\nRegizorul Andrei Gruzsniczki, a c\u0103rui dram\u0103 cu accente de “policier” are ca punct de plecare decizia unui matematician de a publica o cercetare \u00eentr-o revist\u0103 a unei universit\u0103\u0163i americane, \u00een 1984, f\u0103r\u0103 acordul Partidului comunist, a relatat, \u00een interviul MEDIAFAX, c\u0103 filmul “Quod Erat Demonstrandum” nu este unul despre comunism. “Ce m\u0103 interesa, la \u00eenceput, c\u00e2nd am pornit povestea, era povestea acestui om, cumva \u00eensingurat \u00eentr-o societate nou\u0103 \u015fi destul de neprimitoare”, a declarat acesta, preciz\u00e2nd c\u0103 rom\u00e2nii nu erau bine primi\u0163i \u00een Vest, lucru care “\u015fi acum este la fel”.<\/p>\n
\n“De asta spun c\u0103, \u00eentr-un sens, filmul este actual pentru c\u0103 toat\u0103 povestea asta se repet\u0103<\/strong>“, a completat Gruzsniczki.<\/p>\n \nRegizorul a povestit c\u0103 metodele prin care Securitatea \u00ee\u015fi str\u00e2ngea informa\u0163iile le-a aflat din c\u0103r\u0163i, dar \u015fi de la un consultant, “un fost ofi\u0163er din Securitate”. “Ne-a ajutat, pentru c\u0103 altfel ar fi fost foarte greu. De asemenea, el ne-a dat foarte multe date, genul acesta de date birocratice, inclusiv cum era organizat un birou, cum st\u0103teau, c\u00e2te scaune, c\u00e2te mese, c\u00e2\u0163i oameni erau \u00eentr-un birou, unde st\u0103tea telefonul fix, cel de interior \u015fi cel de exterior, toate elementele acestea. Ma\u015fina de tocat h\u00e2rtie”, a povestit Gruzsniczki \u00een interviul MEDIAFAX.<\/p>\n \nUn lucru pe care nu a reu\u015fit s\u0103 \u00eel reconstituie \u015fi \u00eei pare r\u0103u a fost ma\u015fina manual\u0103 de tocat h\u00e2rtie. “Ceea ce nu am reu\u015fit noi s\u0103 recre\u0103m \u015fi mi-a p\u0103rut r\u0103u, dar nu am g\u0103sit nic\u0103ieri \u015fi nu am putut s\u0103 reconstituim. Exista \u00een fiecare birou o ma\u015fin\u0103 manual\u0103 de tocat h\u00e2rtie. La fiecare final de zi, fiecare angajat \u00ee\u015fi toca frumu\u015fel manual h\u00e2rtiu\u0163ele pe care \u00ee\u015fi notase diverse lucruri<\/strong>“, a spus regizorul.<\/p>\n \n\u00cen filmul lui Andrei Gruzsniczki apar Peco-ul din spatele Metropoliei, dar \u015fi interioarele de la Politehnic\u0103, regizorul povestind c\u0103 sunt multe locuri \u00een Bucure\u015fti care p\u0103streaz\u0103 aerul epocii. “(…) apar antene de satelit, aere condi\u0163ionate \u015fi reclame. (…) A fost o munc\u0103 mig\u0103loas\u0103 \u00een postproduc\u0163ie s\u0103 scoatem aerele condi\u0163ionate de pe case, de pe blocuri. (…) \u00cen centrul Bucure\u015ftiului ne-a fost greu s\u0103 g\u0103sim locuri \u00een care nu apar”, a spus regizorul.<\/p>\n \n“Q.E.D.” aduce pe marile ecrane doi actori renumi\u0163i pentru performan\u0163ele din teatru, Ofelia Popii (Elena) \u015fi Sorin Leoveanu (Sorin P\u00e2rvu), al\u0103turi de Florin Piersic Jr. (Voican).<\/strong><\/p>\n \n <\/p>\n \nPrezent\u0103m interviul acordat MEDIAFAX de regizorul Andrei Gruzsniczki:<\/strong><\/span><\/p>\n \nReporter<\/strong>: Este un film despre comunism, cu oameni de \u015ftiin\u0163\u0103. De unde a pornit ideea realiz\u0103rii acestei pelicule?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: \u00cen primul r\u00e2nd, nu este neap\u0103rat un film despre comunism, povestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een epoc\u0103, totul este localizat acolo, dar nu este un film despre. Problema aceasta a grani\u0163elor pe care cred c\u0103 le dezbate, lipsa de libertate \u015fi faptul c\u0103 oamenii plecau, le r\u0103m\u00e2neau familiile aici \u015fi se chinuiau, asta era situa\u0163ia. Grani\u0163a era \u00eentre noi \u015fi Vest. Se chinuiau ani \u00eentregi s\u0103 \u00ee\u015fi aduc\u0103 familiile cu ei, se repet\u0103 cumva povestea aceasta acum c\u00e2nd noi suntem \u00een Uniune (Uniunea European\u0103, n.r.) \u015fi Uniunea are grani\u0163e \u00eenchise \u015fi vin oameni care dup\u0103 aceea se str\u0103duie s\u0103-\u015fi aduc\u0103 (familiile, n.r.). \u015ei am v\u0103zut filme \u00eentregi bazate pe realit\u0103\u0163i de genul acesta. Eu v\u0103d filmul ca pe o poveste deschis\u0103 \u015fi actual\u0103.