{"id":11203,"date":"2008-07-15T20:00:00","date_gmt":"2008-07-15T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11203"},"modified":"2026-04-02T11:56:25","modified_gmt":"2026-04-02T11:56:25","slug":"paradoxul-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11203","title":{"rendered":"Paradoxul romanesc"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">\n<meta content=\"text\/html; charset=utf-8\" http-equiv=\"Content-Type\"><br \/>\n<meta content=\"Word.Document\" name=\"ProgId\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Generator\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Originator\">\n<link href=\"file:\/\/\/C:%5CDOCUME%7E1%5CLeo%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml\" rel=\"File-List\" \/><!--[if gte mso 9]><xml>\n \n  Normal\n  0\n  \n  \n  \n  false\n  false\n  false\n  \n   \n   \n   \n   \n   \n  \n  MicrosoftInternetExplorer4\n \n<\/xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><![endif]--><\/p>\n<style type=\"text\/css\">\n<!--\n \/* Font Definitions *\/\n @font-face\n{\"Wingdings (TT) Regular\";\npanose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0;}\n \/* Style Definitions *\/\n p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal\n{mso-style-parent:\"\";\nmargin:0cm;\nmargin-bottom:.0001pt;\nfont-size:12.0pt;\"Times New Roman\";\nmso-fareast-\"Times New Roman\";}\nspan.patratel\n{\nmso-style-parent:\"\";\"Wingdings (TT) Regular\";\nmso-ascii-\"Wingdings (TT) Regular\";\nmso-hansi-\"Wingdings (TT) Regular\";\nmso-bidi-\"Wingdings (TT) Regular\";\ncolor:#D61820;}\n \/* Page Definitions *\/\n @page\n{}\n@page Section1\n{size:612.0pt 792.0pt;\nmargin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;}\ndiv.Section1\n{page:Section1;}\n-->\n<\/style>\n<p><!--[if gte mso 10]>\n\n\n<style>\n \/* Style Definitions *\/\n table.MsoNormalTable\n{mso-style-name:\"Table Normal\";\nmso-style-parent:\"\";\nfont-size:10.0pt;\"Times New Roman\";}\n<\/style>\n\n\n<![endif]-->  <\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta>\n<\/p>\n<p>\n<meta content=\"text\/html; charset=utf-8\" http-equiv=\"Content-Type\"><br \/>\n<meta content=\"Word.Document\" name=\"ProgId\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Generator\"><br \/>\n<meta content=\"Microsoft Word 11\" name=\"Originator\" \/><\/meta><br \/>\n<\/meta><br \/>\n<\/meta>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Piata de actiuni de la Bucuresti a suferit cel mai mult de pe urma crizei financiare internationale, cazand in dizgratia fondurilor straine de investitii, desi\u00a0economia romaneasca ramane una dintre cele mai dinamice din Uniunea Europeana. Astfel, din una dintre cele mai scumpe piete din Europa, Bursa de la Bucuresti a ajuns una dintre cele mai ieftine.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>La preturile actuale, analistii BCR sunt de parere ca Bursa are un potential de crestere cel putin egal cu cel al pietelor din regiune, considerand ca nivelul PIB pe cap de locuitor al Romaniei, care reprezinta doar 41% din media la nivelul celor 27 de tari europene, arata potentialul de crestere pe termen lung al companiilor autohtone intr-un mediu economic stabil, potrivit unui raport publicat saptamana trecuta.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Multe dintre actiunile lichide au ajuns la niveluri de pret similare celor din 2006, cand Romania doar aspira sa devina membru in Uniunea Europeana.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Chiar si asa, majoritatea analistilor nu vad inca semne de revenire a pietei, din cauza perceptiei negative care persista pe pietele externe si care tine deocamdata investitorii straini departe de pietele mai riscante, cum este cea romaneasca.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Ma tem ca este foarte posibil ca scaderile sa continue. Ca evolutia nu are un fundament este foarte adevarat. Cred ca pana la sfarsitul anului indicatorii macro se vor imbunatati, cei legati de deficitul de cont curent si inflatie, care tot ne-au fost imputati&rdquo;, spune Ioana Vladila, directorul general al EFG Eurobank Securities, societatea de brokeraj a grupului grec Eurobank &#8211; actionarul majoritar al Bancpost.