilal\u0163i, s\u0103 fii mai bun dec\u00e2t ai fost tu \u00eenainte, prin idei noi\u201c, spune Miruna Enache.<\/p>\n
\nInova\u0163ia \u00eenseamn\u0103 dep\u0103\u015firea unor bariere autoimpuse, o eliberare a intelectului, dar dus\u0103 \u00een pragmatism, crede George Agafi\u0163ei. \u201e\u00cen inova\u0163ie e\u015fti cu capul \u00een nori \u015fi cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt.\u201c<\/p>\n
\nO nuan\u0163\u0103 interesant\u0103, adaug\u0103 Mihai Svasta, care vede inovarea mai degrab\u0103 ca av\u00e2nd la finalul procesului un produs sau un serviciu destinat clientului \u015fi nu companiei \u00een sine. De aceea crede c\u0103 achizi\u0163ia de utilaje, fie ele unice sau performante, nu reprezint\u0103 o inova\u0163ie \u015fi nu ar trebui inclus\u0103 \u00een r\u0103spunsurile pentru statistic\u0103, a\u015fa cum nici adoptarea unui concept nou de management nu este o inova\u0163ie, dac\u0103 nu este dezvoltat in-house. <\/p>\n
\nIar defini\u0163ia mai seac\u0103 a celor de la statistic\u0103, pe care am preluat-o \u015fi la Business Magazin \u015fi am aplicat-o \u00een realizarea catalogului \u201eCele mai inovatoare companii din Rom\u00e2nia\u201c, este c\u0103 inovarea \u00eenseamn\u0103 adoptarea, de c\u0103tre companii, mari sau mici, a unui produs nou, a unui proces nou sau \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it sau a unei metode noi de organizare sau de marketing, toate av\u00e2nd drept rezultat o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire semnificativ\u0103 fa\u0163\u0103 de ceea ce a fost \u00eenainte folosit sau v\u00e2ndut de companie.<\/p>\n
<\/p>\n
\nREINVENTAREA PLICULUI \u015eI COMPANIA CU UN ANGAJAT<\/p>\n
\nAl\u0103turi de exemple precum MB Telecom sau Mavenhut sau \u015firul de companii create de antreprenorul Radu Georgescu, un spirit inovator aparte, catalogul Business Magazin a grupat, \u00een premier\u0103 pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, o serie de inova\u0163ii interesante, cu aplicabilitate \u00een business, \u00een management sau \u00een marketing. Trebuie s\u0103 amintesc aici solu\u0163iile dezvoltate de Star Storage, companie \u00eenfiin\u0163at\u0103 de C\u0103t\u0103lin P\u0103unescu \u00een 2000 \u015fi preluat\u0103 recent de fondul de investi\u0163ii Axxess Capital: OnePage, conceptul de document care reinventeaz\u0103, practic, banalul plic \u015fi reduce cheltuielile legate de coresponden\u0163\u0103 cu 30%, Mobile Customer Enrollment, un birou mobil pentru v\u00e2nz\u0103tori, sau STATUS, solu\u0163ia software care asigur\u0103 comunicarea la distan\u0163\u0103 dintre medic \u015fi pacient. Ve\u0163i descoperi simulatorul 3D conceput de Continental la Timi\u015fora, care preg\u0103te\u015fte operatorii fabricii \u00eenainte ca ace\u015ftia s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 lucreze efectiv \u00een procesul pentru producerea anvelopelor, simulator care a fost implementat \u00een fabricile grupului din Portugalia, Fran\u0163a, SUA, Rusia, China, Africa de Sud \u015fi Brazilia.<\/p>\n
\nSau platforma de crowdfunding dezvoltat\u0103 de Avon pentru lupta \u00eempotriva violen\u0163ei domestice \u015fi a cancerului la s\u00e2n, primul demers de acest fel al unei companii locale, sau platforma de monitorizare a partenerilor \u00een registrele ANAF, dezvoltat\u0103 de SoftProEuro, o companie cu un singur angajat. Sau Academy+Plus, \u015fcoala de formare profesional\u0103 \u00een domeniul IT dezvoltat\u0103 de compania IT Pitech+Plus, \u015fcoal\u0103 care are \u00een prezent cea mai grea admitere din Rom\u00e2nia, chiar dac\u0103 este gratuit\u0103 \u015fi nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat.<\/p>\n