<\/p>\n \nCa tem\u0103, plecasem, de fapt, de la o povestea unui om, o poveste pe care o cuno\u015fteam, din acei ani, el a plecat \u00een str\u0103in\u0103tate cu studii sau ceva de genul acesta \u015fi a r\u0103mas acolo. Evident, \u00een \u0163ar\u0103 a r\u0103mas familia. A avut un an sau un an jum\u0103tate – nici m\u0103car nu li s-a dat voie s\u0103 plece. \u015ei atunci a recurs la ni\u015fte lucruri extreme pentru ca familiei s\u0103 i se permit\u0103 s\u0103 plece.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Cum a fost \u015fi episodul cu greva foamei din fa\u0163a Ambasadei Rom\u00e2niei \u00een Fran\u0163a?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Da, da. Era oarecum inspirat \u015fi din povestea lui \u015fi din alt\u0103 poveste pe care am citit-o c\u00e2nd f\u0103ceam documentarea pentru film. Un grup de rom\u00e2ni, cred c\u0103 \u00een ’77 sau \u00een ’78, la Paris, s-au adunat vreo 20 de rom\u00e2ni \u015fi au manifestat timp de c\u00e2teva luni, pe l\u00e2ng\u0103 turnul Eiffel, Ambasada rom\u00e2n\u0103 era \u015fi cred c\u0103 este destul de aproape de zon\u0103, \u015fi mai mergeau din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u015fi mai strigau lozinci \u00een fa\u0163a ambasadei. Era o nebunie \u00eentreag\u0103. Cu genul acesta de presiune, dup\u0103 un timp, pe autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne le-a determinat s\u0103 permit\u0103 plecarea familiilor. Oamenii de multe ori recurgeau la m\u0103suri extreme.<\/p>\n \nCe m\u0103 interesa la \u00eenceput, c\u00e2nd am pornit povestea, era povestea acestui om, cumva \u00eensingurat \u00eentr-o societate nou\u0103 \u015fi destul de neprimitoare. S\u0103 nu ne facem iluzii, cei care plecau \u00een Vest nu erau primi\u0163i cu bra\u0163ele deschise, era o traum\u0103 \u015fi pentru ei, dar, \u00een general, f\u0103ceau lucrul acesta, era sintagma aceea cu “pentru copii”. \u015ei era normal, pentru c\u0103 prima genera\u0163ie de imigran\u0163i nu se integra. Singurii care se puteau integra erau copii, f\u0103ceau o \u015fcoal\u0103 acolo, \u00ee\u015fi f\u0103ceau prieteni, altfel foarte greu te legi de oamenii din jur.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: \u015ei acum a r\u0103mas la fel. Nici acum nu suntem bine primi\u0163i, la fel cei care pleac\u0103 \u00een Spania, Italia \u015fi ei spun c\u0103 pleac\u0103 pentru copii.<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: \u015ei acum este la fel. Nu s-a schimbat nimic din punctul \u0103sta de vedere. De asta spun c\u0103, \u00eentr-un sens, filmul este actual, pentru c\u0103 toat\u0103 povestea asta se repet\u0103.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: \u015ei a\u0163i avut nevoie de perioada comunist\u0103 pentru c\u0103 era mai u\u015for de ar\u0103tat?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Plecasem de la povestea aceasta pe care o \u015ftiam. (…) M\u0103 interesa \u00eensingurarea unui om \u00eentr-un spa\u0163iu de genul acesta, povestea aceasta a libert\u0103\u0163ii de mi\u015fcare, doar c\u0103, \u00een momentul \u00een care am pus proiectul pe picioare, mi-am dat seama c\u0103 nu ne putem permite s\u0103 film\u0103m afar\u0103, din ra\u0163iuni financiare \u015fi de reconstruc\u0163ie a epocii ar fi fost foarte dificil, a trebuit s\u0103 translatez cumva tema \u00een Rom\u00e2nia. S\u0103 vedem ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu familia lui aici, so\u0163ia, prietenul \u015fi automat ap\u0103rea ofi\u0163erul de Securitate, al treilea pilon al filmului, p\u0103str\u00e2nd \u00eentr-un fel aceast\u0103 idee a lipsei de libertate de mi\u015fcare \u015fi recluziunii. Pentru c\u0103 Elena este cumva un singuratic, \u00een momentul \u00een care el ia decizia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, lumea o ocole\u015fte, prietena are comportamentul pe care \u00eel are \u015fi exist\u0103 tot felul de probleme. A\u015fa s-a n\u0103scut, de fapt, filmul. O \u00eent\u00e2mplare real\u0103 care a trebuit adus\u0103 din ra\u0163iuni financiare aici.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: V\u0103 g\u00e2ndi\u0163i s\u0103 realiza\u0163i \u015fi o variant\u0103 “\u00een afar\u0103”, s\u0103 spune\u0163i povestea omului \u00eensingurat, dac\u0103 vor exista posibilit\u0103\u0163i financiare?