{"id":112495,"date":"2014-10-06T10:22:00","date_gmt":"2014-10-06T10:22:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=112495"},"modified":"2014-10-06T10:22:00","modified_gmt":"2014-10-06T10:22:00","slug":"istoria-revistei-business-magazin-a-incapsulat-tot-manualul-de-economie-cu-mii-de-povesti-despre-reusite-si-esecuri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=112495","title":{"rendered":"Istoria revistei Business Magazin a \u00eencapsulat tot manualul de economie cu mii de pove\u015fti despre reu\u015fite \u015fi e\u015fecuri"},"content":{"rendered":"<p>\nCe era \u015fi ce voia s\u0103 fie Rom\u00e2nia \u00een urm\u0103 cu zece ani am r\u0103sfoit zilele trecute, c\u00e2nd m-am uitat pe arhiva revistei pentru a confirma ideea c\u0103 de la primul num\u0103r nu s-au rostogolit numai zece ani, ci \u015fi zeci de mii de idei, planuri, speran\u0163e \u015fi minirevolu\u0163ii ale oamenilor de afaceri din Rom\u00e2nia, ale economiei, ale consumatorilor. Ca \u015fi acum, 2004 era un an electoral, de la care oamenii a\u015fteptau o schimbare radical\u0103. Din acest punct de vedere, al nevoii unei schimb\u0103ri radicale, parc\u0103 nici nu au trecut zece ani. Sunt \u00eens\u0103 peste 490 de numere de revist\u0103 care atest\u0103 nu numai trecerea ultimilor zece ani, ci \u015fi istoria lor de business, suficient de \u00eendep\u0103rtat\u0103 ca s\u0103 nu ne alimenteze speran\u0163e, dar suficient de apropiat\u0103 ca s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din lec\u0163iile ei.<br \/>\nEconomia local\u0103 a trecut \u00een ultimii zece ani printr-un \u00eentreg ciclu de cre\u015ftere \u015fi de sc\u0103dere. La zece ani distan\u0163\u0103 de la prima copert\u0103 a BM, suntem din nou la \u00eenceputul unui ciclu \u015fi sper\u0103m \u00eentr-o revenire a economiei, chiar dac\u0103 nu cu for\u0163a cu care a pornit \u00een urm\u0103 cu zece ani.<\/p>\n<p>\n\u00cenceputurile Business Magazin au fost marcate de cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi de speran\u0163e mari pentru Rom\u00e2nia, dar \u015fi de instabilitate politic\u0103 \u015fi de schimb\u0103ri sociale majore. Perioada electoral\u0103 a fost urmat\u0103 de cre\u015ftere, de optimism, dar \u015fi de \u00eendoieli, \u00eentreb\u0103ri, probleme, schimb\u0103ri pe care Business Magazin le-a dezb\u0103tut \u00een articole de copert\u0103 \u015fi care sunt mai actuale ca niciodat\u0103. \u201eAjunge! Apel c\u0103tre guvernan\u0163i\u201c a fost un titlu de copert\u0103 care aten\u0163iona mediul politic despre problemele mediului de business, iar \u201eRom\u00e2nia, \u0163ara f\u0103r\u0103 capete\u201c atr\u0103gea aten\u0163ia c\u0103 schimbarea \u015fi instabilitatea politic\u0103 d\u0103uneaz\u0103 grav afacerilor: \u201eDup\u0103 dou\u0103 luni de la numirea noului guvern, noua putere arat\u0103 ca un balaur cu capete lips\u0103 \u015fi cu cele existente lovindu-se \u00eentre ele. Ministere de care depind afacerile rom\u00e2ne\u015fti sunt blocate pentru c\u0103 nu au fost numi\u0163i secretarii de stat, iar dintre cei existen\u0163i mul\u0163i nu \u015ftiu ce au de f\u0103cut\u201c. Cu un mediu politic instabil \u015fi cu o economie care cre\u015ftea de la sine, via\u0163a oamenilor se schimba de la o zi la alta. \u201eRom\u00e2nia nonstop\u201c atr\u0103gea aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 Rom\u00e2nia s-a corporatizat \u015fi c\u0103 toat\u0103 cre\u015fterea economic\u0103 vine la pachet cu schimb\u0103ri radicale \u00een stilul de via\u0163\u0103 \u015fi \u00een s\u0103n\u0103tatea oamenilor. O tem\u0103 similar\u0103 trata \u015fi \u201eFast Forward\u201c &#8211; \u201escopul inova\u0163iilor tehnologice, secretul carierelor reu\u015fite, calea spre profit pare s\u0103 fie economia de timp. Cine reu\u015fe\u015fte s\u0103 ia vitez\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103\u201c.