{"id":113994,"date":"2014-11-11T15:24:59","date_gmt":"2014-11-11T15:24:59","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=113994"},"modified":"2014-11-11T15:24:59","modified_gmt":"2014-11-11T15:24:59","slug":"cronologie-marile-premiere-din-domeniul-explorarii-spatiale-exceptand-misiunile-cu-echipaj-uman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=113994","title":{"rendered":"CRONOLOGIE: Marile premiere din domeniul explor\u0103rii spa\u0163iale, except\u00e2nd misiunile cu echipaj uman"},"content":{"rendered":"

\nDe atunci, oamenii au trimis mai multe sonde \u00een Sistemul Solar, pentru a explora Soarele, planetele \u015fi alte corpuri cere\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\nDac\u0103 totul va func\u0163iona a\u015fa cum era prev\u0103zut, o alt\u0103 etap\u0103 important\u0103 va fi realizat\u0103 miercuri, c\u00e2nd Agen\u0163ia Spa\u0163ial\u0103 European\u0103 (ESA) va \u00eencerca s\u0103 plaseze un robot – Philae, transportat de sonda Rosetta – pe o comet\u0103 (Ciurimov-Gherasimenko).<\/p>\n

\nPrezent\u0103m mai jos cronologia premierelor spa\u0163iale (except\u00e2nd zborurile cu echipaje umane):<\/strong><\/span><\/p>\n

\nSputnik 1<\/strong> – Primul satelit artificial al P\u0103m\u00e2ntului a fost lansat de Uniunea Sovietic\u0103 pe 4 octombrie 1957, inaugur\u00e2nd era spa\u0163ial\u0103 \u015fi extinderea R\u0103zboiului Rece la nivelul cosmosului. Acea micu\u0163\u0103 sfer\u0103 din aluminiu a avut nevoie de 98 de minute pentru a \u00eenconjura Terra \u015fi a trimite primul mesaj din spa\u0163iu.<\/p>\n

\nLuna 2<\/strong> – O alt\u0103 reu\u015fit\u0103 sovietic\u0103, sonda Luna 2 a fost primul vehicul fabricat de oameni care a ajuns pe un alt corp ceresc, pr\u0103bu\u015findu-se pe satelitul natural al P\u0103m\u00e2ntului \u00een 1959. \u00cen acela\u015fi an, succesorul ei, Luna 3, a trimis primele fotografii de pe fa\u0163a ascuns\u0103 a Lunii. \u00cen 1966, sonda Luna 9 a fost prima din istorie care a reu\u015fit o cobor\u00e2re lent\u0103 pe suprafa\u0163a satelitului.<\/p>\n

\nVenera 3<\/strong> – Aceast\u0103 sond\u0103 sovietic\u0103 a fost prima care a ajuns pe suprafa\u0163a unei alte planete, Venus, \u00een 1966. O capsul\u0103 a putut s\u0103 coboare pe Venus, \u00eens\u0103 contactul cu sonda a fost pierdut. Prima cobor\u00e2re lent\u0103 pe Venus a fost realizat\u0103 de sonda Venera 7, patru ani mai t\u00e2rziu. Venera 7 a transmis primele semnale radio de pe o alt\u0103 planet\u0103 \u015fi a dezv\u0103luit faptul c\u0103 Venus este total nelocuibil\u0103 pentru oameni.<\/p>\n

\nPioneer 10<\/strong><\/span> – \u00cen 1973, aceast\u0103 sond\u0103 spa\u0163ial\u0103 construit\u0103 de NASA a fost prima care s-a apropiat de Jupiter, trec\u00e2nd la o distan\u0163\u0103 de 130.000 de kilometri de cea mai mare planet\u0103 din Sistemul Solar. Continu\u00e2ndu-\u015fi c\u0103l\u0103toria, sonda american\u0103 a devenit, \u00een 1983, primul vehicul spa\u0163ial care a dep\u0103\u015fit orbita planetei Neptun, cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 planet\u0103 de Soare din Sistemul Solar. Pioneer 10 \u015fi “sora” ei, Pioneer 11, transport\u0103 la bord pl\u0103cu\u0163e din aluminiu care con\u0163in desene cu b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, trimise \u00een spa\u0163iu \u00een eventualitatea \u00een care aceste sonde se vor \u00eent\u00e2lni cu reprezentan\u0163i ai unor civiliza\u0163ii extraterestre. Ultimul contact al sondei Pioneer 10 cu Terra dateaz\u0103 din anul 2003.<\/p>\n