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Sincer, m\u0103 g\u00e2ndesc nu at\u00e2t \u00een film, c\u00e2t \u00een teatru. M\u0103 intereseaz\u0103 s\u0103 translatez povestea \u00eentr-o pies\u0103 de teatru, povestea de afar\u0103. E posibil.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Dumneavoastr\u0103 a\u0163i avut membri ai familiei care s\u0103 aib\u0103 probleme cu Securitatea?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: \u00cen familie, mama a avut probleme. De fapt, ea nu avea nicio problem\u0103, doar c\u0103 nu avea un dosar bun din cauza unui tat\u0103. \u015ei a avut probleme \u00een avansare \u015fi \u00een carier\u0103 din cauza asta. Altfel, nu.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Numele de “Hoinaru'”, dat lui Sorin P\u00e2rvu de Securitate, are vreo semnifica\u0163ie personal\u0103?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Nu. El pleac\u0103 de la faptul c\u0103 noi am avut la un moment dat un consultant, un fost ofi\u0163er din Securitate, care, \u00een vremea respectiv\u0103, el activa chiar \u00een zona aceasta a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, pentru c\u0103 asta ne interesa pe noi, erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i pe departamente. (…) To\u0163i cei care plecau li se spunea fugari, a\u015fa era terminologia, fugarul cutare, dar \u00eentotdeauna fugar \u00een actele lor. \u015ei a\u015fa am ajuns la “Hoinaru'”.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: \u00cen film reda\u0163i foarte bine metodele prin care Securitatea \u00ee\u015fi str\u00e2ngea informa\u0163iile…<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Ne-a ajutat, pentru c\u0103 altfel ar fi fost foarte greu. De asemenea, el ne-a dat foarte multe date, genul acesta de date birocratice, inclusiv cum era organizat un birou, cum st\u0103teau, c\u00e2te scaune, c\u00e2te mese, c\u00e2\u0163i oameni erau \u00eentr-un birou, unde st\u0103tea telefonul fix, cel de interior \u015fi cel de exterior, toate elementele acestea. Ma\u015fina de tocat h\u00e2rtie. Ceea ce nu am reu\u015fit noi s\u0103 recre\u0103m \u015fi mi-a p\u0103rut r\u0103u, dar nu am g\u0103sit nic\u0103ieri \u015fi nu am putut s\u0103 reconstituim. Exista \u00een fiecare birou o ma\u015fin\u0103 manual\u0103 de tocat h\u00e2rtie. La fiecare final de zi, fiecare angajat \u00ee\u015fi toca frumu\u015fel manual h\u00e2rtiu\u0163ele pe care \u00ee\u015fi notase diverse lucruri. Iar dosarele mari care trebuiau distruse se tocau la ma\u015fina electric\u0103, pe palier exista aceast\u0103 ma\u015fin\u0103 electric\u0103 de tocat h\u00e2rtie, pe aceasta noi am construit-o, dar cea manual\u0103 era special\u0103.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Deci nici pe cea electric\u0103 nu a\u0163i mai g\u0103sit-o…<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Nu, nu am mai g\u0103sit-o, am construit-o noi, dar e func\u0163ional\u0103. Aceasta manual\u0103 chiar era spectaculoas\u0103 ca imagine, nu am g\u0103sit-o \u015fi am abandonat ideea. (…) Am mai citit o carte despre (Octav, n.r.) Onicescu, (…) un matematician, \u00een anii ’70 deja era \u00een apogeu, \u015fi care avea \u00een spate un dosar prost din cauza unor conexiuni cu Nae Ionescu, care fusese legionar, \u015fi toat\u0103 lumea \u015ftie pove\u015ftile. \u015ei el a fost urm\u0103rit ini\u0163ial de Siguran\u0163\u0103 \u015fi apoi dosarul lui a fost preluat de Securitate. Exist\u0103 ni\u015fte c\u0103r\u0163i despre prietenii lui Nae Ionescu, despre cunoscu\u0163ii lui Nae Ionescu, urm\u0103ri\u0163i de Securitate, printre care \u015fi Mircea Eliade, \u015fi au scos ni\u015fte c\u0103r\u0163i. Exist\u0103 o carte despre o parte legat\u0103 de Onicescu. Acolo am g\u0103sit lucruri foarte interesante legate \u015fi de modalit\u0103\u0163i de interpelare, cam ce aflau. (…) Lucrurile banale pe care le aflau despre un om, ce dioptrii are, ce m\u0103n\u00e2nc\u0103, ascultau convorbirile telefonice.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Lucruri care nu ar p\u0103rea importante…<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Lucruri pe care le g\u0103se\u015fti pe Facebook acum despre oricine. Ce prieteni are.