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia \u00eens\u0103\u015fi se gr\u0103bea, iar apropierea de stilul de via\u0163\u0103 occidental \u00eensemna, \u00een primul r\u00e2nd, obi\u015fnuin\u0163a de a te mi\u015fca mai repede. A ap\u0103rut astfel o nou\u0103 cultur\u0103, a omului activ or\u0103 de or\u0103, \u015fapte zile din \u015fapte. Omul activ c\u00e2\u015ftiga \u015fi mult mai bine, a\u015fa c\u0103 businessul a urm\u0103rit aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 \u015fi Business Magazin a scris \u201eRom\u00e2nia la suprapre\u0163\u201c, care ar\u0103ta c\u0103 via\u0163a \u00een Bucure\u015fti era la fel de scump\u0103 precum cea din Seattle, iar mecanismele care au dus la acest fapt erau tocmai lipsa de timp \u015fi de termene de compara\u0163ie ale oamenilor foarte ocupa\u0163i. Pe l\u00e2ng\u0103 transformarea oamenilor din muncitori la program fix \u00een oameni hiperactivi, Rom\u00e2nia a asistat la devenirea primului miliardar rom\u00e2n \u00een euro, Ion \u0162iriac, la tranzac\u0163ii importante, precum BCR sau Astral, dar \u015fi la rezisten\u0163a comercian\u0163ilor rom\u00e2ni \u00een fa\u0163a invaziei multina\u0163ionalelor din domeniu.<\/p>\n<p>\n2006 a fost unul dintre anii de miere ai economiei rom\u00e2ne\u015fti. Oamenii de afaceri g\u00e2ndeau \u00een cre\u015fteri cu dou\u0103 zerouri \u015fi acceptau doar ideea de mai bine. Salariile, businessurile, oportunit\u0103\u0163ile cre\u015fteau de la o zi la alta \u015fi niciun subiect nu era destul de bun pentru Business Magazin dac\u0103 nu cuprindea o tranzac\u0163ie, o investi\u0163ie sau o ofert\u0103 de zeci de milioane de euro. Economia duduia \u00een continuare \u2013 dac\u0103 \u00een 2005 cre\u015fterea de 4,1% fusese dezam\u0103gitoare dup\u0103 cei 8,3% din 2004, 2006 a adus un salt economic de 7,7% \u015fi o gr\u0103mad\u0103 de speran\u0163e pentru Rom\u00e2nia. Dincolo de cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi de preg\u0103tirile pentru aderarea la Uniunea European\u0103, \u00een Rom\u00e2nia se sim\u0163ea semnificativ o transformare la nivel de business, odat\u0103 cu venirea multor investitori str\u0103ini \u015fi cu mut\u0103ri, prelu\u0103ri, investi\u0163ii, tranzac\u0163ii sau anun\u0163uri care se succedau cu o vitez\u0103 ame\u0163itoare. 2006 a fost anul c\u00e2nd au avut loc c\u00e2teva tranzac\u0163ii importante, \u00een special \u00een zonele de banking \u2013 fuziunea dintre Banca \u0162iriac, HVB \u015fi UniCredit sau achizi\u0163ia \u015fi finalizarea tranzac\u0163iei prin care Erste Group cump\u0103ra Banca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u015fi de tehnologie \u2013 v\u00e2nzarea IP Devel, a UMT, a Jamdat Rom\u00e2nia sau a Dasimpex.<\/p>\n<p>\nDincolo de efervescen\u0163a de pe pia\u0163a corporate, Business Magazin s-a uitat \u015fi c\u0103tre efervescen\u0163a din buzunarele consumatorilor, acesta fiind unul dintre cele mai fierbin\u0163i subiecte ale anilor de dinainte de criz\u0103 &#8211; creditarea \u015fi consumul. Pentru cover story-ul din ianuarie 2006 despre pariul pe cursul valutar, cei mai mul\u0163i bancheri estimau un curs de 34.000 pentru iunie 2006, iar \u00een iunie \u00eentrebarea pentru decembrie era dac\u0103 leul se va devaloriza p\u00e2n\u0103 sau mult peste 36.000 lei. \u201eDevoratorii de credite\u201c, o copert\u0103 din toamna lui 2006, venea \u00een contextul avertismentelor BNR privind politica de creditare, care se \u00een\u0103sprise, \u015fi explica de ce Rom\u00e2nia va continua s\u0103 creasc\u0103 pe credit; motivele aduse \u00een discu\u0163ie erau legate de media creditelor pe cap de locuitor (de 135 de euro \u00een Rom\u00e2nia fa\u0163\u0103 de 823 de euro \u00een statele central-europene) \u015fi de concuren\u0163a dintre b\u0103nci, societ\u0103\u0163i de leasing \u015fi de consumer finance care face creditele mai accesibile. O lec\u0163ie nu numai despre de ce s\u0103 \u00ee\u0163i iei credit, dar \u015fi despre cum s\u0103 \u00ee\u0163i iei credit a fost \u201eProcentul cheie\u201c, \u00een care se f\u0103cea inventarul elementelor cheie care fac diferen\u0163a dintre un credit pentru locuin\u0163\u0103 convenabil \u015fi unul \u00eempov\u0103r\u0103tor. Consumatorii erau \u201eNoua for\u0163\u0103 economic\u0103\u201c, clasa mijlocie din Rom\u00e2nia, care \u00eencepuse s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eengroa\u015fe r\u00e2ndurile \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi creasc\u0103 preten\u0163iile legate de salarii, stil de via\u0163\u0103 \u015fi planuri de viitor (\u201eUpgrade de via\u0163\u0103\u201c).<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">\n<a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/bm-10-ani\">Vezi aici sec\u0163iunea aniversar\u0103 BM 10 ani<\/a><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\n<br \/>\nCele mai importante observa\u0163ii pe care Business Magazin le-a f\u0103cut \u00een 2006 pe copert\u0103 au fost reprezentative pentru businessul rom\u00e2nesc. \u201eCel mai profitabil business\u201c a fost un cover&nbsp; story care explica de ce cafeneaua este cea mai bun\u0103 investi\u0163ie \u00een domeniul alimentar. \u201eGarnizoana call-center\u201c explica de ce \u015fi cum se transform\u0103 Rom\u00e2nia \u00eentr-o Indie a Europei, \u00eens\u0103 cu servicii mai bune, cu angaja\u0163i mai educa\u0163i \u015fi cu o prezen\u0163\u0103 important\u0103 \u00een cadrul UE. \u201eParadisul expa\u0163ilor\u201c, un story despre motivele care \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe expa\u0163i s\u0103 nu mai plece din Rom\u00e2nia, a fost confirmat ulterior de zecile de str\u0103ini veni\u0163i cu func\u0163ii \u00een multina\u0163ionale care au r\u0103mas \u00een \u0163ar\u0103 la alte companii sau \u00een propriile afaceri.<\/p>\n<p>\nPe lista coper\u0163ilor din perioada de boom economic \u015fi-a f\u0103cut loc \u015fi cuv\u00e2ntul \u201ecriz\u0103\u201c \u2013 nu era vorba \u00eens\u0103 despre o criz\u0103 economic\u0103, de\u015fi revistele de peste ocean scriau deja despre primele probleme legate de poli\u0163ele companiilor de creditare. Era vorba despre \u201eCriza de cre\u015ftere\u201c, un prag de care se lovesc mai multe companii \u00een perioade de boom economic, prag care transform\u0103 succesul \u00een \u201ehaos, pierderi sau chiar faliment\u201c. Un \u201eghid de supravie\u0163uire pentru firmele rom\u00e2ne\u015fti\u201c, atacate dur pe pia\u0163\u0103 de concuren\u0163a interna\u0163ional\u0103 care devenea tot mai interesant\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. De ghidul de supravie\u0163uire au avut nevoie ulterior cam to\u0163i actorii pie\u0163ei de business. Un preambul a fost prezentat de revist\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 2006, c\u00e2nd unul dintre cei mai activi comercian\u0163i, Univers\u2019all, a intrat \u00een faliment. \u201eAm pierdut cinci ani din via\u0163\u0103\u201c, spunea am\u0103r\u00e2t \u00een decembrie 2006 R\u0103zvan Petrovici, omul de afaceri care, la \u00eenceputul aceluia\u015fi an, de\u0163inea cel mai mare lan\u0163 de retail de pe pia\u0163a local\u0103. M\u0103rirea \u015fi dec\u0103derea Univers\u2019all a fost o poveste care avea s\u0103 urmeze \u00een mai multe varia\u0163iuni pe aceea\u015fi tem\u0103 \u00een anii urm\u0103tori.<\/p>\n<p>\n\u201eRom\u00e2nia tocmai intrase \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi investitorii veneau cu miliarde \u00een Rom\u00e2nia, to\u0163i antreprenorii f\u0103ceau proiec\u0163ii \u015fi business planuri de cre\u015ftere cu 20-30% pe an \u00een urm\u0103torii 4-5 ani, b\u0103ncile aveau sentimentul c\u0103 trebuie s\u0103 c\u00e2\u015ftige c\u00e2t mai mult\u0103 cot\u0103 de pia\u0163\u0103 \u00een zona de retail \u015fi \u00een general era o stare de efervescen\u0163\u0103.