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Suntem foarte jos cu evaluarile. <\/span><span>Nu sunt asteptari negativiste legate de Romania, nici la nivel macro lumea nu mai este la fel de ingrijorata. Scaderile sunt pur si simplu legate de conjunctura generala&rdquo;, continua ea.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Economia romaneasca a crescut in primul trimestru cu 8,2%, a doua crestere din Uniunea Europeana dupa cea a Sloveniei. Asteptarile pentru acest an sunt de asemenea ridicate, in conditiile in care se asteapta si un an agricol bun, care sa sustina un avans puternic.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Analistii spun insa ca economia da semne tot mai evidente de supraincalzire: inflatie in crestere, amplificarea deficitului de cont curent. Rata inflatiei a urcat la sfarsitul lunii mai la 8,5%, unul dintre cele mai mari niveluri din Uniunea Europeana dupa tarile baltice. De altfel, cele trei state baltice, Estonia, Letonia si Lituania sunt aduse des in discutie ca exemplu negativ pentru ceea ce s-ar putea intampla cu economia romaneasca.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Totusi, Romania nu este singura tara care se confrunta cu o crestere rapida a inflatiei. Majoritatea tarilor vest-europene sunt din ce in ce mai expuse presiunilor inflationiste, in timp ce rata inflatiei in zona euro a ajuns la 4%. Atat Banca Centrala Europeana, cat si Banca Nationala a Romaniei au luat masuri de crestere a dobanzilor, dar efectul este mult mai vizibil pe pietele dezvoltate, care se confrunta acum cu o incetinire economica vizibila. <\/span><span>Unele, cum ar fi Spania sau Marea Britanie, dau deja primele semne de recesiune.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Si atunci, de ce fug investitorii de Bursa de la Bucuresti, unde ar trebui sa gaseasca un suport mai mare in cresterea economica si in performantele companiilor? De ce scad bancile romanesti, care raporteaza profituri record, la fel de mult precum cele din Marea Britanie sau Germania?<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Actiunile Deutsche Bank au pierdut circa 40% de la inceputul anului, in conditiile in care cea mai mare banca germana a pierdut 131 de milioane de euro in primul trimestru. Titlurile Bancii Transilvania au scazut cu peste 35%, in ciuda faptului ca aceasta a raportat un profit net de 30 de milioane de euro la sase luni, in crestere cu 40% fata de perioada similara a anului trecut.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Cifrele macro sunt mai mult bune decat proaste. Inflatia si deficitul de cont curent sunt in linie cu estimarile, ceea ce este un lucru bun. Exista insa unele vulnerabilitati, pe care investitorii straini le supraliciteaza. Fondurile de investitii straine, care au probleme mari pe pietele lor, nu mai vin cu bani pe pietele mici, unde riscurile sunt considerate mai mari&rdquo;, explica Adriana Marin, directorul departamentului de analiza al UniCredit CA-IB Securities.<\/span><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Piata romaneasca nu iese totusi complet din tiparele evolutiei pietelor din regiune. Bursa din Bulgaria traverseaza o criza asemanatoare, dupa ce indicele general al pietei, SOFIX, a pierdut 35% in primul semestru.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Principala problema a burselor de la Bucuresti sau Sofia este insa lichiditatea scazuta, care face ca orice intentie a unui investitor mare de a intra sau iesi din piata sa determine miscari bruste si de mare intensitate. In aceste conditii, unii investitori prefera sa ramana in afara pietei, deoarece lichiditatea nu le permite sa-si puna in aplicare planurile de investitii.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Lichiditatea scazuta de pe piata e principalul factor negativ, mai important chiar decat scaderile, deoarece face ca preturile actuale sa nu fie reprezentative si mentine starea de incertitudine&rdquo;, sustine Florin Ilie, directorul departamentului de piete de capital din cadrul ING Bank.