\nF\u0103c\u00e2nd cuvenitele diferen\u0163ieri \u00eentre inova\u0163iile companiilor, nu toate posesoare de brevet de inven\u0163ie acordat de Oficiul de Stat pentru Inven\u0163ii \u015fi M\u0103rci (OSIM), \u015fi inova\u0163ia propriu-zis\u0103, din categoria celor pe care se bazeaz\u0103 afacerea MB Telecom, trebuie s\u0103 adaug c\u0103 anul 2011 pare c\u0103 a fost cel mai fast pentru inventatori, care au depus 1.463 de cereri de brevete de inven\u0163ie, \u00een compara\u0163ie cu 1091 \u00een 2009, 1418 \u00een 2010, 1077 \u00een 2012 \u015fi 1046 \u00een 2013. Strict la acest capitol, trebuie spus c\u0103 rom\u00e2nii ies din zodia \u0163estoasei, a\u015fa cum ar reie\u015fi din Innovation Union Scoreboard, citat mai sus, \u015fi intr\u0103 \u00een zodia gazelei. \u201eEram privi\u0163i, Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria, \u00een perioada 2009 – 2010, cu o evolu\u0163ie de tip salt, chiar dac\u0103 eram la coada clasamentelor. Din p\u0103cate, \u015fi \u00een acest domeniu s-au resim\u0163it efectele crizei\u201c, spune Adina Ciurea, expert al OSIM.<\/p>\n
\nTrebuie s\u0103 \u00eentreb expertul ce inven\u0163ii i-au atras aten\u0163ia \u00een ultima perioad\u0103. Iar Adina Ciurea \u00eemi poveste\u015fte de o inven\u0163ie pentru evaluarea profilului psihologic, creat\u0103 de un fost inginer de sistem de la Petrom – care s-a hirotonisit \u00eentr-o prim\u0103 etap\u0103 \u015fi care a urmat apoi facultatea de psihologie -, o instala\u0163ie din familia detectorului de minciuni, dar cu aplicabilit\u0103\u0163i multiple. \u201eNu \u0163ine de un chestionar sau de filtrul con\u015ftent sau incon\u015ftient, ci de senzori care m\u0103soar\u0103, \u015fi a fost folosit pe lotul de olimpici. \u00cen cazul copiilor foarte dota\u0163i trebuie s\u0103 \u015ftii ce i se potrive\u015fte, ce trebuie s\u0103 aleag\u0103, matematica, fizica, este vorba de talent \u015fi de voca\u0163ie. Inventatorul a g\u0103sit un investitor la Cluj dispus s\u0103-i finan\u0163eze inclusiv produc\u0163ia pe plan interna\u0163ional\u201c, spune Adina Ciurea.<\/p>\n
\nUn alt exemplu pe care mi-l ofer\u0103 Adina Ciurea este t\u00e2n\u0103rul Ionu\u0163 Budi\u015fteanu, cunoscut \u00een special printr-un proiect de ma\u015fin\u0103 electric\u0103 f\u0103r\u0103 \u015fofer. Ionu\u0163 Budi\u015fteanu a participat la \u00eenceputul lunii noiembrie la un t\u00e2rg de inven\u0163ii, Inova 2014, \u00een Croa\u0163ia, unde a c\u00e2\u015ftigat dou\u0103 premii \u015fi cinci medalii. Una din inven\u0163iile care s-au remarcat a fost un dispozitiv care \u00eempiedic\u0103 vandalizarea bancomatelor. \u201e\u015ei g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 abia a intrat la facultate. Cu totul au fost 22 de rom\u00e2ni care au primit medalii de aur.\u201c<\/p>\n
\nToate cele enumerate p\u00e2n\u0103 acum m\u0103 fac s\u0103 m\u0103 ciupesc \u015fi s\u0103 \u00eemi aduc aminte c\u0103, totu\u015fi, conform standardelor europene, sunt inovatori mode\u015fti \u015fi c\u0103 trebuie mai mult, mult mai mult, pe l\u00e2ng\u0103 aceste exemple deosebite.<\/p>\n
<\/p>\n
\nCE \u00ceNSEAMN\u0102 INOVA\u0162IA PENTRU COMPANII?<\/p>\n