\u201c Portretul anului 2007 f\u0103cut de c\u0103tre Sergiu Oprescu, CEO al Alpha Bank, \u00een deschiderea evenimentului BM Storytellers, ilustreaz\u0103 corect sentimentul care marca Rom\u00e2nia \u00een 2007, un an intens pentru economia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi pentru to\u0163i actorii ei, de la oameni care consumau mai mult dec\u00e2t c\u00e2\u015ftigau p\u00e2n\u0103 la companii care vindeau orice \u015fi cre\u015fteau cu doi digi\u0163i.<\/p>\n<p>\nNiciun e\u015fec nu a fost pe vreuna din coper\u0163ile din 2007. Dimpotriv\u0103. \u00cenceputul de an a fost marcat \u00een revist\u0103 de venirea \u00een Rom\u00e2nia a Google, a Hervis \u015fi a Decathlon, companii care a\u015fteptaser\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la UE pentru a intra pe pia\u0163\u0103. A\u015fteptarea ader\u0103rii a fost \u00eens\u0103 folosit\u0103 de antreprenorii locali pentru a dezvolta afaceri \u00een lipsa multina\u0163ionalelor: Ioan Ciolan, fondatorul Ambient, avea \u00een 2007 afaceri de 120 de milioane de euro \u015fi se preg\u0103tea s\u0103 se lupte cu multina\u0163ionalele din domeniu (\u201eGata de lupt\u0103\u201c), Raul Ciurtin ridicase Albalact p\u00e2n\u0103 la o valoare de 100 de milioane de euro pe burs\u0103 \u015fi miza pe Fulga \u015fi Zuzu ca s\u0103 creasc\u0103 \u015fi mai mult (\u201eCum a devenit Zuzu milionar\u201c), iar Gabriel C\u00e2rlig nu contenea s\u0103 se extind\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate: dup\u0103 Ungaria, Fran\u0163a \u015fi Italia pl\u0103nuia s\u0103 deschid\u0103 magazine \u00een Germania \u015fi Spania (\u201eCroitorul Jolidon\u201c).<\/p>\n<p>\nPia\u0163a nu cre\u015ftea numai \u00een Bucure\u015fti; trei coper\u0163i au fost dedicate Sibiului, Clujului \u015fi Ia\u015fiului, ora\u015fe importante \u00een economia unei \u0163\u0103ri \u00een cre\u015ftere accelerat\u0103: Sibiu a fost \u00een 2007 capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103, beneficiind de investi\u0163ii de zeci de milioane de euro \u00een infrastructur\u0103 \u015fi unit\u0103\u0163i de cazare, dar \u015fi de cre\u015fterea exponen\u0163ial\u0103 a num\u0103rului de turi\u015fti \u015fi investitori, iar Ia\u015fi, un ora\u015f situat la grani\u0163a estic\u0103 a UE, s-a pozi\u0163ionat ca un important pol de servicii pentru companiile care doreau servicii ieftine, dar \u00een cadrul uniunii. Cluj-Napoca, cel mai mare ora\u015f din Ardeal, avea de luat o revan\u015f\u0103 important\u0103 \u00een 2007 \u00een fa\u0163a rivalelor Timi\u015foara \u015fi Constan\u0163a, ora\u015fele rom\u00e2ne\u015fti cu cea mai bun\u0103 cre\u015ftere economic\u0103 dup\u0103 Bucure\u015fti. Un alt cover story care vorbea despre un ora\u015f \u00een plin proces de dezvoltare a fost \u201eMade in Craiova\u201c, ora\u015ful fiind marcat \u00een 2007 de achizi\u0163ia fabricii de automobile de c\u0103tre Ford, tranzac\u0163ie care urma s\u0103 transforme Rom\u00e2nia \u00eentr-un exportator net de automobile \u015fi \u00eentr-un furnizor foarte activ de componente \u015fi accesorii auto.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\n<br \/>\nPe o pia\u0163\u0103 care cre\u015ftea accelerat, subiectele abordate de Business Magazin au vizat inclusiv strategii de adaptare la cre\u015ftere, dar \u015fi strategii inedite de cre\u015ftere: \u201eCum faci fa\u0163\u0103 succesului\u201c a fost un articol de copert\u0103 care vorbea despre cum companiile trebuie s\u0103 se reinventeze, s\u0103 caute noutatea, s\u0103 se raporteze mai pu\u0163in la competitori \u015fi mai mult la propriile competen\u0163e.