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: O mic\u0103 “Securitate” Facebook-ul…<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Asta e o alt\u0103 tem\u0103 de urm\u0103rit. Probabil c\u0103 suntem mai urm\u0103ri\u0163i acum dec\u00e2t eram atunci \u015fi se \u015ftiu mai multe despre noi. (…) Punem pe Facebook o gr\u0103mad\u0103 de lucruri \u015fi este foarte u\u015for s\u0103 \u00ee\u0163i sparg\u0103 parola. \u00ce\u0163i sparge parola contului de e-mail, deja a aflat jum\u0103tate din via\u0163a ta. Cel pu\u0163in.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Revenind la film, teorema prezentat\u0103 \u00een film este real\u0103?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Teorema este real\u0103, aici m-am sprijinit pe sfatul unui fost profesor de matematic\u0103 de la prima mea facultate, am f\u0103cut Electronica \u00een anii aceia, \u015fi care mi-a spus c\u0103, \u00een anii aceia, ca v\u00e2rf de lance \u00een lumea matematicii era povestea aceasta cu conul de unde. O \u015ftiau \u015fi rom\u00e2nii, dar, de fapt, cea care a dezvoltat cel mai bine \u015fi care a avut rezultate a fost o matematician\u0103 din Belgia. Cumva este bazat pe studiile ei. (…) Da, matematica din film este real\u0103, dar, repet, nu a fost descoperit\u0103 de un rom\u00e2n, ci de altcineva.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Ideea peliculei alb-negru o avea\u0163i \u00eenainte de a \u00eencepe film\u0103rile sau a ap\u0103rut \u00een momentul \u00een care l-a\u0163i cooptat pe Vivi Dr\u0103gan Vasile \u00een acest proiect?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Pe toat\u0103 lumea p\u0103c\u0103le\u015fte chestia asta. Nu, nu. El era deja \u00een proiect. El a fost operatorul la primul meu film \u015fi eu am vrut s\u0103 p\u0103str\u0103m colaborarea. De fapt, ideea cred c\u0103 i-a venit prima dat\u0103 produc\u0103toarei, \u00een mod ciudat, pentru c\u0103 de obicei produc\u0103torii vor filme color ca s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 mai bine. Nu am rezonat foarte bine cu aceast\u0103 idee, mi se p\u0103rea c\u0103 este un pic tautologic, s\u0103 vorbe\u015fti de o epoc\u0103 trecut\u0103, s\u0103 faci \u00een alb-negru ca \u015fi cum ar fi atunci. Apoi, am stat \u015fi am reflectat destul de mult \u015fi am realizat c\u0103, chiar dac\u0103 risc\u0103 s\u0103 fie un pic truistic, dar, pe de alt\u0103 parte, red\u0103 foarte bine atmosfera din momentul acela \u015fi mai red\u0103 un lucru care mi s-a p\u0103rut interesant: era tot truismul acesta de fa\u0163ad\u0103 pe care \u00eel auzeam la radio, la televizor, ce bine tr\u0103im, \u00een cea mai bun\u0103 societate posibil\u0103, epoca de aur, cel mai bun conduc\u0103tor, cel mai de\u015ftept, \u015fi \u00een realitate totul era gri \u00een esen\u0163\u0103. \u00cen anii ’80 rupsesem aproape orice contact cu exteriorul din ra\u0163iuni financiare. P\u00e2n\u0103 atunci, mai existau contacte culturale sau \u015ftiin\u0163ifice, primeam reviste, puteai s\u0103 cumperi, s\u0103 te abonezi la o revist\u0103 din institu\u0163ie cumva. Aveam toate chestiile astea t\u0103iate \u015fi practic orice leg\u0103tur\u0103 cu exteriorul … M\u0103 uitam la televizor pe bulgari, vedeam campionatele de fotbal la bulgari, cei din Banat, la s\u00e2rbi, cei din Ardeal, la unguri. \u015ei mi-am dat seama c\u0103 este mai bine \u00een alb-negru. \u00cen clipa \u00een care am decis, evident c\u0103 Vivi s-a bucurat foarte tare, pentru c\u0103 \u00ee\u015fi dorea lucrul acesta, pentru c\u0103 \u00eenchidea un arc a\u015fa \u00een timp.<\/p>\n \nReporter:<\/strong> Pentru c\u0103 vorbeam de atmosfer\u0103, de unde a\u0163i reu\u015fit s\u0103 face\u0163i rost de tablourile cu Ceau\u015fescu, de at\u00e2tea Dacii 1300?