\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/13605830\/3\/mesajul-ms-regelui-mihai-caderea-comunismului-20nov2014-1.jpg?height=845&width=600\")
<\/p>\n
\n\u201d\u00cen anul 1927, la moartea Regelui Ferdinand I, bunicul meu, am fost proclamat Regele Rom\u00e2niei. \u00cen cei optzeci \u015fi \u015fapte de ani care au trecut, am fost martorul direct al apari\u0163iei \u015fi pr\u0103bu\u015firii fascismului \u015fi comunismului. Dou\u0103 sisteme criminale, care au l\u0103sat \u00een urm\u0103 peste o sut\u0103 de milioane de victime \u015fi multe milioane de oameni schilodi\u0163i, suflete\u015fte \u015fi trupe\u015fte\u201d, se arat\u0103 \u00een mesajul transmis de Regele Mihai.<\/p>\n
\nRegele Mihai mai afirm\u0103 \u00een mesaj c\u0103, \u00een via\u0163a sa a fost \u201do lung\u0103 \u015fi loial\u0103 a\u015fteptare\u201d.<\/p>\n
\n\u201dA\u015fteptare ca Europa s\u0103-\u015fi vin\u0103 \u00een fire, a\u015fteptare ca Rom\u00e2nia s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 la ea \u00eens\u0103\u015fi. R\u0103bdarea poate fi, uneori, o arm\u0103 \u00eempotriva destinului istoric. A\u015fteptarea \u015fi credin\u0163a. Iubirea \u015fi sim\u0163ul datoriei. Dar \u00een lunga mea via\u0163\u0103 am cunoscut \u015fi momente binecuv\u00e2ntate. Dumnezeu a vrut s\u0103 fiu \u00een prima linie a revenirii \u0163\u0103rii mele \u00een familia demn\u0103 a na\u0163iunilor libere, prin intrarea Rom\u00e2niei, ca membru deplin, \u00een Uniunea Europen\u0103 \u015fi \u00een Organiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord\u201d, <\/strong>se arat\u0103 \u00een mesajul Regelui MIhai al Rom\u00e2niei.<\/p>\n \n\u201dFamilia mea \u015fi cu mine am muncit mult \u00een ultimii dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani de la c\u0103derea comunismului, pentru o Rom\u00e2nie democratic\u0103, prosper\u0103, liber\u0103 \u015fi demn\u0103. Nu vom \u00eenceta s\u0103 facem acest lucru p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul zilelor noastre, convin\u015fi fiind c\u0103 institu\u0163ia Casei Regale este parte a identit\u0103\u0163ii noastre statale \u015fi na\u0163ionale. Comunismul s-a n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia \u00een acela\u015fi an cu mine, \u00een 1921. Acum, dup\u0103 mai bine de nou\u0103 decenii, am fericita ocazie s\u0103 m\u0103 adresez vou\u0103, s\u0103rb\u0103torindu-i c\u0103derea. A\u015fa s\u0103 ne ajute Dumnezeu!\u201d,<\/strong> a mai transmis Regele MIhai.<\/p>\n \nFostul pre\u015fedinte Emil Constantinescu a declarat \u00een cadrul simpozionului c\u0103 pr\u0103bu\u015firea comunismului, cu excep\u0163ia Rom\u00e2niei, nu s-a produs prin revolte s\u00e2ngeroase, de felul celor prin care comuni\u015ftii au venit la putere, ci \u00een mod pa\u015fnic.<\/p>\n \n\u201dOare c\u00e2tor oameni le-a fost dat s\u0103 simt\u0103, \u00eentr-un timp at\u00e2t de scurt \u015fi pe propria piele, fiorul fricii \u015fi incon\u015ftien\u0163a curajului, teroarea \u015fi libertatea, suspenciunea \u015fi \u00eencrederea, descoperirea generozit\u0103\u0163ii, credin\u0163ei \u015fi toleran\u0163ei, dar mai ales sentimental de a tr\u0103i pe viu istoria?\u201d, a declarat Emil Constantinescu.<\/p>\n \nFostul \u015fef de stat al Rom\u00e2niei a mai declarat c\u0103 zidul Berlinului s-a pr\u0103bu\u015fit \u0103n 1989 \u00een realitatea lui de ciment \u015fi o\u0163el, dar a r\u0103mas \u00een inaginarul Europe \u015fi mult\u0103 vreme va mai greva con\u015ftiin\u0163ele celor din vest \u015fi a celor din est.<\/p>\n \n\u201dPe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii pe drumul tranzi\u0163iei post-comuniste, diferen\u0163ele \u00een progresul \u0163\u0103rilor europene au ca izvor realit\u0103\u0163i tot mai vechi ale istoriei fiec\u0103rui popor\u201d, a precizat Emil Constantinescu.