<\/p>\n<p>\nP\u0103strarea succesului era o tem\u0103 delicat\u0103, mai ales pentru antreprenorii care refuzau oferte de zeci de milioane, miz\u00e2nd pe strategia proprie \u015fi pe cre\u015fteri continue \u00een urm\u0103torii ani. \u201eThink Big\u201c a fost un articol care analiza strategiile ie\u015fite din comun ale unor antreprenori care f\u0103ceau \u00een 2007 eforturi s\u0103 lanseze cel mai mare hotel din Europa sau cea mai mare dezvoltare imobiliar\u0103 de la zero dintr-o capital\u0103 european\u0103. Tot pe cre\u015ftere \u015fi pe salturi spectaculoase mizau \u015fi managerii din afacerile imobiliare. Shimon Galon, \u015feful din 2007 al dezvoltatorului&nbsp; imobiliar GTC, vindea cu 150 de milioane de euro cl\u0103dirile America House \u015fi Europa House \u015fi bifa astfel unul dintre cele mai spectaculoase exituri din domeniu. Stefano Albarosa, fostul \u015fef al grupului Cefin, dezvolta \u00een 2007 proiecte de un miliard de euro.<\/p>\n<p>\n2007 a fost \u015fi anul c\u00e2nd petrolul a ajuns la 100 de dolari pe baril (\u201eBancnota de un baril\u201c), c\u00e2nd s-au conturat cele mai agresive strategii ale businessurilor low-cost, at\u00e2t \u00een avia\u0163ie, c\u00e2t \u015fi \u00een vestimenta\u0163ie sau amenaj\u0103ri interioare, din dorin\u0163a de a accesa noi \u015fi noi categorii de public (\u201eMagia low-cost\u201c). Cele mai multe coper\u0163i, \u015fi din anul 2007, au avut ca tem\u0103 central\u0103 consumul, banii \u015fi creditarea: \u201eLiber la credite\u201c, \u201eLa masa celor mari\u201c, \u201eC\u00e2t mai cre\u015fte creditul imobiliar\u201c, \u201eAverea din pivni\u0163\u0103\u201c \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u201eC\u00e2t mai cre\u015fte pre\u0163ul caselor\u201c. R\u0103spunsul la multe din aceste dileme privind consumul avea s\u0103 vin\u0103 mai devreme dec\u00e2t credeau cei mai mul\u0163i oameni de afaceri intervieva\u0163i pentru articolele din revist\u0103.<\/p>\n<p>\n2008 a \u00eenceput \u00een extaz \u015fi s-a terminat \u00een agonie. Pentru cei mai mul\u0163i oameni de afaceri din Rom\u00e2nia, 2008 a fost anul cel mai bun, cu cele mai bune rezultate \u00eenregistrate \u015fi cu cel mai bun profit. Criza \u015fi-a f\u0103cut sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a abia spre sf\u00e2r\u015fitul anului sau chiar \u00een 2009, \u00een cazul afacerilor mai pu\u0163in expuse la finan\u0163are sau la contactul direct cu businessurile afectate.<br \/>\n\u201eMai duduie economia \u00een 2008? Mai cresc dob\u00e2nzile la credite? C\u00e2t vor mai cre\u015fte salariile? Cu c\u00e2t se vor mai scumpi casele?\u201c A\u015fa este c\u0103 v\u0103 vine s\u0103 z\u00e2mbi\u0163i c\u00e2nd citi\u0163i aceste \u00eentreb\u0103ri? Ele erau pe prima copert\u0103 Business Magazin din 2008, \u00een care oamenii de afaceri r\u0103spundeau la cele mai importante \u00eentreb\u0103ri pentru anul care tocmai \u00eencepuse. Se vorbea despre un an de a\u015fezare, de la eoliene p\u00e2n\u0103 la imobiliare \u015fi credite, dar nu era vorba nicidecum despre \u00eenceperea sc\u0103derii, de\u015fi semnalele \u00eencepuser\u0103 s\u0103 apar\u0103 din presa de peste ocean. Cea mai proast\u0103 veste pentru businessul rom\u00e2nesc la \u00eenceputul lui 2008 era c\u0103 euro ar putea ajunge la 4 lei, iar trecerea de 3,6 lei \u00een ianuarie era descuranjant\u0103. \u00cen rest, lucrurile mergeau mai bine ca niciodat\u0103.