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Daciile au fost g\u0103site, mai sunt mul\u0163i oameni. (…) Aici s-a ocupat produc\u0163ia \u015fi departamentul de scenografie, care a fost extrem de important. (…) Ei au g\u0103sit. O mare parte dintre lucruri sunt g\u0103site, unele construite, tablourile cred c\u0103 au fost printate undeva dup\u0103 ni\u015fte modele vechi. Tot ce \u00eenseamn\u0103 parte de calculatoare vechi \u015fi de cercetare, acolo a fost destul de complicat, pentru c\u0103 toate acele Coral-uri erau ni\u015fte dul\u0103pioare \u00een anii ’80, erau foarte la mod\u0103, erau v\u00e2rful de lance, erau peste tot, pentru c\u0103 le \u015fi produceam, la Pipera, erau peste tot. Culmea este c\u0103 nu mai exist\u0103 acum, la 25 de ani diferen\u0163\u0103, 30, nu mai g\u0103se\u015fti nicio pies\u0103. Am g\u0103sit unele r\u0103t\u0103cite, mai erau unele \u00een ni\u015fte muzee, mai erau la Timi\u015foara, dar nu ni le d\u0103deau, trebuia s\u0103 mergem noi acolo. Am g\u0103sit vreo trei sau patru, unul singur func\u0163ional, am angajat un om care le-a f\u0103cut un pic func\u0163ionale.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Se vorbea de un Muzeu al Comunismului. Discut\u00e2nd cu dumneavoastr\u0103, nu pare at\u00e2t de u\u015for de realizat unul…<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Va fi greu, pentru c\u0103 multe lucruri au disp\u0103rut. Noi nu avem pasiunea de a p\u0103stra lucruri \u015fi nu \u00een\u0163eleg de ce. (…) Uneori \u00eencerc\u0103m s\u0103 uit\u0103m lucrurile na\u015fpa. \u00cencerc\u0103m s\u0103 le uit\u0103m \u015fi atunci le arunc\u0103m la gunoi sau pur \u015fi simplu nu ne mai intereseaz\u0103. Sunt perimate, nu ne trebuie. O chestie pe care am constatat-o plimb\u00e2ndu-m\u0103 cu filmele \u00een str\u0103in\u0103tate, oamenii reu\u015fesc s\u0103-\u015fi conserve istoria \u00een multe locuri \u015fi o fac cu pasiune \u015fi evident aduc turi\u015fti, turi\u015fti care evident aduc bani. Noi parc\u0103 nu vrem s\u0103 facem lucrul acesta. Distrugem tot ca s\u0103 construim blocuri noi sau case noi. Acum fac o divaga\u0163ie, dar am mers \u00eentr-un sat \u00een nordul \u0163\u0103rii \u015fi jum\u0103tate erau case vechi tradi\u0163ionale, foarte frumoase, din lemn, restul era d\u0103r\u00e2mat \u015fi erau construite case \u00een stil italian, german, francez, pe unde fuseser\u0103 oamenii la munc\u0103. (…) Oamenii nu numai c\u0103 \u00ee\u015fi fac case ca acolo, dar \u00ee\u015fi angajeaz\u0103 \u015fi muncitori care au lucrat \u00een afar\u0103. Trimit ceramic\u0103 \u015fi c\u0103r\u0103mizi din Italia s\u0103 fie exact ca acolo. Copiem \u015fi atunci este o problem\u0103.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Cum l-a\u0163i convins pe Vivi Dr\u0103gan Vasile s\u0103 apar\u0103?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Culmea c\u0103 nu a fost greu. A fost ideea lui. “Nu se poate botez f\u0103r\u0103 pop\u0103”. De fapt, se putea. \u015ei am zis da, de ce s\u0103 nu fie \u015fi un pop\u0103? \u015ei evident c\u0103 numai el putea s\u0103 fie. Av\u00e2nd toate datele.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: C\u0103 vorbim despre actori, Ofelia Popii \u015fi Sorin Leoveanu sunt actori de teatru, \u00een special, se vor pe scen\u0103 a fi mai exalta\u0163i \u015fi de obicei le este destul de greu s\u0103 joace \u00een cinema. Cum a\u0163i ajuns s\u0103 le acorda\u0163i cele dou\u0103 roluri?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Am \u00eenceput castingul c\u0103ut\u00e2nd-o pe Elena, \u00een dou\u0103-trei luni v\u0103zusem ni\u015fte actri\u0163e foarte talentate, foarte bune, dar nu mi se p\u0103rea c\u0103 se potrivesc foarte bine cu atmosfera, cu mediul. \u00cen momentul acesta, produc\u0103toarea a venit cu ideea Ofelia (Popii), nu o \u015ftiam. \u015ei am zis: Da, de ce nu? \u00cel luasem deja pe Florinel (Florin Piersic Jr., n.r.) \u015fi atunci am chemat-o pe Ofelia \u015fi am dat o prob\u0103 cu ea, o audi\u0163ie cu ei doi. (…) Am stat cred c\u0103 o zi \u015fi am povestit, i-am spus ce vreau \u015fi dup\u0103 o zi era Elena. Cam a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: La Sorin a fost mai u\u015for?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: La Sorin a fost mai u\u015for, pentru c\u0103 \u00een clipa \u00een care am decis-o pe Ofelia mi s-a p\u0103rut c\u0103 singurul care poate fi partenerul pe ecran era Sorin Leoveanu. L-am chemat, a venit din Cluj, a dat o prob\u0103 cu Ofelia.