![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/13478133\/3\/vic4065-copy-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\n\u201cDAC\u0102 ROM\u00c2NIA VA AVEA CRE\u015eTERE ECONOMIC\u0102 DE 3,3% ANUL VIITOR, EU M\u0102 VOI \u00ceNTOARCE \u00ceN FA\u0162A DUMNEAVOASTR\u0102 \u00ceN ECHIPAMENT DE FOTBALIST. Pentru asta probabil c\u0103 va trebui s\u0103 sl\u0103besc c\u00e2teva kilograme \u015fi s\u0103 m\u0103 antrenez\u201e, a spus, \u00een cadrul Business Club, Steen Jakobsen, economistul-\u015fef al b\u0103ncii daneze Saxo Bank, institu\u0163ie fondat\u0103 \u00een 1992.<\/p>\n
\nFinan\u0163istul a avut un discurs relaxat, pres\u0103rat cu glume, dar o not\u0103 de pesimism s-a sim\u0163it la tot pasul, prin prisma previziunilor prezentate. \u201dPentru cet\u0103\u0163eanul de r\u00e2nd situa\u0163ia este grav\u0103, chiar dac\u0103 noi st\u0103m confortabil \u015fi discut\u0103m despre tendin\u0163e\u201e, argumenteaz\u0103 Steen Jakobsen, care de 25 de ani lucreaz\u0103 \u00een cadrul b\u0103ncii daneze \u015fi c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een toate cele 26 de \u0163\u0103ri unde are filiale banca. \u201dSitua\u0163ia este at\u00e2t de rea \u00eenc\u00e2t nu poate fi dec\u00e2t mai r\u0103u\u201e, spune finan\u0163istul, care completeaz\u0103 c\u0103 \u015feful s\u0103u, CEO \u015fi cofondator al Saxo Bank, \u00eel prezint\u0103 pe Steen Jakobsen ca fiind economistul care a prezis cinci din ultimele dou\u0103 crize mondiale. Prezentarea finan\u0163istului \u00eencepe cu o glum\u0103. \u201d\u00cen urm\u0103 cu 20 de ani, \u00eei aveam pe Johnny Cash, Bob Hope \u015fi Steve Jobs. Acum nu avem Cash, nici Hope (speran\u0163\u0103) \u015fi nici Jobs (slujbe).\u201e<\/p>\n
\nELEFANTUL DESPRE CARE NIMENI NU VORBE\u015eTE
\nMotivul pentru care Jakobsen a creionat previziuni pesimiste pentru urm\u0103torii ani este legat de gradul mare de \u00eendatorare a \u0163\u0103rilor. \u201dPoate c\u0103 datoriile sunt elefantul din camer\u0103 despre care nu vorbe\u015fte nimeni, dar a crescut at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t funda\u0163ia a \u00eenceput s\u0103 crape. \u00cel ignor\u0103m \u00een detrimentul nostru.\u201e De pild\u0103, datoria extern\u0103 a Asiei a crescut la 2,5 trilioane de dolari de la 300 de miliarde de dolari \u00een numai un deceniu, iar China cheltuie o avere doar pentru a administra o datorie care reprezint\u0103 39% din PIB. Nici SUA nu sunt prea departe, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een 2013 costul de \u00eentre\u0163inere a datoriei s-a plasat la 6% din PIB, iar \u00eenc\u0103rcarea datoriei s-a dublat \u00een zece ani, ajung\u00e2nd la 80% din PIB. \u201d\u015ei lumea vestic\u0103 ignor\u0103 \u00een continuare nevoia de acea reform\u0103 structural\u0103 fundamental\u0103 care va permite antreprenoriatului privat s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 \u015fi s\u0103 creasc\u0103.