<\/p>\n<p>\nCoper\u0163ile Business Magazin din prima parte a lui 2008 au scris istoria businessului rom\u00e2nesc pe v\u00e2rf. Nicolae Petrov, fondatorul Carpatair, vorbea despre atingerea pragului de 100 de milioane de euro \u00een urm\u0103torii doi ani (\u00een 2013, compania a renun\u0163at de la hub-ul din Timi\u015foara, unde pozi\u0163ia dominant\u0103 este ocupat\u0103 acum de Wizz Air, iar la \u00eenceputul lui 2014 a intrat \u00een reorganizare judiciar\u0103). Josef Goschy, hotelierul cu un portofoliu de 3.200 de camere, tocmai adusese \u00een cadrul Unita Turism complexul Amfiteatru-Panoramic-Belvedere din Olimp, pentru care pl\u0103tise 22 de milioane de euro la sf\u00e2r\u015fitul lui 2007 (anul acesta, complexul a fost scos la v\u00e2nzare, la fel ca alte hoteluri din portofoliul Unita Turism). Virgil Mailat, fondatorul Bere Mure\u015f \u015fi inventatorul berii la PET, vindea cu 150 de milioane de euro lui Heineken afacerea pe care o crescuse timp de un deceniu \u015fi jum\u0103tate, iar Doru Lion\u0103chescu (\u00eempreun\u0103 cu partenerii s\u0103i) v\u00e2nduse businessul Capital Partners c\u0103tre Piraeus Bank pentru 32 milioane de euro.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nCoper\u0163ile din a doua parte a lui 2008 au \u00eenceput s\u0103 men\u0163ioneze criza \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri. \u201eCriza traverseaz\u0103 oceanul. Ajunge \u015fi la noi?\u201c, \u201eCum ne schimb\u0103 via\u0163a criza?\u201c, \u201eCine va pl\u0103ti ie\u015firea din criz\u0103?\u201c au fost cele mai importante semnale de alarm\u0103 trase de Business Magazin, pe care le-a pia\u0163a le-a calificat de multe ori drept alarmante \u015fi at\u00e2t. 2008 r\u0103m\u00e2ne de referin\u0163\u0103 pentru oamenii de afaceri care i-au supravie\u0163uit \u015fi care au \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 businessul nu merge doar \u00een sus sau doar \u00een jos. 2008 a fost o lec\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163are a umilin\u0163ei \u015fi a echilibrului, care a schimbat definitiv fa\u0163a businessului din toat\u0103 lumea.<\/p>\n<p>\nDup\u0103 2008 au urmat \u00eens\u0103 adev\u0103rata criz\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area lec\u0163iilor aferente. \u00cen ultimii \u015fase ani, fiecare om de afaceri care a dat un interviu a r\u0103spuns cel pu\u0163in la o \u00eentrebare legat\u0103 de criz\u0103. \u00cen\u0163elegerea fenomenului, acceptarea, m\u0103surile luate \u015fi abordarea problemelor au f\u0103cut diferen\u0163a \u00eentre businessuri care au rezistat sau nu crizei. Pentru cei mai mul\u0163i responden\u0163i la aceast\u0103 \u00eentrebare, revela\u0163ia venirii crizei a ap\u0103rut diferit: \u00een timpul unei discu\u0163ii, la o privire pe un grafic de pre\u0163uri sau la vederea unei schimb\u0103ri bru\u015fte de curs valutar. Spre diferen\u0163\u0103 de oamenii de afaceri americani sau vest-europeni, care au acceptat venirea crizei \u00een bloc, odat\u0103 cu anun\u0163ul Lehman Brothers sau cu colapsul burselor, \u00een Rom\u00e2nia acceptarea s-a produs cel mai greu \u015fi asta a contat mult \u00een gravitatea la care au ajuns problemele economice locale. Cei mai mul\u0163i oameni de afaceri din Rom\u00e2nia nu au acceptat c\u0103 este criz\u0103 \u00een 2009 nici dup\u0103 ce prognoza de sc\u0103dere economic\u0103 indica un minus de 14% \u2013 de la plus 7% la minus 7% \u2013, care este un \u015foc pentru orice economie. Coper\u0163ile Business Magazin din 2009 vorbeau deja despre pariuri ratate, precum imobiliarele (\u201eImobiliarele, pariul ratat\u201c), despre strig\u0103te de ajutor dinspre pia\u0163\u0103 c\u0103tre b\u0103nci s\u0103 reporneasc\u0103 motorul credit\u0103rii (\u201eBlocajul financiar\u201c, \u201eDa\u0163i drumul la credite\u201c), despre cum arat\u0103 noua societate de consum (\u201eConsum \u00een criz\u0103\u201c), despre blocarea investi\u0163iilor \u00een centre comerciale (\u201eGata cu mall-mania\u201c) sau despre cel mai prost an din industria auto.