<\/p>\n \nPotrivit lui Constantinescu, lupta \u00eempotriva corup\u0163iei scoate la iveal\u0103 diferen\u0163e legate de existen\u0163a \u015fi respectarea legilor, nu numai \u00een istoria modern\u0103, ci \u015fi \u00een timpul \u00eendep\u0103rtat.<\/p>\n \nEmil Constantinescu a mai afirmat c\u0103 ceea ce a f\u0103cut ca revolu\u0163iile din 1989 s\u0103 par\u0103 un miracol a fost pr\u0103bu\u015firea atotputernicului sistem comunist din interior, pe cale pa\u015fnic\u0103, \u00eentr-un timp foarte scurt.<\/p>\n \n\u201dNicio conspira\u0163ie nu putea s\u0103 organizeze aceast\u0103 schimbare, dac\u0103 nu exista determinarea unor mul\u0163imi de oameni care au crezut \u00een ni\u015fte idealuri \u015fi au fost dispuse s\u0103 moar\u0103 pentru aceste idealuri. Aceste momente sunt rare la nivelul \u00eentregii istorii a lumii \u015fi ele schimb\u0103 destinul na\u0163iunilor\u201d, a mai spus Constantinescu, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 un rol important a fost al grupurilor de intelectuali.<\/p>\n \nFostul pre\u015fedinte Poloniei din perioada 1990-1995 \u015fi lider al Solidarno\u015b\u0107, Lech Walesa, a vorbit, \u00een intreven\u0163ia sa, despre schimb\u0103rile aduse de c\u0103derea comunismului.<\/p>\n \nEl a spus c\u0103 genera\u0163ia din care a f\u0103cut parte a fost martora nu numai a unui nou secol \u015fi mileniu, ci \u015fi a unei noi ere.<\/p>\n \n\u201dAvem nevoie de dezbatere, avem nevoie de emo\u0163ii, greve \u015fi proteste ca s\u0103 g\u0103sim solu\u0163iile corecte \u015fi s\u0103 alegem oameni responsabili, oameni potrivi\u0163i\u201d, a mai spus fostul pre\u015fedinte, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 astfel se poate construi o lume mai bun\u0103.<\/p>\n \nPre\u015fedintele Senatului Rom\u00e2niei, C\u0103lin Popescu T\u0103riceanu, a declarat \u00een cadrul simpozionului c\u0103 alegerile libere \u015fi corecte \u015fi un sistem parlamentar responsabil sunt necesare ca oxigenul, dar reprezint\u0103 doar arm\u0103tura unor societ\u0103\u0163i libere \u015fi demne.<\/p>\n \n\u201dLa 25 de ani de la eliberarea de dictatur\u0103 vorbim mai ales de democra\u0163ie dec\u00e2t de libertate. Poate nu ar trebui s\u0103 fie a\u015fa; poate c\u0103 nu e bine s\u0103 consider\u0103m libertatea ca pe un bun c\u00e2\u015ftigat pentru vecie \u015fi s\u0103 ne \u00eengrijor\u0103m doar de eventualele derive ale democra\u0163iei. Experien\u0163a genera\u0163iei p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri dovede\u015fte c\u0103 ele sunt indisolubil legate \u015fi c\u0103 dispari\u0163ia uneia o aduce dup\u0103 sine inevitabil pe cea a celeilalte. Diferen\u0163a este doar c\u0103 democra\u0163ia ac\u0163ioneaz\u0103, pe c\u00e2nd libertatea exist\u0103, \u015fi este deci mai asem\u0103n\u0103toare cu aerul pe care \u00eel respir\u0103m, \u015fi pe care \u00eel percepem mai degrab\u0103 atunci c\u00e2nd ne lipse\u015fte\u201d, a ar\u0103tat T\u0103riceanu.<\/p>\n \nC\u0103lin Popescu T\u0103riceanu a men\u0163ionat \u00een dicursul sus\u0163inut de la tribuna Senatului c\u0103 \u201dalegerile libere \u015fi corecte, un sistem parlamentar responsabil \u015fi func\u0163ional, un executiv rezultat din voin\u0163a majoritar\u0103 a cet\u0103\u0163enilor sunt necesare ca oxigenul pentru societ\u0103\u0163ile noastre, dar reprezint\u0103 doar arm\u0103tura unor societ\u0103\u0163i prospere, libere \u015fi demne\u201d.<\/p>\n \n\u201dTot restul urmeaz\u0103 a fi construit!\u201d, a ad\u0103ugat pre\u015fedintele Senatului.