\u201e Or \u00een contextul datoriilor actuale, nu se pune \u00eentrebarea \u201ddac\u0103\u201e, ci doar \u201dc\u00e2nd\u201e \u0163\u0103rile vor intra \u00een default, este de p\u0103rere Jakobsen. \u00cen opinia sa, \u00een 2015 zona euro (inclusiv Rom\u00e2nia) vor intra \u00een recesiune, iar SUA se vor afla la limit\u0103 de a intra \u00een recesiune. \u00cen r\u00e2ndul predic\u0163iilor Saxo Bank se afl\u0103 \u015fi faptul c\u0103 \u00een primul trimestru al anului viitor infla\u0163ia va fi redus\u0103, moneda Statelor Unite va fi mai slab\u0103 ca \u00een 2014, iar \u0163\u0103rile din BRIC vor intra \u00een colaps ca urmare a lipsei de reforme.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nNU CONTEAZ\u0102 CINE VA FI ALES \u00ceN ROM\u00c2NIA
\n\u201dSingurul fel \u00een care putem progresa este prin experien\u0163a e\u015fecului. V\u0103d aceea\u015fi situa\u0163ie \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, iar \u00een opinia mea alegerile preziden\u0163iale sunt o pierdere de vreme. Nimic nu se va \u00eent\u00e2mpla nici \u00eenainte \u015fi nici dup\u0103 alegeri.\u201e \u00cen opinia finan\u0163istului, nu numai \u00een Rom\u00e2nia, ci \u015fi \u00een lume politicul nu se afl\u0103 \u00een pozi\u0163ia de a influen\u0163a mersul lucrurilor \u00een economie. \u201dNici m\u0103car nu conteaz\u0103 cine va fi ales \u00een Rom\u00e2nia, nu va conta nici din punct de vedere politic, nici economic. Inabilitatea mediului politic de a schimba lucrurile este de fapt motivul pentru care avem elefantul \u00een camer\u0103.\u201e Singurul mod prin care \u0163\u0103rile vor evolua, nu numai Rom\u00e2nia, ci \u00eentreaga lume, este prin e\u015fec, pentru c\u0103, spune Jakobsen, niciun politician nu va recunoa\u015fte c\u0103 a gre\u015fit, ci cu to\u0163ii vor continua prin a nu face nimic \u015fi joac\u0103 un joc numit \u201dpretinde \u015fi extinde\u201e. Vor pretinde c\u0103 sunt credibili \u015fi c\u0103 au un plan \u015fi \u00ee\u015fi vor extinde c\u00e2t pot de mult mandatele. Ultimul politician care a fost ales \u00een Europa anun\u0163\u00e2nd schimb\u0103ri a fost Margaret Thatcher, \u00een 1979. \u201dNu spun c\u0103 a avut dreptate sau nu, ci c\u0103 de 35 de ani niciun alt politician nu a mai fost ales pentru c\u0103 voia s\u0103 schimbe ceva.\u201e<\/p>\n
\nUITA\u0162I DE COMPANIILE CONTROLATE DE STAT
\n\u201dSunt un simplu economist, dar v\u0103d la nivel global c\u0103 dob\u00e2nzile sunt din ce \u00een ce mai mici\u201e, \u00ee\u015fi continu\u0103 prezentarea Jakobsen, care spune c\u0103 la \u00eenceputul anului 2014 predic\u0163iile sale erau mai pu\u0163in credibile, dar sc\u0103derile din ultima perioad\u0103 au confirmat a\u015ftept\u0103rile sale. \u201d\u015ei este doar \u00eenceputul. Cred c\u0103 vom ajunge la cel mai sc\u0103zut nivel al dob\u00e2nzilor, cel din 2008, \u00een primul trimestru al anului viitor. Cred c\u0103 nivelul dob\u00e2nzilor din Rom\u00e2nia se va plasa \u00eentre 1,5 \u015fi 1,75%.