<\/p>\n<p>\nTot \u00een 2009 ap\u0103reau \u00een Business Magazin primele pove\u015fti despre e\u015fecurile \u00een afaceri. \u201eCum am supravie\u0163uit e\u015fecului\u201c a fost un story de copert\u0103 care spunea istoria lui Zoltan Prosszer, omul de afaceri care a construit de la zero un holding cu peste 20 de firme \u015fi l-a distrus apoi din cauza unor decizii gre\u015fite. O alt\u0103 copert\u0103, \u201eUltraFaliment\u201c, analiza cauzele intr\u0103rii \u00een faliment a unuia dintre cei mai activi juc\u0103tori de pe pia\u0163a de electroretail, UltraPro Computers. \u00cen anul 2008, UltraPro ajunsese la afaceri de aproape 80 de milioane de euro, dar datoriile acumulate, de aproape 15 milioane de euro, au for\u0163at compania \u00een insolven\u0163\u0103 \u015fi apoi \u00een dispari\u0163ia complet\u0103 de pe pia\u0163\u0103. Cristian \u015fi Alina Fughin\u0103, singurii proprietari ai afacerii, au fost \u015fi cei considera\u0163i responsabili de e\u015fecul acesteia, deoarece \u00een ultimul an din via\u0163a companiei cei doi nu au mai fost activ implica\u0163i \u00een management. Un alt subiect de copert\u0103 \u015fi de mare anvergur\u0103 \u00een 2009 a fost cazul lui Petru Prunea, brokerul care a construit SSIF Broker Cluj (\u201eM\u0103rirea \u015fi dec\u0103derea unui broker\u201c). Dup\u0103 14 ani \u00een care a condus cu m\u00e2n\u0103 de fier Broker Cluj, una dintre cele mai mari societ\u0103\u0163i de brokeraj din Rom\u00e2nia, Petru Prunea a p\u0103r\u0103sit pia\u0163a de capital pe u\u015fa din dos, dup\u0103 ce a primit din partea CNVM interdic\u0163ia de a mai desf\u0103\u015fura activit\u0103\u0163i la burs\u0103 timp de cinci ani.<\/p>\n<div>\nSuspendarea lui Petru Prunea, dispari\u0163ia so\u0163ilor Fughin\u0103 din mediul de business local sau e\u015fecul fondatorului Paneuro au fost doar trei dintre pove\u015ftile anului 2009. Cele mai multe probleme \u00eens\u0103 abia prindeau contur \u00een 2009 \u015fi multe businessuri rom\u00e2ne\u015fti, f\u0103r\u0103 sus\u0163inere de la companii-mam\u0103 mari sau de la b\u0103nci, s-au pierdut \u00een efectele dure \u015fi rapide ale crizei economice. Criza s-a manifestat diferit de la \u0163ar\u0103 la \u0163ar\u0103. Rom\u00e2nia \u015fi actorii ei politici \u015fi economici au adoptat \u00eent\u00e2i politica stru\u0163ului, dup\u0103 aceea a elefantului din camer\u0103 \u015fi apoi au \u00eencercat s\u0103 aplice resemnarea. Din spusele economi\u015ftilor \u015fi ale c\u0103r\u0163ilor lor, niciuna dintre aceste politici nu scoate o \u0163ar\u0103 din criz\u0103. Ba dimpotriv\u0103.<\/div>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nCeea ce a urmat a fost o perioad\u0103 greu de digerat de c\u0103tre \u00eentreg mediul economic, care a tr\u0103it o nou\u0103 criz\u0103, noi \u00eencer\u0103ri, noi porniri de la zero dup\u0103 ce scurta istorie de capitalism a Rom\u00e2niei p\u0103rea c\u0103 \u00eei expusese deja la toate acestea. \u201eLa ce e bun falimentul\u201c se \u00eentreba Business Magazin, nu retoric, pe prima copert\u0103 din 2010.<\/p>\n<p>\nSchimbarea de paradigm\u0103 din economie s-a v\u0103zut imediat \u015fi pe coper\u0163ile Business Magazin: Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi punea problema elitelor, a modului cum au fost cheltui\u0163i banii contribuabililor, dar \u015fi a modului cum poate fi g\u0103sit\u0103 \u015fi cump\u0103rat\u0103 o locuin\u0163\u0103 ieftin\u0103 sau a modului cum oamenii se pot descurca \u00een noua realitate economic\u0103.<\/p>\n<p>\nPartea bun\u0103 a crizei a fost c\u0103 oamenii au \u00eenceput s\u0103 asculte \u2013 fie de consultan\u0163i, fie de propria intui\u0163ie, fie de sfaturile altora. \u00cen 2010 a pornit seria de evenimente Meet the CEO, \u00een cadrul c\u0103rora manageri \u015fi oameni de afaceri povesteau despre cum au \u00eempletit cariera cu via\u0163a de familia, dar \u015fi succesele anterioare crizei cu insuccesele anilor mai recen\u0163i. Din 2010, la Meet the CEO au vorbit cele mai puternice figuri din businessul rom\u00e2nesc, care au dat, pe l\u00e2ng\u0103 povestea lor, \u015fi sfaturi pentru tinerii care vor s\u0103 creasc\u0103 \u00een business \u015fi nu numai.