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Cum a primit Florin Piersic Jr. acest rol de om al Securit\u0103\u0163ii, el fiind o persoan\u0103 mai rebel\u0103?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Cred c\u0103 i-a pl\u0103cut \u015fi lui schimbarea aceasta de look \u015fi de personaj. Este pu\u0163in atipic pentru el. Cred c\u0103 l-a atras p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a fost o provocare, fiind altceva dec\u00e2t este el de obicei. Cred c\u0103 i-a pl\u0103cut \u015fi proiectul \u00een sine. Ne-am \u00een\u0163eles foarte bine.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Publicul din Rom\u00e2nia este obi\u015fnuit cu tema comunismului, dar filmul dumneavoastr\u0103 a fost proiectat \u015fi la New York, la Roma. Care a fost reac\u0163ia publicului acolo? Ce fel de \u00eentreb\u0103ri v-au fost adresate?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Roma a fost primul loc \u00een care a fost proiectat \u015fi acolo am mers cu \u00eentreaga echip\u0103. Ce mi-a pl\u0103cut la Roma a fost c\u0103 \u00een sal\u0103 erau foarte mul\u0163i oameni, dintre care foarte mul\u0163i tineri, \u00eentre 25 \u015fi 30 de ani. Ei veniser\u0103 s\u0103 vad\u0103, pentru c\u0103 \u00een acest mod a fost promovat filmul, nu despre comunism, ci despre anii ’80. Veniser\u0103 s\u0103 vad\u0103 ceva despre care nu \u015ftiau nimic, erau curio\u015fi, au stat cap-coad\u0103, de\u015fi filmul este mai lent a\u015fa de felul lui. Au stat, le-a pl\u0103cut \u015fi au aplaudat. A fost bine primit. (…) \u00centreb\u0103rile (jurnali\u015ftilor, n.r.) s-au \u00eenv\u00e2rtit \u00een jurul acelora\u015fi probleme, cum am reu\u015fit s\u0103 recre\u0103m epoca, dac\u0103 lucrurile erau chiar a\u015fa cum sunt prezentate \u00een film sau am mai fabulat sau era mai r\u0103u \u00een realitate.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: \u015ei era mai r\u0103u \u00een realitate fa\u0163\u0103 de ce a\u0163i prezentat \u00een film?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Nu \u015ftiu. Poate erau \u015fi lucruri mai rele, doar c\u0103 \u00een film ne-am asumat zona aceasta. Po\u0163i s\u0103 vorbe\u015fti despre acela\u015fi lucru \u00een diverse maniere \u015fi s\u0103 vezi alte lucruri. Cineva poate s\u0103 vad\u0103 comedie \u00een comunism, altul o tragedie \u015fi mai mare, e o chestie de op\u0163iune \u015fi am mers pe marja asta de intimist cumva, \u00een care vorbim despre c\u00e2t de subtil poate fi convins un om s\u0103 fac\u0103 ceva ce \u00een mod normal nu ar vrea s\u0103 fac\u0103. Doar a\u015fa se putea vorbi despre lucru acesta.<\/p>\n \nLa New York a fost interesant pentru c\u0103 am vorbit cu oameni din public, unde erau foarte mul\u0163i rom\u00e2ni pleca\u0163i din \u0163ar\u0103, pleca\u0163i din \u0163ar\u0103 \u00een perioada aceea, care au trecut prin clipe nu foarte fericite. \u00cenc\u0103 purtau o sup\u0103rare pe ceea ce se \u00eent\u00e2mplase \u00een Rom\u00e2nia pe regimul de atunci, erau foarte marca\u0163i de film, cred c\u0103 le trezise cumva amintirile \u015fi le st\u00e2rnise tumorile astea negative. Este impresionant \u00eentr-un fel c\u00e2nd treze\u015fti ni\u015fte lucruri \u00eentr-un om, e important, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u0103sta este rolul artei. Pe de alt\u0103 parte, e trist. Oamenii \u00een continuare au resentimente, to\u0163i au pove\u015fti.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Ce a\u0163i vrut s\u0103 demonstra\u0163i cu acest film?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Ce am vrut s\u0103 demonstrez? Bun\u0103 \u00eentrebare. Am mai fost \u00eentrebat dac\u0103 am reu\u015fit s\u0103 demonstrez ce am vrut. Ce spuneam mai devreme. Iei un om \u015fi te po\u0163i juca cu el \u015fi cu mintea lui cum vrei. Poate de asta am plasat \u015fi filmul \u00een 1984, celebrul 1984, unde se \u00eent\u00e2mpla cam acela\u015fi lucru, un control. Cel mai important lucru pe care voiam s\u0103 \u00eel spun a fost: hai s\u0103 nu mai tr\u0103im momente de genul acesta, pentru c\u0103 de multe ori istoria se repet\u0103.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Ave\u0163i impresia c\u0103 se tinde c\u0103tre un punct de genul acela?