\u201e Cu toate acestea, economistul-\u015fef al Saxo Bank spune c\u0103 de-a lungul carierei sale de 25 de ani nu a fost niciodat\u0103 at\u00e2t de optimist, pentru c\u0103 odat\u0103 ce va fi atins punctul cel mai de jos, \u00een primul sau al doilea trimestru, va urma o cre\u015ftere rapid\u0103. \u00cen opinia lui, orice economie mic\u0103, a\u015fa cum este a Rom\u00e2niei, este un bun studiu de caz al principiului Pareto, care spune c\u0103 \u00een multe evenimente 80% dintre efecte sunt produse de 20% din cauze. De pild\u0103, 80% din volumul creditelor este atras de 20% dintre companii \u015fi institu\u0163ii financiare; 20% din popula\u0163ie de\u0163ine 80% din bog\u0103\u0163ie; 80% din num\u0103rul locurilor de munc\u0103 este generat de companiile mici \u015fi mijlocii. \u00cen plus, \u00een acest moment sunt 20 de milioane de \u015fomeri \u00een Europa; 80% din economia mondial\u0103 trebuie s\u0103 creasc\u0103 pentru a sus\u0163ine restul de 20%. Mai mult, \u201d\u00abpariind\u00bb pe numai 20% va ridica riscul de japonizare la 80%. Dar deja ne afl\u0103m, \u00een Europa, \u00een procesul de japonizare, pentru c\u0103 nu am f\u0103cut absolut nimic pentru a evita acest lucru\u201e. Pentru a evita colapsul, fiecare \u0163ar\u0103 ar trebui s\u0103 uite de cele mai mari 20% dintre companii \u015fi s\u0103 se concentreze pe \u00eentreprinderile mici \u015fi mijlocii. \u201d\u00cen cazul Rom\u00e2niei, uita\u0163i de companiile controlate de stat, de corpora\u0163ii.\u201e<\/p>\n
<\/p>\n
\nTRUNGHIUL BERMUDELOR
\nDanezul a mai prezentat \u00een cadrul evenimentului \u015fi modelul economic pe care l-a denumit ‘Triunghiul Bermudelor’ \u015fi pentru care spune, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios, c\u0103 a\u015fteapt\u0103 premiul Nobel. Teoria economic\u0103 pe care a creat-o eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 este un paradox ca \u00een acela\u015fi ciclu economic s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 deopotriv\u0103 1. un nivel record pe pie\u0163ele bursiere; 2. un nivel record al ratei \u015fomajului; 3. rate record \u00een ce prive\u015fte lipsa de cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi sc\u0103derea productivit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\nJakobsen mai spune c\u0103 Hyman Minsky credea c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi stabilitatea este destabilizatoare. \u201dEconomistul mediu, \u015fi exist\u0103 mul\u0163i de acest fel, crede c\u0103 economia \u015fi pie\u0163ele func\u0163ioneaz\u0103 prin echilibru, deci pentru a intra \u00een colaps, ceva anume trebuie s\u0103 aib\u0103 un \u015foc extern\u201e, spune economistul-\u015fef al Saxo Bank, care face referire la pre\u0163ul energiei fosile. \u00centre ianuarie 2007 \u015fi iunie 2008, pre\u0163ul energiei fosile a s\u0103rit de la 5,2% din PIB-ul mondial la 12,4%, \u00eenghi\u0163ind \u00eenc\u0103 7,2% sau echivalentul a 5 trilioane de dolari din PIB-ul global. \u201dAv\u00e2nd \u00een vedere datoria mondial\u0103 de 250% din PIB, aveam nevoie de o cre\u015ftere \u00een exces de 300 de puncte de baz\u0103 \u00een rata de finan\u0163are pentru a \u0163ine pe linia de plutire finan\u0163ele mondiale. Da, energia a fost principalul motiv pentru incidentul din 2007-2008, o criz\u0103 ce a urmat scenariul comun.