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Potrivit acestuia, lichiditatea de la bursa se afla la 40% fata de nivelul de anul trecut, iar volumele zilnice de 6-7 milioane de euro fac dificil un exit, dar si achizitiile semnificative din partea unor investitori mari care ar vrea sa beneficieze de preturile scazute la care s-a ajuns. El mai spune ca s-a ajuns la situatia paradoxala de a exista un &ldquo;discount de lichiditate&rdquo; pentru blue-chips-uri, care au inregistrat scaderi mai mari decat actiunile companiilor mici. De altfel, SIF-urile, cele mai lichide actiuni de la bursa, au pierdut peste 45% de la inceputul anului, fata de o scadere de 32% in cazul indicelui BET-C, care cuprinde toate actiunile de la bursa, mai putin SIF-urile. Indicele celor mai lichide 25 de companii de la bursa, BET-XT, lansat la inceputul lunii iulie, indica de asemenea o scadere de 42%, mult peste media generala a pietei.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Care ar putea fi explicatia acestor scaderi mai puternice inregistrate de companiile mari? Una dintre cauze ar putea fi chiar lichiditatea mai mare a acestora, SIF-urile si bancile fiind printre putinele actiuni pe care investitorii straini mai pot face exit. Statisticile CNVM nu sustin insa pe deplin aceasta ipoteza, vanzarile realizate de straini pe SIF-uri nefiind semnificativ mai mari decat cumpararile in primele cinci luni ale anului. Pe banci, in schimb, strainii au vandut pachete semnificative, mai ales in primele trei luni ale anului.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>Privind statisticile la nivel regional, lipsa de lichiditate este un factor mult mai important in evolutia bursiera decat performantele economice. Pietele mai mari, precum Austria, Polonia, Cehia sau Ungaria, au inregistrat scaderi mai reduse. Bursa din Austria, care are o lichiditate zilnica de 326 de milioane de euro, a pierdut 12% in primul trimestru, in timp ce piata de la Budapesta, cu o lichiditate de 87 de milioane de euro pe zi, a scazut cu 22%. Austria are o crestere economica de 2,8%, in timp ce in Ungaria cresterea economica abia se vede, iar inflatia este la cote ridicate.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>In comparatie, pietele mici, precum Romania si Bulgaria, sunt caracterizate de lichiditate scazuta si scaderi mari in ciuda performantelor economice mai bune. Astfel, fara o crestere semnificativa a lichiditatii, prin listarea unor companii mari, este greu de crezut ca investitorii straini vor manifesta un interes deosebit pentru piata romaneasca in urmatorii ani.<\/span><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\">\u00a0<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span>&ldquo;Fata de luna iulie a anului trecut, preturile SIF-urilor au scazut de peste doua ori, insa acest lucru nu a dus la o crestere a volumelor de tranzactionare. Avem o bursa ieftina si emitenti cu rezultatele financiare bune, dar nu este indeajuns pentru a recastiga increderea investitorilor straini&rdquo;, conchide Leonard Visan, director general al societatii de administrare Investica Asset Management. <\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Bursa de la Bucuresti a suferit in primul semestru a doua scadere ca amploare intre bursele europene (-34%), in conditiile in care economia romaneasca a inregistrat in primul trimestru a doua crestere economica din Uniunea Europeana (8,2%). Cum se explica acest paradox?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[182,188,10368,7747,349],"class_list":["post-11203","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-criza","tag-economie","tag-indicatori-economici","tag-indici-bursieri","tag-ue"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11203","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11203"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11203\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32069,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11203\/revisions\/32069"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11203"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11203"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11203"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}