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Lucrurile sunt destul de delicate cu toate c\u00e2te se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul nostru. Era a\u015fa, o aten\u0163ionare.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: \u015etiu c\u0103 scenariul tot dumneavoastr\u0103 l-a\u0163i realizat. V\u0103 este mai u\u015for s\u0103 lucra\u0163i dup\u0103 propriul scenariu?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Nu neap\u0103rat. \u00cent\u00e2mplarea face c\u0103 \u015fi primul film a plecat tot de la un sinopsis pe care eu l-am schi\u0163at \u015fi apoi lucrat cu Ileana (Ileana Muntean, n.r.). Ea l-a conturat. \u00cen situa\u0163ia asta, a\u015fa s-a nimerit. Eu \u015ftiam povestea, am citit povestea \u015fi nu c\u0103 vreau neap\u0103rat s\u0103 lucrez numai pe scenariile mele, c\u0103 nu pot altfel, cred c\u0103 pot \u015fi altfel, dar, de data asta, cred c\u0103 a\u015fa a c\u0103zut. \u00cen realitate, foarte mult\u0103 lume a contribuit la el, am f\u0103cut brainstorming cu prieteni \u015fi cuno\u015ftin\u0163e \u015fi ne adunam \u015fi povesteam despre \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din vremea aceea. La un moment dat, aveam trei pove\u015fti: povestea Elenei, povestea lui Sorin \u015fi povestea lui Voican. \u015ei le d\u0103deam la citit printre oameni \u015fi vedeam cum reac\u0163ioneaz\u0103, ce g\u00e2ndesc \u015fi preluam ce era interesant \u015fi bun. E un fel de oper\u0103 colectiv\u0103, de\u015fi o semnez eu, la final am pus o list\u0103 cu oameni c\u0103rora le mul\u0163umesc \u015fi \u00een ea se reg\u0103sesc \u00een aceast\u0103 scriere colectiv\u0103 a scenariului, care \u00eemi apar\u0163ine ca idee de baz\u0103 \u015fi structur\u0103. \u00cen rest, merge foarte mult pe ceea ce am discutat cu ceilal\u0163i.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: \u015etiu c\u0103 a\u0163i lucrat cu Lucian Pintilie. Cum a influen\u0163at experien\u0163a aceasta viziunea dumneavoastr\u0103 regizoral\u0103?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki:<\/strong><\/span> Timpul pe care l-am petrecut cu el a fost important pentru c\u0103 a fost cea de-a doua \u015fcoal\u0103 \u015fi cel mai important lucru care m-a \u00eenv\u0103\u0163at sau l-am primit de la el este modul de lucru cu actorii, care este foarte fascinant la el. Poate s\u0103 fac\u0103 orice neprofesionist s\u0103 joace de Oscar. E impresionant cu actorii. Cred c\u0103 \u00een zona aceasta am \u00eenv\u0103\u0163at eu.<\/p>\n \nReporter<\/strong>.: Spunea\u0163i c\u0103 a\u0163i f\u0103cut Politehnica. Cum a\u0163i ajuns la cinema?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: La cinema am ajuns pentru c\u0103 s-au \u00eemp\u0103r\u0163it apele \u00een ’90. F\u0103ceam Electronica \u015fi \u00een timpul acesta mergeam la Casa studen\u0163ilor Preoteasa, unde era o trup\u0103 de teatru, Podu’, trupa de teatru studen\u0163esc Podu’. \u015ei eu pe vremea aceea scriam destul de mult \u015fi am \u00eencercat s\u0103 fac un pic de actorie, mi-am dat seama c\u0103 nu este ceea ce m\u0103 atrage, \u00een schimb m\u0103 atr\u0103gea ce f\u0103cea atunci domnul Naum (C\u0103t\u0103lin Naum, n.r.), cel care avea Podu’ pe atunci. \u00cemi pl\u0103cea foarte mult cum lucra cu actorii, am stat mult pe l\u00e2ng\u0103 el. La un moment dat, el mi-a \u015fi montat vreo dou\u0103 piese de teatru care au fost jucate \u00een Pod. \u00cencet-\u00eencet, m-a atras regia, doar c\u0103 pe vremea acea era o problem\u0103 c\u0103 nu puteai s\u0103 dai la a doua facultate dec\u00e2t dup\u0103 ce ai terminat-o pe prima, dup\u0103 ce ai terminat stagiatura, dup\u0103 aia erai liber s\u0103 faci ce vrei tu, puteai s\u0103 faci a doua facultate doar la seral. (…) Am zis ok, termin Politehnica, dau la teatru, dup\u0103 aia dau la regie. \u015ei \u00eent\u00e2mplarea a f\u0103cut s\u0103 termin toat\u0103 treaba asta \u00een ’90, \u00een ’90 era proiectat s\u0103 dau la regie, diferen\u0163a este c\u0103 pe vremea aceea era o singur\u0103 sec\u0163ie de regie, la o singur\u0103 facultate, d\u0103deai la regie \u015fi f\u0103ceai vreo 5 ani. \u00cen anul 2, profesorii decideau, “tu mergi spre teatru, tu mergi spre film”. \u00cen ’90 s-a schimbat \u015fcoala, au fost dou\u0103 facult\u0103\u0163i, c\u00e2nd m-am dus s\u0103 m\u0103 \u00eenscriu a trebuit s\u0103 m\u0103 decid la care regie vreau s\u0103 m\u0103 \u00eenscriu, la teatru sau la film. Eram fascinat pe atunci de fotografie, tot f\u0103ceam cu un Zenith poze, developam prin baie, am zis s\u0103 m\u0103 duc la film.