\nF\u0103r\u0103 un focus pe inova\u0163ie nu am exista ca business, r\u0103spunde Tudor Manea, vicepre\u015fedinte \u015fi director de tehnologie la eMAG. \u201ePentru a avea inova\u0163ie noi consider\u0103m c\u0103 trebuie s\u0103 existe dou\u0103 ingrediente. Primul \u00eel constituie scopul companiei, misiunea ei. Pentru noi acest scop este satisfac\u0163ia clientului \u015fi identificarea de noi metode prin care \u00eei putem aduce acestuia valoare. Cel de al doilea ingredient este cultura organiza\u0163ional\u0103. Aici noi am construit o cultur\u0103 constructiv\u0103, \u00een care ideile sunt valorificate, gre\u015feala, \u00een linia valorilor companiei, nu este pedepsit\u0103, iar focusul c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi autodezvoltare este mare.\u201c eMAG a investit un milion de euro pentru trainingul \u015fi dezvoltarea angaja\u0163ilor, a deschis \u00eenc\u0103 dou\u0103 centre de cercetare \u015fi dezvoltare IT \u00een care va angaja 240 de ingineri IT, a organizat concursuri interne de inova\u0163ie tehnologic\u0103, eMAG Hackathon, a investit \u00een dezvoltarea unor instrumente de comunicare intern\u0103 care s\u0103 asigure accesul angaja\u0163ilor la informa\u0163ii.<\/p>\n
\n\u00cen cazul KMG Interna\u0163ional, fostul grup Rompetrol, valoarea total\u0103 a investi\u0163iilor realizate din 2007, anul prelu\u0103rii companiei locale de c\u0103tre kazahi, \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent este de peste 2 miliarde de dolari, sum\u0103 care \u00eenseamn\u0103 adaptarea gamei de carburan\u0163i la standardele europene, a primului carburant aditivat, a primului serviciu de plat\u0103 la pomp\u0103 sau a primului serviciu dedicat flotelor auto.<\/p>\n
\n\u00cen cazul unui gigant ca General Electric, suma cheltuit\u0103 pentru cercetare, dezvoltare \u015fi inovare, cu preponderen\u0163\u0103 \u00een sectorul energetic, este de circa 3,5 miliarde de dolari, adic\u0103 6% din venituri, spune Danielle Merfeld, Global Technology Director, Electrical Technologies & Systems, GE, care r\u0103spune pentru activitatea a circa 500 de ingineri \u015fi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 care acoper\u0103 \u00eentreg spa\u0163iul de la semiconductoare \u015fi componente mici p\u00e2n\u0103 la sisteme electrice de mare putere. \u201eFacem cercetare \u00een toate zonele \u00een care General Electric are afaceri, mai ales materialele avansate \u015fi produc\u0163ia, software generarea de energie electric\u0103, aparatur\u0103 medical\u0103 \u2013 imagistic\u0103 avansat\u0103, detectarea anumitor boli. GE, la fel ca toate companiile, a fost afectat\u0103 de criz\u0103, totul a \u00eencetinit, dar activitatea noastr\u0103 \u00een cercetare nu a \u00eencetinit. CEO-ul nostru a devenit cunoscut pe seama angajamentului s\u0103u sus\u0163inut \u00een ce prive\u015fte tehnologia, iar tehnologia noastr\u0103 a fost componenta central\u0103 de dezvoltare a afacerilor, \u00een toate tipurile de afaceri ale companiei. Din fericire pentru noi, cercetarea \u015fi dezvoltarea nu au fost afectate. Putem s\u0103 prevenim crizele, fiind \u015fi mai inovativi. Asta este re\u0163eta noastr\u0103 pentru a fi vindeca\u0163i, nu facem t\u0103ieri de costuri, ci facem investi\u0163ii pentru a ne men\u0163ine cercetarea\u201c, spune Danielle Merfeld.<\/p>\n
\nProcesul inova\u0163ional nu poate fi nici declan\u015fat la comand\u0103 \u015fi nici nu trebuie c\u0103utate rezultate excep\u0163ionale tot timpul. \u201e\u00cencerc\u0103rile de a face ceva fenomenal, deosebit, extraordinar reduc din valoarea micilor diferen\u0163e, \u015fi nu ar trebui s\u0103 o fac\u0103, pentru c\u0103 \u015fi micile diferen\u0163e, cum ar fi trecerea de la becul cu incandescen\u0163\u0103 la LED, tot inova\u0163ii sunt. Absolut orice care duce la ceva mai bun este inova\u0163ie, o sum\u0103 de diferen\u0163e mici poate fi mai valoroas\u0103 dec\u00e2t o mare inova\u0163ie\u201c, spune Miruna Enache, EY.<\/p>\n