<\/p>\n<p>\nCriza a continuat \u00eens\u0103, chiar dac\u0103 Business Magazin vorbea la \u00eenceputul lui 2011 despre \u201eLeul cu care ie\u015fim din criz\u0103\u201c. Leul s-a stabilizat, oamenii de afaceri \u015fi-au ponderat a\u015ftept\u0103rile, managerii au ref\u0103cut bugetele \u015fi, una peste alta, toat\u0103 lumea s-a obi\u015fnuit cu noua realitate economic\u0103 a Rom\u00e2niei (\u201cNoile reguli din afaceri\u201c, august 2011). Nici \u00een 2012 peisajul nu s-a schimbat \u2013 cre\u015fterile nu au revenit, iar sentimentul general a r\u0103mas c\u0103 toat\u0103 lumea trebuie s\u0103 se descurce cu noile reguli.<\/p>\n<p>\nAnii de dup\u0103 primul \u015foc al crizei au fost domina\u0163i de succese sau de insuccese \u2013 oameni din business care au g\u0103sit o cale de a supravie\u0163ui, lucru definit \u00een noua situa\u0163ie economic\u0103 prin succes, \u015fi oameni din business care nu au g\u0103sit calea \u015fi au marcat astfel un insucces. \u201eCriza prin ochii unui constructor\u201c, \u201e\u015eeful clo\u015ftii cu puii de aur\u201c sau \u201eAfaceri cu jum\u0103tatea uitat\u0103 a Rom\u00e2niei\u201c aduceau \u00een prim-plan oameni din business care \u015fi-au redimensionat businessul, strategia \u015fi a\u015ftept\u0103rile cu noua economie.<br \/>\nDin 2013, chiar dac\u0103 macroeconomic Rom\u00e2nia st\u0103tea cam la fel, oamenii au \u00eenceput s\u0103 cread\u0103 din nou \u00een cre\u015ftere \u2013 nu \u00een revenire, ci \u00een cre\u015ftere. Coper\u0163ile anului vorbeau despre creativitate (\u201eNoua epoc\u0103 a creativit\u0103\u0163ii\u201c), despre noile genera\u0163ii \u015fi comportamentele acestora (\u201eEconomia hipsterilor\u201c), despre yachting \u015fi alte hobbyuri (\u201eYachting, cum se face \u015fi ce \u00ee\u0163i aduce\u201c, \u201eJuc\u0103rii de b\u0103ie\u0163i mari\u201c).<\/p>\n<p>\n2013 aducea \u00eens\u0103 \u015fi aniversarea a cinci ani de criz\u0103 \u015fi dedica o copert\u0103 pentru cinci pove\u015fti definitorii: un faliment, un e\u015fec, o men\u0163inere, o cre\u015ftere \u015fi o cre\u015ftere surprinz\u0103toare. Cam acestea au fost fe\u0163ele crizei \u015fi cam acestea sunt \u015fi acum, dup\u0103 zece ani \u00een care am analizat economia din toate unghiurile sale. Ultimii zece ani au adus ve\u015fti bune \u015fi ve\u015fti proaste pentru orice persoan\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in implicat\u0103 \u00een business, dar ei reprezint\u0103, pentru to\u0163i cei care \u015fi-au \u00eenv\u0103\u0163at lec\u0163iile, primii zece ani dintr-un drum pe care suntem ner\u0103bd\u0103tori s\u0103 \u00eel parcurgem.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Istoria revistei Business Magazin a \u00eencapsulat tot manualul de economie, cu un \u00eentreg ciclu de cre\u015ftere \u015fi de sc\u0103dere, cu sute de pove\u015fti despre reu\u015fite \u015fi tot at\u00e2tea despre e\u015fecuri. Cei mai inten\u015fi zece ani din istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei au coincis cu apari\u0163ia, s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, a Business Magazin.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[49,202,188,25581],"class_list":["post-112495","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-business-magazin","tag-cover-story","tag-economie","tag-manual"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/112495","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=112495"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/112495\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=112495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=112495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=112495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}