\nVoyager 1 \u015fi Voyager 2<\/strong><\/span> – Lansat\u0103 \u00een 1977, Voyager 1 a trimis pe Terra fotografii detaliate cu Jupiter \u015fi Saturn \u00eenainte de a deveni, \u00een 1998, vehiculul spa\u0163ial creat de om care a ajuns la cea mai mare distan\u0163\u0103 de Terra. \u00cen 2012, sonda american\u0103 a dep\u0103\u015fit grani\u0163ele Sistemului Solar \u015fi a p\u0103truns \u00een spa\u0163iul interstelar. Ca \u015fi \u00eenso\u0163itoarea sa Voyager 2, sonda Voyager 1 transport\u0103 un disc placat cu aur care con\u0163ine “formule de salut adresate Universului”, exprimate \u00een 60 de limbi terestre.<\/p>\n

\nGalileo<\/strong><\/span> – Lansat\u0103 \u00een 1989, aceast\u0103 sond\u0103 construit\u0103 de NASA a fost prima din istorie care s-a plasat pe orbita unei planete uria\u015fe gazoase, Jupiter, \u00een 1995. Sonda a eviden\u0163iat prezen\u0163a apei lichide sub suprafa\u0163a \u00eenghe\u0163at\u0103 a Europei, unul dintre sateli\u0163ii lui Jupiter.<\/p>\n

\nMars Pathfinder<\/strong><\/span> – Aceast\u0103 sond\u0103 spa\u0163ial\u0103 american\u0103 s-a plasat pe Marte \u00een 1997. Pentru prima dat\u0103, un mic robot pe ro\u0163i, Sojourner, a putut s\u0103 plece \u00een explorarea planetei ro\u015fii.<\/p>\n

\nNear Shoemaker<\/strong><\/span> – Aceast\u0103 sond\u0103 spa\u0163ial\u0103 creat\u0103 de NASA a fost prima care a cobor\u00e2t, \u00een 2001, pe un asteroid, Eros. Patru ani mai t\u00e2rziu, sonda spa\u0163ial\u0103 Hayabusa a fost prima care a prelevat un e\u015fantion de roc\u0103 extras de pe un asteroid, Itokawa, aduc\u00e2nd pe Terra mostra colectat\u0103.<\/p>\n

\nCassini<\/strong><\/span> – Proiect comun realizat de NASA, Agen\u0163ia Spa\u0163ial\u0103 European\u0103 (ESA) \u015fi Agen\u0163ia Spa\u0163ial\u0103 Italian\u0103 (ASI), aceast\u0103 sond\u0103 a devenit, \u00een 2004, prima care a p\u0103truns pe orbita lui Saturn, fapt care i-a permis s\u0103 studieze inelele acestei planete uria\u015fe. \u00cen 2005, Cassini a lansat sonda Huygens, care a cobor\u00e2t pe Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn.<\/p>\n

\nStardust<\/strong><\/span> – \u00cen 2004, aceast\u0103 misiune a cercet\u0103torilor de la NASA a fost prima care a colectat e\u015fantioane de praf din siajul unei comete, 81P\/Wild. Particulele au revenit pe Terra la bordul unei capsule, \u00een 2006.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Racheta V-2, construit\u0103 de Germania nazist\u0103 pentru a-\u015fi \u00eent\u0103ri arsenalul militar \u015fi considerat\u0103 un str\u0103mo\u015f al lansatoarelor spa\u0163iale, a devenit, \u00een 1942, primul vehicul de acest tip realizat de oameni care a ajuns la limita spa\u0163iului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[3171,14318,225],"class_list":["post-113994","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-cronologie","tag-explorare","tag-spatiu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/113994","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=113994"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/113994\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=113994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=113994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=113994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}