\n\u015ei adaug\u0103 o istorioar\u0103 care s-ar preda la anumite cursuri \u015fi care mi-a pl\u0103cut. Este vorba de un aeroport din Canada, care m\u0103sura anual gradul de satisfac\u0163ie al c\u0103l\u0103torilor \u015fi care ie\u015fea prost mereu. Au c\u0103utat s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 modul cum circulau oamenii \u015fi bagajele prin aeroport, au investit milioane de dolari pentru schimbarea mecanismelor, f\u0103c\u00e2nd apel la marea inova\u0163ie \u015fi la studii despre mi\u015fcarea dispozitivelor pentru bagaje, dar lumea a r\u0103mas nemul\u0163umit\u0103. S-au g\u00e2ndit s\u0103 vad\u0103 unde apare nemul\u0163umirea \u015fi au descoperit c\u0103 era vorba de viteza cu care veneau bagajele, chiar dac\u0103 au investit acolo. Au c\u0103utat idei de la marele public, iar cineva venit cu o idee care a fost implementat\u0103 \u015fi care a schimbat de la o zi la alta procentul nemul\u0163umi\u0163ilor \u015fi a crescut cu 40% gradul de statisfac\u0163ie. Un t\u00e2n\u0103r IT-ist venise cu ideea s\u0103 \u00eent\u00e2rzie un pic viteza de circula\u0163ie a oamenilor: \u201eDac\u0103 bagajele vin \u00een 2 minute, oamenii s\u0103 ajung\u0103 \u00een 3 minute\u201c. \u201eIdeea este s\u0103 ajungi la un rezultat, s\u0103 dai cu cutia de p\u0103m\u00e2nt\u201c, z\u00e2mbe\u015fte Miruna Enache.<\/p>\n
<\/p>\n
\nPentru a doua oar\u0103 trebuie s\u0103 \u00eemi amintesc depre antepenultima pozi\u0163ie din topul european \u015fi s\u0103 \u00eentreb:<\/p>\n
\nCE-I DE F\u0102CUT \u00ceN CONTINUARE?
\n\u201eTr\u0103im un bun \u00eenceput. \u00cen acest col\u0163 de Europ\u0103, Central\u0103 \u015fi de Est, rom\u00e2nii sunt cel mai inovativ popor posibil, cu bunele \u015fi relele sale, inclusiv moral \u015fi imoral. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 chiar \u015fi ho\u0163ii no\u015ftri sunt cei mai inventivi, nu?\u201c, spune George Agafi\u0163ei. La nivel de comportament individual, de matrice na\u0163ional-cultural\u0103, rom\u00e2nii nu reu\u015fesc s\u0103 treac\u0103 la un cadru organizat. Oamenii sunt inovatori, dar le lipse\u015fte ceva important, focusul. \u201eNoi s\u0103rim de la una la alta. Suntem \u00abearly adopters\u00bb, dar nu mergem mai departe, ne oprim pe drum. Avem viteze 4G \u015fi cele mai noi gadgeturi, dar nu capitaliz\u0103m asta, pentru c\u0103 nu vine nimeni cu angajament \u015fi competen\u0163e s\u0103 fac\u0103 ceva\u201c, adaug\u0103 Agafi\u0163ei.<\/p>\n
\nMihai Svasta g\u00e2nde\u015fte cam \u00een aceia\u015fi termeni \u015fi spune c\u0103 \u00een general companiile sunt destul de reticente \u00een a pl\u0103ti bani pe creier, pe inteligen\u0163\u0103. \u201e\u00cen general nu este o problem\u0103 plata unei ore de manoper\u0103 foarte scump\u0103 mecanicului care repar\u0103 Mercedesul patronului, dar ca s\u0103 angajezi un consultant cu acela\u015fi pre\u0163 cu al mecanicului este scump.\u201c Percep\u0163ia sa este c\u0103 pu\u0163ini rom\u00e2ni sunt deschi\u015fi c\u0103tre inova\u0163ie, c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia banii se fac mai degrab\u0103 cu o \u015fmecherie, cu o \u00eenv\u00e2rteal\u0103, cu o rela\u0163ie. \u201eExist\u0103 un contrast \u00eentre num\u0103rul premiilor pe care le lu\u0103m la concursurile de inventic\u0103 \u015fi c\u00e2te produse inovatoare au companiile rom\u00e2ne\u015fti pe pia\u0163\u0103. Poate suntem buni la a face inven\u0163ii, dar nu mergem cu inven\u0163ia pe tot procesul de transformare a inven\u0163iei \u00een inovare, pentru a face bani.<\/p>\n