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: Din punctul dumneavoastr\u0103 de vedere, ca regizor, sistemul comunist – au trecut 25 de ani de la c\u0103derea lui -, acea perioada mai are subiecte de dat cinea\u015ftilor?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span> Da, sunt convins. Orice epoc\u0103 are.<\/p>\n \nReporter<\/strong>: La noi a fost destul de mult tratat\u0103 tema comunismului \u00een cinematografie, mai sunt subiecte?<\/p>\n \nAndrei Gruzsniczki<\/strong><\/span>: Orice epoc\u0103 are subiecte at\u00e2t timp c\u00e2t vorbe\u015fte despre oameni. \u00centotdeauna o poveste real\u0103 despre un om, oriunde \u015fi oric\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat, te poate atinge, te poate atrage, te poate face s\u0103 vrei s\u0103 vezi. Important cred c\u0103 este nu epoca \u00een care plasezi povestea, ci povestea \u00een sine. Dac\u0103 povestea este uman\u0103, treze\u015fte ceva \u00een tine, are un sentiment, atunci da. \u00cen mod cert, sunt convins c\u0103 se vor mai face multe filme despre comunism, fiecare \u00eel va privi prin prisma lui.<\/p>\n \n <\/p>\n \n“Q.E.D.” a fost remarcat \u00een presa interna\u0163ional\u0103 pentru imagine, scenografia semnat\u0103 de Cristian Niculescu \u015fi costumele Svetlanei Mih\u0103ilescu. Potrivit publica\u0163iei americane Variety, “Q.E.D.” este “excelent filmat \u00een alb-negru” \u015fi a reu\u015fit “o remarcabil\u0103 recreare a epocii”.<\/p>\n \nProdus de Icon Production \u015fi filmat de Vivi Dr\u0103gan Vasile, “Q.E.D.” este primul film rom\u00e2nesc realizat pe pelicul\u0103 alb-negru (ORWO) de la “Morome\u0163ii” (1988) \u00eencoace. Formulele matematice \u015fi calculele din film poart\u0103 semn\u0103tura profesorului, cercet\u0103torului \u015fi activistului Nicu\u015for Dan.<\/p>\n \nCel de-al doilea lungmetraj al regizorului \u015fi scenaristului Andrei Gruzsniczki, dup\u0103 “Cealalt\u0103 Irina” (2009), “Q.E.D.” \u015fi-a \u00eenceput cariera \u00een festivaluri cu premiul special al juriului la Roma, unde a a avut premiera mondial\u0103. Au urmat numeroase alte evenimente de profil, inclusiv New Directors\/ New Films de la New York, G\u00f6teborg, Vilnius \u015fi Karlovy Vary, unde regizorul a fost prezentat \u00een programul Variety Critics Choice, ini\u0163iat de renumita publica\u0163ie american\u0103. “Q.E.D.” a mai ob\u0163inut premiul pentru scenografie la Festival of Central and Eastern Film din Wiesbaden – goEAST \u015fi a fost singurul lungmetraj rom\u00e2nesc din competi\u0163ia Festivalului Interna\u0163ional de Film Transilvania (TIFF) \u00een 2014. Totodat\u0103, a c\u00e2\u015ftigat marele premiu Golden Taiga la International Debut Film Festival din Siberia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Regizorul Andrei Gruzsniczki, al c\u0103rui lungmetraj “Q.E.D.” va avea premiera \u00een cinematografele rom\u00e2ne\u015fti vineri, a declarat \u00eentr-un interviu acordat MEDIAFAX c\u0103 acesta “nu este un film despre comunism”, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 a vrut s\u0103 aten\u0163ioneze publicul, pentru a nu mai tr\u0103i momente precum cele din 1984.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[38229,46,38230],"class_list":["post-112596","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-andrei-gruzsniczki","tag-film","tag-q-e-d"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/112596","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=112596"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/112596\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=112596"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=112596"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=112596"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}