\u201e Cu toate acestea, adaug\u0103 economistul-\u015fef al Saxo Bank, situa\u0163ia din prezent este un Minsky clasic. Virtuozul crizei financiare credea c\u0103 dinamica intern\u0103 a unui sistem poate ea \u00eens\u0103\u015fi s\u0103 genereze un \u015foc. Pentru c\u0103 diver\u015fi actori economici (b\u0103nci, companii, guverne \u015fi cet\u0103\u0163eni) devin mul\u0163umi\u0163i de sine \u00een vremuri de succes economic. Pe scurt, se culc\u0103 pe o ureche, cu g\u00e2ndul c\u0103 vremurile bune vor dura pe vecie. Efectul net al acestei tendin\u0163e este c\u0103 risc\u0103 din ce \u00een ce mai mult pentru profit. \u201dSemin\u0163ele putrede ale crizei sunt mereu plantate \u00een vremuri de bel\u015fug.\u201e Ce fac deciden\u0163ii politici \u015fi politicienii \u00eentr-un asemenea scenariu? se \u00eentreab\u0103 Steen Jakobsen. Tot el r\u0103spunde: acela\u015fi lucru pe care l-au f\u0103cut dintotdeauna. \u00cen locul unor ac\u0163iuni decisive, trag de timp, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 conving\u0103 c\u0103 tacticile lor vor func\u0163iona. Modul lor de operare este s\u0103 men\u0163in\u0103 dob\u00e2nzi suficient de mici pentru \u00eentre\u0163inerea gradului mare de \u00eendatorare. Cu alte cuvinte, pretind c\u0103 au un plan credibil, dar nu abordeaz\u0103 probleme structurale, ci doar c\u00e2\u015ftig\u0103 timp.<\/p>\n
\n\u00cen acela\u015fi timp, sectorul public \u00eenghite felii din ce \u00een ce mai consistente din economie, \u00een orice \u0163ar\u0103 din lume, or acest lucru nu este deloc s\u0103n\u0103tos, de vreme ce sectorul privat este cel ce genereaz\u0103 slujbe. Democra\u0163ia func\u0163ioneaz\u0103 doar at\u00e2t timp c\u00e2t mai pu\u0163in de 51% din PIB se datoreaz\u0103 sectorului public.<\/p>\n
\nROM\u00c2NIA \u2013 MAI BINE, DAR NU SUFICIENT DE BINE?
\n\u201dRom\u00e2nia este o poveste bun\u0103. V-a\u0163i descurcat bine, dar nu suficient de bine. Dar e un lucru cu dus \u015fi \u00eentors, pentru c\u0103 to\u0163i cei care gre\u015fesc vor s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 ceea ce fac.\u201e Predic\u0163iile b\u0103ncilor din Rom\u00e2nia, indic\u0103 danezul, arat\u0103 previziuni de cre\u015ftere economic\u0103 de 3,3% pentru anul viitor, dar Jakobsen crede c\u0103 mai realist este un scenariu cu cre\u015ftere economic\u0103 zero. Pe de o parte produc\u0163ia industrial\u0103 arat\u0103 bine, dar este \u00eengrijor\u0103toare evolu\u0163ia din domeniul construc\u0163iilor. \u201dPentru a v\u0103 apropia de nivelul \u0163\u0103rilor din vest ave\u0163i nevoie de o cre\u015ftere economic\u0103 de 5%, iar acum rata este de 2%.\u201e Jakobsen sumarizeaz\u0103 p\u0103r\u0163ile bune dar \u015fi pe cele slabe ale economiei rom\u00e2ne\u015fti. Pe un taler al balan\u0163ei se plaseaz\u0103 industria automotive (care dep\u0103\u015fe\u015fte deja 10% din PIB), investi\u0163iile str\u0103ine directe sunt puternice (reprezent\u00e2nd peste 1% din PIB) \u015fi ratele sc\u0103zute ale dob\u00e2nzilor. Pe cel\u0103lalt taler se afl\u0103 sistemul bancar sl\u0103bit, sectoare economice slabe (construc\u0163iile, de pild\u0103), anul electoral, corup\u0163ia, lipsa reformelor. Una peste alta, danezul se a\u015fteapt\u0103 ca \u00eentreaga Europ\u0103 s\u0103 intre \u00een recesiune anul viitor, iar Rom\u00e2nia va resim\u0163i acest lucru din plin, din pricina faptului c\u0103 75% din exporturi merg c\u0103tre \u0163\u0103ri din acest continent.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/13478133\/4\/grafic.jpg\")
<\/a><\/p>\n