\nNu se pun toate ingredientele la inovare.\u201c Mihai Svasta vede dou\u0103 dimensiuni ale inov\u0103rii: la nivel de \u0163ar\u0103 este important\u0103 \u00een concuren\u0163a cu America \u015fi Asia, pentru c\u0103 Europa nu are resurse, nu are o evolu\u0163ie demografic\u0103 favorabil\u0103 \u015fi popula\u0163ia este \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, iar singurele lucruri pe care le are sunt creierul \u015fi educa\u0163ia mai bun\u0103. \u201eC\u00e2nd India o s\u0103 \u00ee\u015fi educe puhoiul de tineri vom pierde orice avantaj; \u015fansa noastr\u0103 e c\u0103 acolo clasa politic\u0103 este at\u00e2t de catastrofal\u0103 \u00eenc\u00e2t \u015fansele ca ei s\u0103 vin\u0103 spre noi sunt reduse. Vor veni, dar nu a\u015fa repede\u201c, spune Svasta.<\/p>\n
\nO alt\u0103 dimensiune este schimbarea modului de g\u00e2ndire \u00een organiza\u0163ie. Cel mai important factor pentru stimularea inov\u0103rii nu const\u0103 \u00een bani sau \u00een sprijinul managementului, ci \u00een cultura de organiza\u0163ie. S\u0103-i faci pe oameni s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103. \u201eNou\u0103 ne place s\u0103 spunem c\u0103 inovarea \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i aventuros \u015fi c\u0103 poate fi riscant s\u0103 tr\u0103ie\u015fti aventuros, dar a tr\u0103i plictisitor este \u00een mod sigur letal. Este o aventur\u0103 s\u0103 inovezi, nu \u015ftii ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit; poate nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic. Dar s\u0103 nu \u00eencerci este letal\u201c, adaug\u0103 Svasta.<\/p>\n
\n\u00cen spa\u0163iul germano-scandinav exist\u0103 o cultur\u0103 a lucrului \u00een echip\u0103, \u00een timp ce la noi este a liderului mesianic, spune Svasta. Inovarea se face acolo \u00een echip\u0103. \u201eCine spune c\u0103 \u015feful este cel mai capabil s\u0103 evalueze cea mai bun\u0103 idee? De foarte multe ori nu este a\u015fa. Principiile de risk management spun c\u0103 trebuie s\u0103 vorbe\u015fti cu muncitorul de la strung, nu doar cu maistrul sau managerul. Implicarea mai multor niveluri \u00een inovare este c\u00e2t se poate de bun\u0103 \u015fi de necesar\u0103. La unul dintre proiectele noastre au ajuns s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103, \u00een aceea\u015fi echip\u0103, \u015feful, inginer la 45 de ani, cu tehnic\u0103 \u015fi mult\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 a propriei valori, \u015fi cel mai t\u00e2n\u0103r angajat; a fost o oportunitate ca ace\u015fti doi oameni s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103.\u201c<\/p>\n
\n\u00cen noianul de priorit\u0103\u0163i de pe lista unui manager – presiunea ac\u0163ionarilor \u015fi a pie\u0163ei, plata salariilor, chestiunile de mediu sau concuren\u0163a – pe ce loc ar trebui s\u0103 stea inova\u0163ia? \u201eAr trebui s\u0103 fie \u00een v\u00e2rf, \u00een top trei. \u00cen func\u0163ie de asta, celelalte merg bine. O idee nou\u0103 poate face ca indicatorii economici s\u0103 creasc\u0103, se se dezvolte afacerea, s\u0103 ob\u0163in\u0103 produse noi, clien\u0163i noi, pie\u0163e noi\u201c, spune Miruna Enache.<\/p>\n
<\/p>\n
\nCE-I DE F\u0102CUT LA ALT NIVEL?<\/p>\n
\nS\u0103 privim, \u00eenainte de orice, cifrele: Rom\u00e2nia a investit anul trecut 558 milioane de euro \u00een proiecte de cercetare \u015fi dezvoltare, peste sumele cheltuite de Bulgaria, Croa\u0163ia sau Luxemburg, \u00eens\u0103 raportat la valoarea produsului intern brut cheltuielile din segment au totalizat doar 0,39%, cel mai redus nivel din UE, relev\u0103 Eurostat. Ponderea cercet\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii \u00een PIB-ul Rom\u00e2niei a r\u0103mas aproape la acela\u015fi nivel din 2004. Anul trecut, \u00een Uniunea European\u0103 media a fost de 2,02% din PIB, echivalentul a aproximativ 273,5 miliarde de euro. Sumele destinate cercet\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii au crescut raportat la 2004 at\u00e2t ca procent din PIB, c\u00e2t \u015fi ca valoare, de la 1,76% din PIB, respectiv 194,3 miliarde de euro.<\/p>\n