<\/p>\n \nC\u0103lin Popescu T\u0103riceanu a mai ar\u0103tat c\u0103 nu poate exista democra\u0163ie f\u0103r\u0103 libertate, dar poate exista \u201do democra\u0163ie mimat\u0103, din care lipsesc elemente esen\u0163iale ale libert\u0103\u0163ii\u201d \u015fi c\u0103 libertatea \u015fi democra\u0163ia au fost ideile-for\u0163\u0103 care au dominat \u00een marea \u00eencle\u015ftare a celui de-al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi au oferit lumii libere legitimitatea unui r\u0103zboi f\u0103r\u0103 precedent ca violen\u0163\u0103 \u015fi extindere.<\/p>\n \nPotrivit pre\u015fedintelui Senatului, \u201dmul\u0163imile care s-au rev\u0103rsat pa\u015fnic \u00een 1989 pe str\u0103zile Prag\u0103i \u015fi Berlinului, \u015fi nu mai pu\u0163in mul\u0163imile de la Timi\u015foara, Bra\u015fov sau Bucure\u015fti, erau animate de idealul libert\u0103\u0163ii \u015fi democra\u0163iei, c\u0103rora astfel le validau definitiv superioritatea ca forme de guvern\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/p>\n \n\u201dOric\u00e2te ezit\u0103ri ar fi avut Europa Occidental\u0103 din ultimele dou\u0103 secole \u00een privin\u0163a asta, erau spulberate de voin\u0163a cet\u0103\u0163enilor care \u00ee\u015fi cucereau libertatea. Democra\u0163ia nu mai avea nevoie de argumente. Dar \u00een noul secol care \u00eencepea, din nefericire, la 11 septembrie 2001, libertatea nu are parte de aceea\u015fi soart\u0103. Democratic, cet\u0103\u0163enii accept\u0103 tot felul de limit\u0103ri ale libert\u0103\u0163ii individuale \u015fi colective \u00een schimbul unei siguran\u0163e sporite. P\u00e2n\u0103 unde putem merge, m\u0103 \u00eentreb, \u015fi v\u0103 \u00eentreb \u015fi pe dumneavoastr\u0103\u201d, a ar\u0103tat T\u0103riceanu.<\/p>\n \nC\u0103lin Popescu T\u0103riceanu a mai declarat \u00een cadrul simpozionului c\u0103, din 1989 \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, teritoriile libert\u0103\u0163ii \u015fi ale democra\u0163iei s-au extins \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t vreodat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum \u00een istoria umanit\u0103\u0163ii.<\/p>\n \nPotrivit lui T\u0103riceanu, \u201dchiar \u00een Rom\u00e2nia, unde Partidul Liberal avea o istorie de 140 de ani, o mi\u015fcare brusc\u0103 \u015fi greu explicabil\u0103 l-a precipitat \u00een zona dreptei populare \u015fi nu odat\u0103 populiste, al\u0103turi de dl. Orban\u201d.<\/p>\n \n\u201dEste oare bine, este oare prudent s\u0103 renun\u0163\u0103m dintr-odat\u0103 la curentul politic care a reprezentat \u00een Europa cea mai sigur\u0103 barier\u0103 \u00een calea fascismului? Poate ne ajuta\u0163i s\u0103 r\u0103spundem la aceast\u0103 \u00eentrebare\u201d, a mai spus el.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103 “25 de ani de la pr\u0103bu\u015firea dictaturilor comuniste \u00een Europa de Est: privind \u00een urm\u0103, privind \u00eenainte” a fost organizat\u0103, joi, \u00een sala de plen a Senatului, cu ocazia anivers\u0103rii a 25 de ani de la sf\u00e2r\u015fitul domina\u0163iei comuniste \u00een Europa, de Funda\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 pentru Democra\u0163ie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[38734,9651,10741],"class_list":["post-114406","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-caderea-comunismului","tag-conferinta","tag-senat"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/114406","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=114406"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/114406\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=114406"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=114406"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=114406"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}