{"id":112116,"date":"2014-09-25T09:00:00","date_gmt":"2014-09-25T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=112116"},"modified":"2014-09-25T09:00:00","modified_gmt":"2014-09-25T09:00:00","slug":"cum-se-va-termina-conflictul-dintre-rusia-si-ucraina-scenariile-care-ar-putea-zgudui-economia-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=112116","title":{"rendered":"Cum se va termina conflictul dintre Rusia \u015fi Ucraina. Scenariile care ar putea zgudui economia lumii"},"content":{"rendered":"

\nUN RAPORT AL CREDIT SUISSE DIN LUNA MAI, ALTMINTERI DELOC CATASTROFIC, anticipa c\u0103 dintre toate categoriile de riscuri geopolitice cu impact asupra pie\u0163elor financiare (conflictul din Orientul Mijlociu, ascensiunea for\u0163elor politice antieuropene \u015fi separatiste \u00een UE, criza economic\u0103 din zona euro, crizele politice din SUA, Japonia etc.), cel mai important r\u0103m\u00e2ne conflictul dintre Rusia \u015fi Ucraina, at\u00e2t prin prisma complica\u0163iilor reprezentate de sanc\u0163iunile financiare \u015fi comerciale ale UE contra Rusiei, c\u00e2t \u015fi prin prisma duratei lungi \u015fi a dificult\u0103\u0163ii de rezolvare a conflictului.<\/p>\n

\nAutorul raportului, expertul \u00een strategii de investi\u0163ii Robert Parker, vedea posibil un scenariu de baz\u0103 \u00een care conflictul se va termina cu secesiunea \u015fi alipirea la Rusia ori semiindependen\u0163a regiunilor de est ale Ucrainei, sus\u0163inute de Rusia, \u00eentr-un proces care va dura circa doi sau trei ani. Un scenariu optimist, cotat cu 20% \u015fanse de reu\u015fit\u0103, viza rezolvarea \u00een mai pu\u0163in de un an a conflictului, prin retragerea for\u0163elor ruse\u015fti \u015fi neinterven\u0163ie \u00een politica Kievului, iar un scenariu negativ ar fi o invazie ruseasc\u0103 \u00een estul Ucrainei, cu probabilitate de 30% \u015fi care ar atrage extinderea sanc\u0163iunilor financiare \u015fi comerciale din partea UE \u015fi a SUA, plus intensificarea amenin\u0163\u0103rilor militare ale NATO cu scopul descuraj\u0103rii Rusiei. \u00cen acest din urm\u0103 scenariu, Parker vedea o sc\u0103dere cu cca 10% a pie\u0163elor globale de ac\u0163iuni \u00een decurs de trei luni, \u00een timp ce pie\u0163ele din Europa Central\u0103 \u015fi de Est ar fi urmat s\u0103 piard\u0103 15% sau mai mult.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nAcest gen de analiz\u0103, unde pentru fiecare gen de daune resim\u0163ite de economiile dezvoltate (\u00een cazul de fa\u0163\u0103 cele din UE), cele emergente (\u00een cazul de fa\u0163\u0103 cele din Estul Europei) au \u00eentotdeauna mai mult de suferit, din cauza percep\u0163iei de risc mai mare asociate cu ele, a predominat \u015fi \u00een lunile urm\u0103toare. \u00cen iulie, odat\u0103 cu primele sanc\u0163iuni europene contra Rusiei, plecarea investitorilor spre z\u0103ri mai sigure f\u0103cea deja s\u0103 scad\u0103 spectaculos bursele \u015fi monedele est-europene, iar anali\u015ftii financiari vehiculau deja pentru \u0163\u0103rile estice previziuni de \u00eencetinire a cre\u015fterii PIB. Acum, cea mai recent\u0103 evaluare din partea economi\u015ftilor de la Erste Group conchide c\u0103 disputa ruso-ucrainean\u0103 reprezint\u0103 un risc la adresa cre\u015fterii economice a statelor est-europene pentru 2015, pornind de la constatarea c\u0103 pe ansamblul regiunii este deja vizibil fie impactul primar al sc\u0103derii comer\u0163ului cu Rusia \u015fi Ucraina, fie impactul secundar al sc\u0103derii investi\u0163iilor \u015fi al cererii de import din zona euro.<\/p>\n

