{"id":113376,"date":"2014-10-27T17:18:45","date_gmt":"2014-10-27T17:18:45","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=113376"},"modified":"2014-10-27T17:18:45","modified_gmt":"2014-10-27T17:18:45","slug":"istoria-banilor-de-la-cochiliile-de-scoici-la-coltii-de-caini","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=113376","title":{"rendered":"Istoria banilor: de la cochiliile de scoici la col\u0163ii de c\u00e2ini"},"content":{"rendered":"<p>\n\u201cCu buzunarul plin de bani, e\u015fti \u00een\u0163elept, frumos \u015fi mai c\u00e2n\u0163i \u015fi bine\u201d, spune un vechi proverb evreu. Este, poate, una din cele mai sugestive caracteriz\u0103ri a ceea ce \u00eenseamn\u0103 banul \u015fi istoria sa pentru omenire.<\/p>\n<p>\nPractic, istoria banilor este istoria omenirii, cele dou\u0103 neput\u00e2nd fi separate.<\/p>\n<p>\nO spune chiar o personalitate a lumii moderne a banilor, Alan Greenspan, fostul pre\u015fedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite. \u201cIeri i-am spus unui amic, cam chetuitor, c\u0103 trebuie s\u0103 vorbesc despre istoria banilor. &lt;\u00cen\u0163eleg istoria banilor. Cum am c\u00e2\u0163iva, repede devin istorie&gt;, a r\u0103spuns acesta. Din fericire, nu toat\u0103 lumea este ca prietenul meu\u201d, spunea, \u00een 2002, Alan Greenspan.<\/p>\n<p>\nDin fericire, pentru ca prietenul lui Greenspan s\u0103 poat\u0103 face istorie, cineva, \u00een zorii omenirii s-a g\u00e2ndit s\u0103 schimbe greoiul sistem al schimburilor comerciale bazat pe troc. Sarea, condimentele, ceaiul, vitele sau gr\u00e2nele au fost primii bani ai omenirii, bunuri din p\u0103cate greu de m\u00e2nuit \u015fi perisabile. \u00centre 3000 \u015fi 2000 \u00eenainte de Hristos, \u00een Mesopotamia, se pun bazele sistemului bancar de ast\u0103zi, templele \u015fi palatele dovedindu-se locuri sigure pentru depozitarea bunurilor \u2013 produse agricole sau metale pre\u0163ioase.<\/p>\n<p>\nC\u00e2teva sute de ani mai t\u00e2rziu, Codul lui Hammurapi legifera activit\u0103\u0163ile bancare, \u00een Babilon. Ceva mai departe, \u00een China, cu circa 1.200 de ani \u00eenainte de Hristos, cochiliile de scoici erau folosite pentru schimburile comerciale; \u00een timp scoicile s-au dovedit extrem de rezistente pe pie\u0163ele monetare, fiind folosite \u00een unele zone din Africa, chiar p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea secolului XX.<\/p>\n<p>\nChiar din zorii tranzac\u0163iilor, banii au avut \u015fi adversari: o legend\u0103 greac\u0103 vorbe\u015fte de legislatorul Solon, care ar fi b\u0103tut monede c\u00e2t roata carului, pentru a-i dezv\u0103\u0163a pe cet\u0103\u0163eni de acumul\u0103rile monetare.<\/p>\n<p>\nMonedele din piatr\u0103 se reg\u0103sesc \u015fi \u00een insula Yap din Arhipelagul Carolinelor din Pacific: acestea erau g\u0103urite la mijloc \u015fi puteau fi transportate, \u00een\u015firate pe o pr\u0103jin\u0103, de doi oameni. Cercet\u0103torii nu precizeaz\u0103 cum erau transportate monedele de valoare maxim\u0103, care aveau 3,5 metri \u00een diametru \u015fi c\u00e2nt\u0103reau p\u00e2n\u0103 la cinci tone. Un am\u0103nunt: insula nu are cariere de piatr\u0103, materia prim\u0103 pentru bani fiind transportat\u0103 cu plutele, de la mare distan\u0163\u0103. Banii erau \u0163inu\u0163i \u00een fa\u0163a casei, ca semn al averii. Un purcel costa o moned\u0103 de jum\u0103tate de metru, iar o nevast\u0103 una de 1,3 metri.<\/p>\n<p>\nAlte forme de bani neobi\u015fnuite mai sunt col\u0163ii de c\u00e2ine, folosi\u0163i \u00een insula Salomon din Pacific, br\u0103\u0163\u0103rile folosite pe Coasta de Filde\u015f, clopo\u0163eii de bronz din Zimbawe sau cu\u0163itele \u00een China.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201cCu buzunarul plin de bani, e\u015fti \u00een\u0163elept, frumos \u015fi mai c\u00e2n\u0163i \u015fi bine\u201d, spune un vechi proverb evreu. Este, poate, una din cele mai sugestive caracteriz\u0103ri a ceea ce \u00eenseamn\u0103 banul \u015fi istoria sa pentru omenire. Practic, istoria banilor este istoria omenirii, cele dou\u0103 neput\u00e2nd fi separate. O spune chiar o personalitate a lumii moderne [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[586],"tags":[82,10409,17424,6545,15404,32766,32752,17274,458,242,16610,16162,7953,7489,32940,80,8884,20246,8292],"class_list":["post-113376","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arta-si-societate","tag-bani","tag-bunuri","tag-caini","tag-china","tag-fericire","tag-folosire","tag-fost-presedinte","tag-insula","tag-intelegere","tag-istorie","tag-monede","tag-pacific","tag-personalitate","tag-piatra","tag-prieten","tag-refuz","tag-rezerva-federala","tag-statelor-unite","tag-transport"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/113376","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=113376"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/113376\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=113376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=113376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=113376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}