\nReg\u0103sim \u00een numerele de mai sus impactul crizei economice, dar \u015fi o anume prioritizare (termenul poate fi \u015fi eufemistic) a cheltuielilor. Pe de alt\u0103 parte, pe plan interna\u0163ional trebuie remarcat\u0103 o emula\u0163ie, un interes cresc\u00e2nd al statelor pentru sus\u0163inerea cercet\u0103rii – Rusia, Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie au investit sume considerabile \u00een clustere tehnologice menite s\u0103 mai \u015ftirbeasc\u0103 din puterea Silicon Valley-ului. Lipsit\u0103 de capabilit\u0103\u0163ile financiare ale statelor pomenite, Rom\u00e2nia ar putea miza pe clustere regionale, care s\u0103 ajung\u0103 la un grad de maturitate. \u201eChestii concentrate, de bun\u0103 calitate, \u00een care statul rom\u00e2n s\u0103 aib\u0103 implicare doar \u00een finan\u0163are, pentru c\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd statul s-a atins de organizare \u015fi de management, s-a pr\u0103bu\u015fit totul\u201c, explic\u0103 George Agafi\u0163ei, care crede c\u0103 zona ora\u015fului Constan\u0163a s-ar preta inova\u0163iei \u00een transporturi, Clujul pentru IT, iar Timi\u015foara \u015fi Ia\u015fiul \u00een alte direc\u0163ii. \u201eDac\u0103 vom dezvolta regiunile pe baza a ceea ce pot s\u0103 construiasc\u0103, va fi mult mai bine, nu cred \u00een uniformitate.\u201c<\/p>\n
\nOrice bun rom\u00e2n \u00ee\u0163i poate povesti despre stiloul lui Poenaru, despre avionul cu reac\u0163ie al lui Coand\u0103, despre sonicitatea lui Gogu Constantinescu, despre insulina lui Paulescu, despre ma\u015finile electrice ale lui Iustin Capr\u0103 sau despre pila Karpen, instala\u0163ia care contrazice a doua lege a termodinamicii \u015fi care ar fi de fapt un perpetuum mobile de spe\u0163a a doua. Dar, pentru a dep\u0103\u015fi ineditul \u015fi a transforma inteligen\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-o valoare palpabil\u0103, ceva mai mult dec\u00e2t o medalie la un concurs, mai trebuie f\u0103cut un pas. Ie\u015firea din iluzia inova\u0163iei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Anali\u015ftii spun c\u0103 lumea intr\u0103 \u00eentr-o epoc\u0103 nou\u0103, a inova\u0163iei, care se va transforma \u00een cel mai important driver de cre\u015ftere, dup\u0103 manufactur\u0103, distribu\u0163ie sau informa\u0163ie, iar Rom\u00e2nia, pentru a rezista \u00eentr-o lume globalizat\u0103 \u015fi \u00eentr-o Europ\u0103 \u00een schimbare, nu neap\u0103rat \u00eentr-un sens bun, trebuie s\u0103 ias\u0103 din zodia for\u0163ei ieftine de munc\u0103 sau a ajutorului social \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 inteligen\u0163a nativ\u0103 a na\u0163iei. Care este realitatea \u015fi care sunt perspectivele inova\u0163iei \u00een zona de business, ce se face \u015fi ce ar trebui f\u0103cut?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[16232,7734,235,246,32653,31967,438,32766,8445,303,8015,265,449,80,98],"class_list":["post-114500","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-ajutor-social","tag-analisti","tag-business","tag-crestere","tag-distribuire","tag-epoca","tag-europa","tag-folosire","tag-ieftin","tag-important","tag-informatie","tag-inovatie","tag-inteligenta","tag-refuz","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/114500","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=114500"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/114500\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=114500"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=114500"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=114500"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}