\nDac\u0103 pentru unele dintre \u0163\u0103rile luate \u00een calcul concluzia este c\u0103 estim\u0103rile de cre\u015ftere economic\u0103 pentru anul viitor vor fi afectate (Ungaria, Croa\u0163ia, Slovenia sau Polonia), Rom\u00e2nia iese \u00eens\u0103 cel mai bine din aceast\u0103 analiz\u0103. Explica\u0163ia \u0163ine de trei factori esen\u0163iali: importan\u0163a redus\u0103 \u00een PIB a comer\u0163ului cu Rusia, absen\u0163a b\u0103ncilor ruse\u015fti \u015fi cvasiindependen\u0163a fa\u0163\u0103 de livr\u0103rile de gaze ruse\u015fti (vezi grafice). \u201dPonderea \u00een totalul comer\u0163ului exterior a exporturilor c\u0103tre Rusia \u015fi Ucraina a crescut de la 4,3% \u00een S1 2013 la 4,4% \u00een S1 2014, \u00eentruc\u00e2t, de\u015fi exporturile spre Ucraina au sc\u0103zut cu peste 6%, cele c\u0103tre Rusia s-au majorat cu 17%, \u00een condi\u0163iile cre\u015fterii cu peste 20% a exporturilor de echipamente industriale \u015fi utilaje de transport\u201e, noteaz\u0103 anali\u015ftii de la Erste. Nici impactul sanc\u0163iunilor europene \u015fi al m\u0103surilor de retorsiune luate de Rusia n-ar afecta \u00eens\u0103 perspectiva PIB: \u201dPresupun\u00e2nd pentru 2015 exporturi zero spre Rusia, un embargou similar la importurile ruse\u015fti \u015fi zero importuri de gaze naturale, impactul asupra PIB va fi cel mai probabil nul, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 deja consumul intern de gaze a sc\u0103zut \u015fi faptul c\u0103 Rom\u00e2nia se poate baza pe o majorare a produc\u0163iei interne de gaze\u201e.<\/p>\n

\n\u00cen opinia exper\u0163ilor de la institutul olandez de studii geostrategice Clingendael, cea mai mare problem\u0103 pentru est-europeni – de\u015fi \u00een propor\u0163ii variabile, \u00een func\u0163ie de ponderea gazului rusesc \u00een consumul lor energetic – o constituie \u00eens\u0103 dependen\u0163a de Ucraina ca \u0163ar\u0103 de tranzit pentru gazele importate din Rusia. La scara Europei, aceast\u0103 dependen\u0163\u0103 s-a redus \u00een ultimii ani gra\u0163ie conductelor NorthStream (spre Germania, care alimenteaz\u0103 \u015fi Belgia, Marea Britanie \u015fi Fran\u0163a) \u015fi Blue Stream (spre Turcia), \u00eens\u0103 esticii r\u0103m\u00e2n \u00een continuare expu\u015fi la orice perturbare sau oprire a livr\u0103rilor de c\u0103tre Moscova, \u00eentruc\u00e2t sunt conecta\u0163i la o singur\u0103 surs\u0103 de aprovizionare – gazoductul Drujba (Fr\u0103\u0163ia), prin care intr\u0103 aproape jum\u0103tate din gazul rusesc spre Europa, \u00een timp ce planurile de construc\u0163ie a gazoductului South Stream, de care ar fi beneficiat Austria, Bulgaria, Ungaria, Slovenia \u015fi Croa\u0163ia, s-au oprit la cererea Bruxellesului.<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi timp, un efect secundar al conflictului ruso-ucrainean pentru Europa de Est va fi majorarea treptat\u0103 a cheltuielilor militare, pentru a le apropia de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO. Cel mai aproape de acest nivel se afl\u0103 Polonia, cu aproape 2% din PIB, iar cel mai departe se afl\u0103 Ungaria, cu numai 0,8% din PIB, \u00eens\u0103 un program ferm de majorare rapid\u0103 a cheltuielilor lipse\u015fte \u00een unele \u0163\u0103ri (Cehia are \u00een program s\u0103 ajung\u0103 la 1,4% din PIB abia \u00een 2020), iar \u00een alte \u0163\u0103ri, ca Slovacia, sprijinul politic pentru majorarea cheltuielilor r\u0103m\u00e2ne legat de planurile care circul\u0103 la ora actual\u0103 la nivelul UE fie de a excepta bugetul ap\u0103r\u0103rii de la calculul deficitului bugetar sau structural, fie de a relaxa \u0163intele generale de convergen\u0163\u0103 cu zona euro (faimosul MTO). \u00cen cazul Rom\u00e2niei, Erste noteaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia aloc\u0103 1,4% din PIB pentru armat\u0103, a suplimentat deja pentru acest an cheltuielile cu 0,1% din PIB, iar cifra va atinge 2% \u00een 2017, inclusiv prin achizi\u0163ia programat\u0103 a celor 12 avioane de lupt\u0103 F16 de la statul portughez, \u00een valoare de 628 mil. euro.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen mod aproape ironic, ceea ce regretam \u00een urm\u0103 cu nu mul\u0163i ani, faptul c\u0103 nu ne-am \u00eengrijit s\u0103 recucerim pia\u0163a ruseasc\u0103 pentru afacerile rom\u00e2ne\u015fti, ne devine de folos acum, \u00een contextul sanc\u0163iunilor UE fa\u0163\u0103 de Rusia \u015fi al m\u0103surilor de retorsiune ale acesteia.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[81,283,544,534,246,7594,188,32492,471,560,375,8907,16596,9287,10898,60,7931,220,80,365,7417,8327,151,528],"class_list":["post-112116","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-afaceri","tag-cheltuieli","tag-conflict","tag-context","tag-crestere","tag-croatia","tag-economie","tag-efect","tag-europene","tag-exporturi","tag-gaze","tag-impact","tag-ingrijire","tag-majorare","tag-masuri","tag-piata","tag-pib","tag-politica","tag-refuz","tag-rusia","tag-sanctiuni","tag-scadere","tag-ucraina","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/112116","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=112116"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/112116\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=112116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=112116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=112116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}